4,751 matches
-
de viațå Frig, dar nu cel ce-ți face carnea så tremure mai de grabå înfrigurare cenușiu ascuns subînțeles întrevåzut în sine machiat doar pentru o sårbåtoare Soarele este blestemul omului îl scoate din întuneric și-l aratå sieși Frunzå împodobind coroana timpului și pe urma doar foșnet putred
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1594]
-
Îndrumau ușurel către Căminul cultural și-i puneau să se așeze pe băncile alea lungi de lemn pe care le cunoașteți și voi, inculților, când vă duceți să vă dea Ghiță filme cu bătăi. Pe scenă sta pregătită o masă Împodobită cu flori și Înconjurată de scaune. Drapele ale țării, drapele ale partidului, mă rog, tot tacâmul. Lângă o tablă neagră adusă din școală eram eu, pletos și cu o cutie de crete colorate În mână. Eu am fost totdeauna un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din cele mai proaste, făcute din sârmă de aluminiu. Dar astea erau ciurucuri, pentru copiii de grădiniță. Cunoscătorii Își puteau comanda arma cum doreau ei. Titel se pricepea să facă Împletituri de toată mirarea din lițe În toate culorile - și Împodobea, astfel, de-ți tăia răsuflarea, mânerele crăcanelor. Îl Învățase și pe frate-său mai mic, Onel, să sucească firele de cablu subțire furate de la electricienii IAS-ului, din bordurile tractoarelor și combinelor sau dracu’ știe de pe unde. Mulți dintre vlăjganii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ai ce face cu asta!” și-mi azvârlea crăcanul pocit ca vai de el. Mi-era rușine să-i spun că tot de la ei Îl cumpărasem. „Ia uite marfă aici!” zicea, Întinzându-mi o armă ca lumea, țeapănă, cu mânerul Împodobit cu liță Împletită. N-aveam bani destui pentru o asemenea cumpărătură importantă și mă necăjeam. Dar prietenul meu Îmi făgăduia că n-o să-mi ia un ban În plus față de cât Îl costaseră materialele. Ca să Închei afacerea cât mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trebuie. Primele osii pe care le făcuse din araci mai vechi se dovediseră putrede. În a doua pereche, din lemn drăcos de salcâm, nu putuse să bată cuiele fără să le strâmbe. La partea artistică stătea cel mai bine: Își Împodobise căruciorul cu ochi de pisică și capace de bere bătute În cuie de tablă, scurte și cu măciulia lată; pe scândură lipise o bucată de burete verde, ca să nu-și vatăme bucile prin hopuri. „Prost mai ești!” - Îl Întâmpinase văru-său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se compară cu ciurucurile de tablă smălțuită care se găsesc În comerț și care se găuresc și se lasă podidite de rugină după nici cinci ani de folosire. Chiar dacă e turtit amarnic, se pot Încă observa finele gravuri ce-l Împodobesc și care reprezintă o corabie cu pânzele umflate În vânt, valuri de apă șerpuite, un soare vesel și, mare cât toate acestea la un loc, un turc cu turban Împletit cu meșteșug, mustăți subțiri, șalvari, ilic și iminei - ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cam gras, Înoată alene pe spate și belește ochii la tine!”. Îngenuncheatul sărise ca Înțepat În sus, microscopul căzuse iarăși, de data asta printre mucuri de lumânări. Baronu Își trecuse mâna prin chică și dăduse de spârcul cu care Îl Împodobise prietenul său. Porniseră apoi să se alerge prin bătătură și să se stropească unul pe altul cu cele două țevișoare dezghețate În apă caldă. Îi potolise mama lui Baronu, care Îi drăcuise și pe urmă Îi chemase pe toți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și ghemotoacele de hârtie, Îi dă ordin să așeze scaunele la locul lor, să șteargă bine băncile și catedra de praf și, mai ales, să curețe cum se cuvine tabloul din care zâmbea blajin Conducătorul, căruia un școlar zgubilitic Îi Împodobise nasul cu muci naturali, iar nu desenați, ca de obicei. Zidaru Îl trimite acasă și pe Îngrijitor. Din ce În ce mai neliniștit, Își consultă de zor ceasul Slava de fabricație sovietică. Se apropie din nou de ușa laboratorului. Chiar În momentul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acasă pe tovarășul intelectual dimpreună cu prada sa. Omul de cultură mărturisise că În viața lui nu avusese pom de Crăciun și că stările sufletești care Îl copleșeau Îi dăduseră ghes să-și facă rost de unul și să-l Împodobească așa cum se cuvenea. Auzind toate acestea, Directorul luase liniștit reclamația de pe biroul plutonierului, o rupsese și o aruncase la coșul de gunoi. Fără să spună nimic altceva În afară de bună ziua, o luase tăcut și neguros către casa lui Foiște. În timp ce cobora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și fărâmițându-le În palme, dacă vreun Urmaș al Întemeietorului le Înșirase cumva - așa cum aflaseră de la profesorul Foiște - pe mațe răsucite și uscate de oaie, dacă făcuse troc cu ele, schimbându-le pe cine știe ce alte prostii, ori dacă Mintoșii le Împodobiseră cu ele pe femeile pe care le comercializau ca să Împrospăteze sângele feluritelor triburi ce-și trimiteau reprezentanții la marele Târg de toamnă. Când vorbele porcoase și scăldate În vin ale celor patru băieți tupilați În lanul de porumb Începuseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
