16,677 matches
-
mai important profesor și mentor în perioada universitară a lui Tarkovski a fost Mihail Romm, care a format mulți regizori de film. Romm a fost profesorul care a dezvoltat în elevii săi identitatea creatoare și loialitatea față de adevărul propriu. El împrumuta bani elevilor săi, îi salva când apăreau probleme, îi patrona la studiourile de filmare, ocrotea lucrările lor, uneori chiar și în defavoarea sa. Un regizor minunat, un maestru înțelept, care a educat mulți regizori, foarte diferiți între ei, precum: Tarkovski, Șukșin
A.A. TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349361_a_350690]
-
și pentru tine de o bere. Sau te subvenționează bunică-ta ca de obicei? - Nu știu, bunicule, ce are de gând să facă. Acum după petrecere nici la ai mei nu am curajul să le mai cer. Poate mai mă împrumută soră-mea din economiile sale. - S-o crezi tu, spuse fata când îl auzi, chiar dacă comenta împreună cu bunica paginile revistei, mai ales unde era prezentat ultimul trend al modei feminine. - Ce zici, buno, îți place ținuta aceasta? Iată ce bine
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
trebuie doar să-l stârnesc, să-l aduc în cătarea puștii. Tu vezi, Mariane, și fă rost de bani până atunci. Sper să te descurci cu paraii pentru o seară la Club Traian. Dacă nu,...vii la taica și te împrumută. Doar nu s-a obosit băiatul ăsta să taie degeaba. - Bine, mă, bine. Adu mai întâi dovada și apoi să te îngrijoreze bani mei. Mă descurc eu cumva. - Lasă-l mă că se descurcă el. Nu mai fumează până atunci
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
de calificat. Ar fi ca și cum, pentru infinitele stări create, s-ar încerca disciplinarea, înserierea și etichetarea lor, afectându-le astfel, grav, frumusețea și unicitatea. Uneori argheziană, alteori blagiană, străbătută de subtile doze de umor minulesciene, lejeritatea și detașarea stănesciană, ori împrumutând din contemporaneitate accente sociale, poezia Luminiței Zaharia este VIE. La fel de vie cât poate fi un vis propriu, născut târziu în noapte și volatilizat în zorii zilei, pentru ca apoi să renască mai puternic, dând frumusețe fiecărui amurg. Cu o activitate literară
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
o chitanță pentru jumătate din amenda minimă (pe motiv că e la prima abatere) și l-a sfătuit s-o achite în termen de o oră, că altfel plătește dublu. Bietul Trache a alergat la un prieten, care i-a împrumutat suma respectivă și a ieșit din rahatul (vorba lui) în care-l băgase Nae. Apoi, inspectorul cel cumsecade i-a spus: --Cască ochii, domnule Mototolea și ferește-te ca de foc să vinzi astfel de mărfuri, ca astea cu care
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
dar atât. Magazinul nu le-a permis să se ocupe serios de problemele copiilor. Mai ales că Nae bătea din pinten: banii, că vă jupoi! Biata Firuța și-a amanetat toate bijuteriile. Fleac! Doar câteva milioane. A-ncercat să se împrumute de la vecini. Toți o ocoleau sau o refuzau politicos: de unde, doamna Firuța, de unde? Iar Nae, aproape în fiecare zi: banii!..banii!.. Simțeau că înnebunesc. A alergat Mototolea în satul său. Frate-său, care stătea în casa părintească, i-a dat
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
culmea, numim destin ! (Elena Adriana Răducan - „Apelul de urgență”) „Acum, luând puțină distanță și privind mai detașat, mă gândesc că firea omenească așa-i făcută, să fie supusă diverselor slăbiciuni și când realitatea proprie nu ne mulțumește, suntem tentați să împrumutăm elemente convenabile din realitatea altora și dacă ele nu ne încap, se strecoară invidia. Și dacă nu întotdeauna putem scăpa de o asemenea năpastă căzută pe capul nostru, important este ce formă ia invidia din nenumăratele fațete pe care ni
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
care însă, firesc pentru ei, n-a mai apucat s-o folosească. Știți...la ei... Maitre surâdea angelic în timp ce dădea explicații. Probabil făcuse războiul din Vietnam și avea nervi de oțel. Ceea ce nu se putea spune și despre sommelier care împrumutase culoarea lămâilor din farfurioară. Sosi, rapid, platoul cu pescărie fină și fructe de mare. Smintit de foame ministrul băgă în gură la întâmplare: icre de somon cu rondeluri de calmar, batog de morun cu file de anchoa, iar midiile marinate
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
