4,058 matches
-
un bilet dacă i-a plăcut sau nu! ― De... e cam albastră chestia, ce e drept, mai cu seamă că Crăcănel e și diriginte! Și-i spui diseară? ― Păi, ce mai încolo-încoace?... Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă! N-am încotro! Dacă vin la oră, fără bilet, mă elimină Crăcănel... și dacă-i spun bătrânului, mă bate de mă rupe! ― Ce-ar fi, mă, să lipsești mâine la Botanică? ― M-am gândit și eu la asta, dar ce, Crăcănel e fraier
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
comisie compusă din trei profesori de Limba romînă! Vi se dă timp de scris două ore, să tot scrieți! Gîndiți-vă bine, însă, înainte de a începe... Nu vă repeziți la scris, ca pe urmă să vă poticniți și să nu știți încotro s-o luați. Faceți-vă planul cu multă grijă, în gând, bineînțeles, fiindcă pe hârtie nu cred să vă dea voie! Căutați să scrieți cât mai curat și mai frumos, pentru că și asta are multă însemnătate... Este primul lucru cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
se Încălzească. Deci și dimineață va fi tot ceață. - Care e soluția ta? Întrebă Ștefan. -Singura rețea de semnale rămasă În funcțiune este cea a Apărătorilor! Informațiile, În fiecare minut, vor face diferența dintre o oaste uriașă care nu știe Încotro s-o ia și o oaste mică, dar care știe fiecare mișcare a dușmanului. - O bătălie a informațiilor! spuse, luminat la chip, voievodul. Cu toții gândeam o bătălie a săbiilor, a tunurilor, a sulițelor! Cum vezi tu, Cosmin, această bătălie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vii nu există bine și nu există rău? exclamă călugărul, uluit. - Nu. O lungă tăcere se așternu după acest răspuns sec. La capătul dinspre miazănoapte al imensului bazar se iscă rumoare. Negustorii Începeau să-și strângă marfa, dar nu știau Încotro ar putea să fugă. Existau, firește, gărzile orașului, dar acestea nu aveau obligația de a apăra periferia, nici bazarul și nici Drumul Mătăsii. Atâta vreme cât pericolul nu plana asupra palatelor administrative și ale bogaților mandarini, gărzile nu aveau datoria de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Tânărul aflat la pupa corabiei care se Îndepărta! - Amir! exclamă Ștefănel, tulburat. Alexandru a fost aici! Chiar aici, În fața palatului! Acest portret... e pictat de el! De fratele meu! Amir rămase Încremenit, iar Ștefănel făcu câțiva pași grăbiți prin Încăpere. - Încotro se Îndrepta corabia aceea? - Nu știm, Anda. Navele noastre au escortat-o doar până la ieșirea din strâmtoarea Bosfor. Dar mi-e teamă că marele vizir n-a renunțat chiar atât de ușor. S-ar putea să fi dat alarma În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a pârcălabului Șendrea, care ieșea din camera de gardă de lângă intrare. Care sunt veștile? - Familia măriei sale trebuie să părăsească Suceava Într-o jumătate de ceas! - Asta mi-ai transmis prin răvaș. Doamna Maria e pregătită de drum. Nu te Întreb Încotro. - Nu mă-ntreba! - Unde e măria sa? - Acum două zile era pe Valea Trotușului. Nu știu nimic mai mult! - Eu am aflat că grosul urdiei urcă pe Valea Siretului și că măria sa se bate pe dealurile Zăbrăuților! Fără cavalerie! Ce știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În ciuda victoriei tale și a stăpânului meu asupra tătarilor, Moldova nu poate scăpa de pârjolul otoman. Toate bătăliile sunt pierdute, toate cetățile sunt asediate. Mai rămâne o șansă. Voievodul tău va Încerca să oprească invazia la Valea Albă. Nu are Încotro. Mai sus de Valea Albă e Cetatea Neamțului, apoi Baia, apoi drumul Sucevei. Mahomed e aproape. Dar la Valea Albă nimeni nu poate rezista, cu doar opt mii de oameni, mai mult de un ceas. Turcii sunt două sute de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lumina Domnului Dumnezeu, cu oamenii lor pricepuți la copierea vechilor manuscrise și la țesăturile migăloase, cu liniștea lor de dincolo de veacuri, asemeni liniștii acestei păduri de brazi care parcă respiră și parcă Îi călăuzește pașii spre necunoscut. Și, deodată, Înțelese Încotro Își duce singurătățile și povara Înfrângerii. Locurile nu Îi erau deloc străine. Drumul era lung și ocrotit de munți. Mai erau de trecut multe văi unde râurile cădeau În mici cascade peste bolovanii uriași și mai erau de urcat multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de oameni și prinzi urma voievodului. Nu te apropii. Nu sunteți văzuți, nu sunteți auziți. Vegheați asupra lui. Dacă se poate, Îndepărtați pericolul Înainte ca el să afle. Iei cei mai buni arcași. - Am priceput, căpitane. - Si tu? Întrebă Gâlcă. Încotro? - Fraților, eu cred că ceilalți trebuie sa ajungem cât mai repede la curtea lui Matei. - Matei n-a făcut nimic ca să ne ajute!Dar n-am spus că vreau să-i cer ajutorul. Acolo cred că Îl pot găsi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
