3,183 matches
-
Zeci de lumânărele se întinseră nerăbdătoare spre preotul în odăjdii strălucitoare și în curând curtea bisericii se umplu de luminițe galbene, plăpânde, ca o ceată sfioasă de suflete care așteaptă, tremurând la porțile cerului, glasul izbăvirii. Printre țăranii ce se înghesuiau în jurul preotului, Apostol Bologa văzu și mulți soldați, cu fețele transfigurate de evlavie, bolborosind rugăciuni fierbinți. Dar mai ales se miră, zărind, la o parte, cu lumânărica aprinsă, pe sergentul ungur de la cancelaria lui. Apoi începu slujba. Preotul Boteanu cânta
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
scut. 03.05. 2011 Apocalipsa Cald. Un soare plictisit, tolănit ca o pisică leneșă peste acoperișuri, un cer scăldat În albastru, fără nori, nicio răsuflare de vânt care să răcorească decorul. Pe terasa cârciumioarei din cartier este lume multă, pestriță, Înghesuită În jurul meselor acoperite de pălăriile multicolore ale unor umbrele cu largă deschidere vorba unui mușteriu pus pe glume. Sandu, Gore și Gicu stau la masa lor, rezervată În prealabil, la primele ore ale dimineații, prin telefon - cei trei cheflii sună
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ceață. Mă faceți să cutremur o întreagă poezie, Căutând un loc mai cu verdeață. Mă doare tot trupul, Inexistent și el, din păcate. Sunt doar o umbră, O fărâmă născută în inutilitate. Sunt un suflet inocent, Venit să vă lumineze, Înghesuit între lucruri mărunte Și idei mărețe. Vreau să spun o mie de lucruri, O mie de cuvinte, Care să schimbe gânduri, O mică rugăminte. Sufocată de o iluzie optică, Străbat litere mute, Scriind printre ruine Gănduri ce mă învăluie. ECOU
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
scriitoarea, Care mă semnez pe o coală albă Din vise înșirate-n iarbă. Semnez pe o rază de soare, Uitată într-o lume care moare, Iar norii sunt grăbiți să mă primească Pe mine, scumpa împărăteasă. Semnez, semnez cărți colorate, Înghesuite în bibliotecă, Un gând mă alungă și mă bate Să mai rămân aici o clipă. PIERDEREA Am pierdut și ochii mei frumoși, Căci de atâta durere au preferat să rămână la tine, Și brațele mele gingașe te țin strâns în timp ce
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
de reacționa dacă a fost bine că s-a urcat în ea. Vedea tânărul prin oglindă... era brunet, elegant, spilcuit cu părul mânjit cu briantină sau spumă, ținând volanul elegant. Se salutară și șoferul își văzu înainte de drum; femeia se înghesui zgribulită într-un colț, vrând să treacă neobservată. Dincolo de ieșirea din sat străinul frână brusc mașina fără să oprească motorul și i se adresă întorcându-se: - E un timp oribil. Scoate-ți pardesiul și întinde-l să se usuce! Am
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
intimitate în jurul ei, - Ajunge unul! Dă acum jos și sutienul! Comanda fără nicio milă, autoritar, ca unui obiect impersonal fără s-o privească. Trăgând de timp, cu degetele tremurânde își descheie nasturii bluzei și părea ciudat cum sânii i se-nghesuiau înfiorați în timp ce aștepta miracolul unei salvări supranaturale. Bărbatul mângâie îndelung accesoriile care împungeau hotărâte aerul... îi plăceau! Totuși bărbatul manifesta delicatețe, sesiza din modul în care s-a apropiat de sânii săi... cu mișcări tandre, învăluitoare, neașteptat de gingașe; deci
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
că nu putea fi altfel. Femeia nu reacționă în alt mod; întoarse capul și închise ochii... nu vroia să-l mai vadă. Plângea fără lacrimi în interiorul ei, nemișcată psihic, ca o păpușă moartă, fără viitor iar el se agita continuu, înghesuind-o fără milă între banchetă și spătarul scaunelor din față și gemând. Ploaia răpăia deasupra lor potolită... o căldură incipientă țâșni depărtat din răceala mormântului său. Îi era silă de corpul ei care reacționa contrar voinței sale atât de ciudat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cârlionții din tunica Ilenei, se ridică greoi, amorțit sau amețit din pat, trecu peste noi, se îmbrăcă pe bâjbâite și își luă tălpășița fără comentarii; era foarte târziu sau mai degrabă devreme. Bine că plecase... aveam acum loc să ne înghesuim! Nu ne-am obosit să tragem yala și ne-am potolit încolăcirile. I-am șoptit: - Ai scăpat de Edy... poți să nu mă mai săruți! - Ești nebun! Ce treabă am eu cu Edy? Ne-am văzut înainte de ale noastre! Nimic