săi să se fi aflat sub influență egipteană, dar nimic nu poate fi dedus din documentele noastre actuale și doar puțin se poate observa influența monoteismului lui Amenothep asupra minții lui Moise.[ 1] Mărturiile biblice expuse exclud ideea unui monoteism „împrumutat”. Ele lasă să se întrevadă clar cadrul unui monoteism practic ce are la bază credința omului și făgăduința lui Dumnezeu statornicită printr-un Legământ (Fac. 17, 7), în care Dumnezeu rămâne fidel făgăduințelor Sale, iar omul primește în însuși trupul
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
la Galați. Ideea i-a apărut cum l-a auzit că pleacă pentru o perioadă mai lungă. Poate că nici nu se mai întoarce după întâlnirea cu părinții săi. Revenind în dormitor, se așeză comod pe marginea patului frunzărind cartea împrumutată de Mircea de la biblioteca comunală. Ce putea să fie decât o carte de aventuri Pasagerul clandestin de Ion Aramă, o carte ușoară și plină de suspans, caracteristică stilului acestui autor. Mircea își făcu apariția cu o tavă metalică din tablă
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
profet. Se făcuse o asemenea liniște încât se puteau auzi păsările bătând din aripi în zbor. Apoi vorbise Iisus. Vorbea destul de încet însă în liniștea aceea îl auzi și el foarte clar. Iisus spunea o povestioară cu un stăpân care împrumutase niște talanți de argint supușilor săi. După un timp stăpânul din povestioară își ceru înapoi talanții, cu dobândă desigur, iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse mai marele. Pe acesta îl pedepsi stăpânul și
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
mai diverse moduri, dând fanteziei aripi, semnificațiilor puteri nemaipomenite, aproape nelimitate. Ca scriitoare, Floarea Cărbune și-a valorificat originalitatea, dezvoltând cele mai diverse genuri și specii, scriind atât jurnal de călătorie, cât și roman, poezie ori poveste. În poveștile sale, împrumută puritatea copilăriei, intră într-un univers fabulos, explodând de culori și trăiri. Narația curge fluent, compact, impresionant. Valorificând experiențe populare, poeta-prozatoare se avântă spre o autentică aventură a cunoașterii. Simbolistica este nouă, scriitoarea preluând mituri, semnificații, legende și de la alte
CARMEN CĂTUNESCU DESPRE SCRIITOAREA FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349953_a_351282]
-
aceste scrieri ale lui Palama”. Interesul principal e motivat de faptul că „Sfântul Grigorie Palama a fost un mare teolog și un teolog al experienței și meditației personale” „încadrate însă perfect în formulele vechi ale învățăturii bisericești, cărora le-a împrumutat totuși sens proaspăt și personal”. Accentul este pus pe experiența apofatică a luminii taborice prin purificare și rugăciune, superioară luminii intelectuale la care o reducea Varlaam, și al cărei efect este anticiparea transfigurării eshatologice: „În rugăciunea intensivă focul dinăuntru iese
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate Se purta în chip netâlcuit, Cel ce nu lipsește de nicăieri, nefiind scris împrejur într-un loc, se scria împrejur." (...) „Nu fără rost s-a făcut nașterea Domnului din Fecioară; nu fără
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
și mângâia cu razele sale pământul. Aburi se ridicau de pe vârfurile stufului și de pe luciul apei, semn că fusese o noapte răcoroasă pe baltă, nu fierbinte, ca la mine în apartament. Transpirați, ne-am aruncat gecile de pe noi. Miruna a împrumutat de la mine o cămașă și un pantalon scurt, care îi veneau atât de bine, că o mâncam din priviri. Eram veseli și plini de o stare minunată de relaxare, cauzată de soarele cald și de primele noastre capturi. Era chiar
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
autodistrugerea, cel putin apare dispariția unui seamăn... Cine poate concepe spre exemplu distrugerea în masă pe care o produce 'marea descoperire' umană, bomba atomică? Tot prin gândirea lui, Incomparabilul Eminescu a prevăzut deșertăciunea acestei existente lipsite de însoțirea cu Dumnezeu, împrumutând astfel un pic de la ateul Schopenhauer (ce deveni-se în mod straniu o parte din sufletul poetului... deși, Kant era mai 'puternic' acolo!), căci spune în aceeiasi poezie: "Poți zidi o lume-ntreaga, poți s-o sfaremi... orice-ai spune
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați numai puțin căldarea aia albă Să mulg și eu văcuțele!... - Luați, pani Iacob, luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile. - Da-da! Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în căzănelul ăla din tindă! îi dădea