culcare. Poate vor petrece toată noaptea. Mitsuhide nu remarca ploaia. Când se răsuci în șa, privind înapoi spre lac, enormul donjon al Castelului Azuchi păru să se înalțe spre un cer negru precum cerneala. Își imagină că delfinii aurii care împodobeau acoperișul scânteiau mai tare în acea noapte ploioasă, radiind în întuneric. Reflectată în lac, marea de lumini a clădirii cu multe etaje părea să tremure de frig. — Stăpâne, stăpâne! Să nu răciți! spuse îngrijorat Fujita Dengo, în timp ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de sudoare. Aprigii oameni care, nu mai demult de seara trecută, își strânseseră coifurile, se târâseră prin iarbă și tufișuri cu lăncile și armele de foc și pândiseră la marginea drumului pentru a-i lua viața lui Hideyoshi, erau acum împodobiți cu kimonouri festive și tichii de curte. Arcurile stăteau deoparte, lăncile și halebardele erau învelite în huse, iar samuraii mergeau în dezordine, spre castel, cu îmbrăcămintea care nu trezea nici o suspiciune. Oamenii care urcau la castel nu erau numai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în direcția lor. Când omul apăru, în sfârșit, putură vedea că nu era un războinic în armură și un tânăr neobișnuit, îmbrăcat într-o haină de mătase subțire imprimată și un kimono de culoarea glicinei. Până și căpăstrul calului era împodobit cu ornamente. — Numele meu este Iki Hanshichiro, se prezentă tânărul, și sunt pajul Seniorului Hidekatsu. Am venit pentru a-i oferi Seniorului Kastuie serviciile mele de călăuză. Hanshichiro trecu la trap drept pe lângă iscoade, care erau complet derutate. Scoțând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nagayoshi, încurajându-și acum, din șa, oamenii, arăta ca un om care-și anticipa propria moarte. Armura sa era croită din piele neagră, cusută cu fir albastru închis, iar mantia-i era de brocart auriu pe fond alb. Avea coiful împodobit cu coarne de cerb și îl purta lăsat pe umeri. Capul îi era încă înfășurat până la obraji în bandajele albe care-i acopereau rănile. Unitatea a Doua se odihnise la Oushigahara, dar, de îndată ce auzi despre urmărirea începută de forțele clanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
trei grupuri de muschetari de pe celălalt țărm continuau să-și încarce puștile, trăgând încontinuu. Un glonț sau două ajunseră chiar în aporpierea lui Hideyoshi. Chiar atunci, războinicul în armură asupra căruia își ațintise Hideyoshi ochii - Honda, omul care purta casca împodobită cu coarne de cerb - coborî la marginea apei, descălecă și spălă botul calului cu apă din râu. Despărțiți de toată lățimea râului, Hideyoshi îl privi, în timp ce Honda se uita ferm spre grupul de generali - dintre care unul era sigur Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
terminaseră deja. Când se înnoptă, în fața oamenilor începu să se desfășoare o scenă de pe altă lume. Lămpi luminoase străluceau din nenumăratele ferestre ale fortului cu cinci niveluri din fortăreața principală, precum și din fortărețele mai mici, a doua și a treia, împodobind cerul nocturn și luminând hotarele castelului pe toate cele patru laturi: la răsărit, Râul Yamato; la miazănoapte, Râul Yodo; la apus, Râul Yokobori; și, la miazăzi, marele șanț uscat. Hideyoshi își părăsise tabăra din Gakuden în urma unei schimbări de intenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
persoane pentru reportajul amintit. Cu amabilitate i-am fost recomandat și imediat am fost anunțat telefonic dacă primesc să fiu subiectul proiectatului reportaj. Așa se face că, după o oră am primit pe reporteră în locuința mea. Într-o curte împodobită cu pomi înfloriți, cu viță de vie umbroasă în fața casei și covoare multicolore de zambile, lalele și mii de lăcrămioare înflorite, reportera, impresionată de covorul floral plus pomii înfloriți, mi-a luat acel interviu publicat în „Adevărul de Vaslui” din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