un risc inutil. Nu, salvatorul lor nu avea să se arate În acea noapte. Dar amândoi știau cine era. Oană nu cunoștea, În Întreaga Europă și Asie, decât doi arcași capabili de o asemenea performanță: Petru Ilaș și Amir Baian. - Încotro? Întrebă Erina, Încă nevenindu-i să creadă să evadarea reușise. - Bună Întrebare. Cred că știu unde se află acum voievodul. Dar nu știu unde se va afla peste două zile. Oricum, prea multe variante nu sunt. Toată țara e sub controlul turcilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
este încă în întuneric pînă acum. 10. Cine iubește pe fratele său, rămîne în lumină, și în el nu este nici un prilej de poticnire. 11. Dar cine urăște pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric și nu știe încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii. 12. Vă scriu, copilașilor, fiindcă păcatele vă sunt iertate pentru Numele Lui. 13. Vă scriu, părinților, fiindcă ați cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu, tinerilor fiindcă ați biruit pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85039_a_85826]
-
cedrii. 16. Cerul gurii lui este numai dulceață și toată ființa lui este plină de farmec. Așa este iubitul meu, așa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! $6 1. Unde s-a dus iubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei? Încotro a apucat iubitul tău, ca să-l căutăm și noi împreună cu tine? 2. Iubitul meu s-a coborît la grădina lui, la stratul de miresme, ca să-și pască turma în grădini, și să culeagă crini. 3. Eu sunt a iubitului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
nu cumva e bolnavă sau, poate, foarte în vârstă. Curând, ploaia se întețește, iar picăturile mari cad în praful de peste tot, ca niște bombe. Cămilele speriate se agită pentru că nu li s-a scos piedica de la picioare. Servitorii aleargă care încotro, în jurul bagajelor. Moti Lal continuă perseverent să discute cu Forrester, care descalecă și scoate șaua de pe cal. Moti Lal nu este stăpân aici, o, nu, e doar un însoțitor în care familia are încredere. Au lăsat în seama lui escorta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
poate lua cu el decât doi hamali, pentru că mulți dintre cei din tabără fugiseră și că acum duc lipsă de oameni. Încuviințează și pornește în sus de-a lungul albiei râului secat care trece de tabăra lui Daou. Nu știe încotro se îndreaptă. Știe doar că nu mai poate rămâne. Urmează cursul râului, mergând pe o potecă de păstori, printre lespezi de piatră și zone cu iarbă țepoasă. Deși trece pe lângă câteva gospodării, nu se oprește la ele. La început scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe ape, și după multă vreme o vei găsi iarăși! 2. Împarte-o în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire poate da peste pămînt. 3. Cînd se umplu norii de ploaie, o varsă pe pămînt. Ori încotro ar cădea copacul, fie spre miază-zi, fie spre miază-noapte, în locul unde cade, acolo rămîne. 4. Cine se uită după vînt, nu va semăna, și cine se uită după nori, nu va secera. 5. Cum nu știi care este calea vîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
și chemarea Prin noaptea ce în starea ta se pierde Și am găsit trecutul și uitarea Și-un venin ce mă usucă verde. LILITLILIANA TIREL Sunt profesor cu rezidența in Iași. De multe ori m-am întrebat cine sunt și încotro mă îndrept! De ce numele meu este Liliana Tirel?...De Ce?!...greu de răspuns!...m-a uimit gingășia și istețimea copiilor, ai căror pași îi îndrum în viață! M-au fermecat marile personalități istorice și culturale încât mi s-a părut firesc
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