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
făcută de învățătorul Ion Macedonescu, aflat la un “pahar de vorbă” cu prietenul său, tâmplarul Bălteanu în restaurantul lui Nae Moldoveanu. “Jupân Nae, să ne servești din butoiul ăla care știi că ne place! De amintit că Ion Macedomnescu îl împrumuta deseori pe Nae Molodoveanu, când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când vorbea, acesta avea un defect nazal și fonfănea ... De aceea, un alt spirit de-al vremii, Lică Cotârleț, spunea
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
organizat de Arhigraf Rm. Vâlcea Lucrările sale se află în colecții particulare din România, Olanda, Germania, SUA și Anglia. FLORIN POPESCU PENTEGOS - SPACE ART Maria Diana Popescu, Agero Ion Măldărescu, Agero Progresele științifice devin din ce în ce mai importante, iar pictura începe să împrumute elemente tehnice. Florin Popescu-Pentegos își imaginează prin arta sa lumi neaflate ale Universului, iar prin picturile sale părticele din ele sunt aduse la viață. Pentegos știe să le caute, dar mai ales știe cum. Fantasticul irumpe intempestiv într-o realitate
PENTEGOS de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348171_a_349500]
-
În acest timp îmi fac planul pe ziua în curs. Mai întîi o să merg să-mi iau pîine. Deschid teșchereaua făcută în Lituania, dar - shit! - îmi scapă imprecația strămoșească: nu mai am nici un chior de money. Nu-i nimic, mă împrumut la prietenul meu venit din Grecia. Mai întîi voi lucra cîteva ore pe computerul american la traducerea mea rusească. După aceea voi călători cu autobuzul german, luat la mîna adoua, da’ bun pentru noi, ca să merg la banca cu capital
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
tu că-i fraieră să plece ea din casă când aici este cald și bine pentru pui. - Vom mai vedea atunci ce va fi. Cum se nășteau pe bandă rulantă, am alergat repede la magazinul de la colțul blocului și am împrumutat o cutie din carton pentru a-i confecționa un culcuș unde să stea Suzi cu puii săi. Era 1 martie, zi în care toți bărbații cumpărau și făceau cadou mărțișoare persoanelor dragi, sau colegelor de serviciu. Suzi mi-a adus
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347497_a_348826]
-
adormite, albastrul nemișcat, înghețat pe coama orizontului... Privirea-mi sculptează visul gândului în perdeaua albă, care se lasă încet pe fața pământului... El, gândul, îmi este neobosit și câteodată când tristețea îl întunecă, aș dori să-l luminez cu sclipirea împrumutată de la stele și să-l îmbrac în neaua pufoasă care acoperă fereastra cerului. Aș dori să-i pot alina durerea... Liniștea s-a așezat lângă mine pe fotoliul din fața ferestrei și-mi ascultă bătăile inimii. Doar... secundarul nepăsător îndrăznește să
CÂND DORUL... DOARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347520_a_348849]
-
cu toți o lumânare, Să ai lumină-n urcare. Îngerii să te aibă în pază, Copilal! Pentru Adrian Iovan și fiul său Albert. Un zbor frumos acum s-a frânt, A dispărut pe loc un gând. Un om aripi își împrumută Și către cer încet se urcă. Îi cade-o lacrimă de sus, Copilului el nu i-a spus, Că o să plece-o vreme-n cer, Îl lasă ne-mpăcat, stingher. În brațe-l mai strângea o dată, De dorul lui, n-o să
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
făcea bine cumva se hrănea cu chinul meu ca mârțoaga din poveste cu jăratec și asta mă făcea să fiu mândru de durerea mea aveam un sentiment de responsabilitate mă simțeam în sfârșit util Vasile devenise celebru în salon îl împrumutam și celorlalți și cumva și nouă ne era ceva mai bine oricum un zâmbet timid ni s-a ițit în colțul gurii pe care-l purtam fiecare ca pe Steaua Republicii Vasile crescuse mare elitrele îi străluceau printre paturile de
de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347624_a_348953]
-
În magazin intră Osie și Spiță.) Osie: Bun lucru, Axă! Credeam că vinzi produse noi. Spiță: Așa te-ai lăudat ieri lui Rază la meci. Axă: Sunt noi. Osie: Și roata aceea ce are? Axă: E de la bicicleta mea. Am împrumutat-o unui vecin și mi-a adus-o cum o vedeți. Și-a cerut omul iertare. Căzuse cu ea într-un șanț. Era întuneric. A mai stat și prin spital câteva zile. (Pe ușă intră Rază.) Rază: Când ați ajuns
ROATA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350237_a_351566]