se bucură copios de avantajele noii democrații originale de la noi, în timp ce Domnia Sa încă mai simte împotrivirea organelor statului când cere să i se facă dreptate și să fie trași la răspundere cei care au frânt destinul fiului său atât de împodobit de Dumnezeu cu darul poeziei de factură superioară. Cutremurătoare sunt și însemnările pe care colegii le-au făcut într-un caiet cu amintiri despre Mălin. Toți l-au iubit, toți îi sunt prieteni și-i recunosc harul divin al poeziei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
-l luăm? Doar un Țepeș ar putea face asta. Joi, 14 decembrie 2006. Vreme rece, cu mult soare, cu multă luminozitate, fapt care aduce mult optimism. La ora 10 iau un taxi și merg la cimitir, cu multe crizanteme și împodobesc mormântul soției și al fostului meu director la Școala Normală, Paul Constantinescu. E o liniște perfectă în cimitir, soarele stăruie luminos și călduros pe la ora 11, încât pare nefiresc de cald pentru mijlocul lui decembrie. Revin acasă puțin transpirat, încălzit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
implicații majore în viața popoarelor, inclusiv poporul român. La 100 de ani de la pătrunderea lor în Europa, au realizat această performanță. Fiindcă trandafirii agățători cândva (în tinerețea lor) sunt la maximum de înflorire, gândesc să merg la cimitir pentru a împodobi mormântul regretatei mele soții. Cu un foarfece aleg florile roșii ca focul și umplu o sacoșă zdravănă, iau și lumânări și cu un taxi ajung sus - în cimitir, la mormântul care-mi va fi și mie cândva loc de odihnă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
iarnă și alta de vară) și un chiosc superb din lemn, acoperit cu iederă. *** Între timp, mirii străbăteau lumea, dar Richard se gândea mereu la conacul lui frumos. Lotti era acum pentru el unica familie. Cu ea avea să-și împodobească reședința lui de la țară, conacul acela tipic englezesc pe care-l îndrăgea nespus. Vor discuta literatură si politică, Lotti va scrie, vor juca tenis, vor călări la cumpăna nopții, sub clar de lună și se vor scălda în apele atât
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
să vedem noi ce se mai întâmpla pe lângă Trei Sfetite... --Dacă nu-i cu supărare, aș aminti cum este descrisă această biserică de Marco Bandini la 1647, când a vizitat Moldova: “clădită... din piatră tăiată și lucrată cu cizeluri și... împodobită cu marmură neagră încrustată... (în felul unui ornament de carte), și e înconjurată de un zid ca de cetate, cu un turn mare pătrat ce se ridică la intrare, pe care se află un ceasornic și în care sânt clopotele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stricată ce s-au numit Besereca Albă,... aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pe acel țintirim ... altă svântă Mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă... suptu hramul Streteniia Domnului... Dumnedzău cârmuindu-ne și agiutându-ne de o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu... socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis” Ia să vedem ce mai spune doamna Anastasia: “Avându Anița logofeteasa răposatului Solomon Bârlădeanul... niște... case, carile fiind penpregiurului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
alți megieși pe care mitropolitul îi înșiră în zapis. Acestea se petreceau doar la un an după ce doamna Anastasia a zidit noua mitropolie cu hramul Stratenia Domnului, despre care spune că “După mila puternicului...Dumnedzău... o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu”. Priveam la ea cum este transpusă în veac... --Cum văd, iubești istoria - am sfârșit eu discursul. --Și pe cine mai iubesc eu? --Dacă aș ști... --Ba știi, dar... - mi-a răspuns ea oftând... --Doar nu vrei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
înconjurător, arcadele de o parte și de alta ale brâului nu numai la altar ci și absidele laterale, trei ferestre la fiecare absidă, zidul de piatră cioplită care alternează cu cărămida). La Dragomirna, de exemplu, fațada exterioară a turlei este împodobită cu o decorație sculptată artistic, cu motive ce se regăsesc în manuscrise. Brâul de piatră cu aspect de funie răsucită și reliefurile ornamentale de la Dragomirna sunt de influență caucaziană. Sistemul acesta de decorare a ajuns la desăvârșire prin biserica de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]