tot felul de înfrînări. Și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate veșteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate veșteji. 26. Eu, deci, alerg, dar nu ca și cum n-aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vînt; 27. ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpînire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat. $10 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
nu știu dacă nu cumva l-am văzut: este vorba de apă, de foc sau de cutremur. Un privitor, plasat la o anumită înălțime, vede imediat ce ar trebui să facă acei oameni care răcnesc în chinurile cataclismului sau aleargă care încotro, nici măcar cuprinși de panica ― panica poate fi justificată! ―, ci de dezordine, neânțelegere, risipire a forțelor, neputință generală, prin dislocarea nucleului solidarității umane. Iată niște oameni cu totul nepregătiți în fața surprizei! zice privitorul. Cum e posibil acest lucru? zice tot el
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
E greu de crezut că Gorki nu știa că talentul nu ne e dat în mod sigur pe toată viața și că înflorirea lui depinde în mod hotărâtor de felul în care îl cultivăm. Dar descoperitorul de talente n-are încotro, el trebuie să spună astfel de fraze, fiindcă începătorul n-are nevoie nici de îndoielile, nici de rezervele lui. Plină de umor a fost reacția lui Sherwood Anderson, autorul admirabilului Winesburg în Obio, care avea un tânăr prieten la care
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
-i determin pe cititor s-o admire pe eroina mea, morala nefiind pe primul, ci pe al doilea și chiar al treilea plan. Dacă cititorul nu admiră creația, nu sesizează nici morala. CE VOM CITI MÎ1NE? Ce vom citi mîine? Încotro se îndreaptă romanul românesc contemporan? Pentru a răspunde la o astfel de întrebare este necesar, în prealabil, să răspundem la o alta. Care este destinul literaturii în lume la ora actuală? Cu alte cuvinte, ce loc mai ocupă ea în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
bucurie. Se năpustesc cu pumnii în balabuste, după care le fac copii, să aibă cine călări alte găleți sparte. Ai dreptate mata să-ți aperi felul în care trăiești. Are și feciorul meu dreptate. Stînd față în față, n-avem încotro: trebuie să ne zmulgem ciozvîrta unul de la altul. De asta l-ai aflat pe Aizic al meu în casa dumitale. Trăim sub legea violenței. - Cînd este înțelegere, nu încape ura. - A, despre asta să nu ai îndoială. Încape. Pînă vom
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
locului un regim totalitar se va răfui cu cei ce reprezintă conștiința unei nații. Inteligența duce la cunoașterea de sine iar aceasta la independență, fapt pe care nici un dictator nu-l tolerează. Orice dictatură începe cu persecuția intelectualilor. - Nu avem încotro, obiectase Aizic. Puterea n-o vom câștiga decît prin dictatură, căci numai aceasta poate înlătura vechea exploatare. - Înlocuindu-o cu alta mai crîncenă. Dictatul e însoțit de violență. Ca să-și salveze sufletul de agresiunea ei, oamenii vor fi siliți să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
apăra principiile. În focul bătăliei fură aduse pe tapet fapte mai vechi, de la începutul căsniciei. În final fiecare adversar se replie pe propriile poziții. Mama hotărî să apeleze ea singură la toate cunoștințele. Tata era convins că n o să am încotro și va trebui să mă prezint la post. Scoasă din fire, mama țipase: - Vrei să meargă la Pocreaca? Băiatul e bolnav. Cine-i pregătește lui regimul, cămășile, batistele?... De dimineața pînă seara dumneaei umbla în audiențe. În cele din urmă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
numele tåu în gând și luminå se fåcu Deodatå peste nemișcatele Styxului unde din mine tristul Charon îmi zâmbi sub pålåria sa de gondolier și porniråm spre țårmul inimii tale Så nu uiți gândul så-l råsari înainte-mi Så știu încotro
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1604]
-
ani mai târziu, că un Înger cam năuc se rătăcise pe Înserate În preajma satului. În loc să-și ia zborul În sus și să-și vadă de ale lui, el tot dădea rotocoale neliniștite, de parcă ar fi uitat unde era cerul și Încotro pământul. Se Încurcase În firele de telefon și se zbătuse o vreme Între ele până să scape. Umpluse locul de pene lungi, nepământești, și de petice din cămeșoiul cel alb. Spaima lui cea mare culcase la pământ câțiva stâlpi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]