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
minute bune. Dacă aveai răbdare și mai încercai o dată, și-ți ieșea din prima, a doua oară, ea se făcea că nu știe și reacționa ca și cum sutienul ăla blestemat ar fi fost bine mersi închis și la locul lui, nu înghesuit și mototolit undeva între bluză și gât. Partea cea mai proastă cu Liliana era că învățam amândoi în aceeași clasă și ne vedeam tot timpul. Asta implica și schimbul de bilețele penibil, care se producea aproape la fiecare oră, recreațiile
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Dă-mi repede telefonul până nu se răzgândește, a strigat la mutul din mine, de uimire, și m-am conformat, insistând să o roage pe Nuțișor să-l coclească pe portar să o cheme jos, că mai repede o vedeam înghesuită în vreun pal de cineva, decât croșetând ca Penelopa jos în hol, așteptând să mai sun eu și făcând conversație cu paznicul. Auzeam totul și nu-mi venea să cred. Nuțișor asta merită Premiul Oscar pentru actoria telefonică, așa l-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
plecat de la Poiană. Mă așez pe terasa unui bistrou, comand o bere Leffe blondă și mă apuc s-o sipotesc pe îndelete. E bine. Mă relaxez prima dată după nu știu câte ore, cel puțin douăzeci și patru. Stau și privesc mașinile care se înghesuie să intre în piață și mă încîntă până și mirosul de gaze de eșapament. Parcă și ăsta-i mai bun. Cobor privirea pe trotuar admirând curățenia și încă o dată mă minunez cât poate fi de neted pe jos. Ceva mă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
către ieșire. De aia am petrecut vreo cincisprezece minute așteptând un lift mai gol în care să încap și eu, de aia suna soneria de suprasarcină când, deși era evident că nu mai încape nimeni, eu tot încercam să mă înghesui cu orice preț, mai mult cu gândul la mașina abandonată defectuos care cu siguranță ar fi primit o amendă grasă pentru parcare interzisă, de aia m-am repezit în liftul gol, deși parcă m-am mirat de șansa meai de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
intrăm, ca să-mi arate cum funcționează ventilatorul, pe când eu mă gândeam cum să fac să n-o trezesc si să mă strecor în pat lângă ea, și să o pot mângâia în voie, nu chinuit ca până atunci, pe sub tricouri, înghesuiți în cartul ăla mic, de o singură persoană. Enervant, bronzatul, cu dorința lui de a intra cu orice preț în camera unde se cuibărea viitoarea mea pereche, dar justificat și motivat probabil de insistența cu care l-am târât de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în grijă în acel an), o foloseam pentru petreceri tocmai pentru că legea interzicea orice activitate după ora 22. Ca și acum, și pe vremea aia toată lumea bună din București se muta la Mamaia. Sute de gagici, căleai pe ele, se înghesuiau în cele câteva cluburi private care aveau aprobări speciale să funcționeze după ora 22. Asta făcea ca și la mine pe terasă să fie ceva înghesuială, cu toate că aveam câteva filtre până ajungeai la etajul patru. N-o să mă credeți, dar
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
bagaje în mâini. Carență în eficiența „celor șapte ani de acasă” manifestă și acei tineri care, mergând în grupuri gălăgioase ocupă întregul trotuar, fumează de-a valma, băieți și fete, scuipă, aruncă la întâmplare ambalajele și capetele de țigări, se înghesuie înaintea femeilor și a persoanelor vârstnice la urcarea în mijloacele de transport, nu știu să salute politicos, poartă uneori îmbrăcăminte indecentă, își consumă ardentul sentiment de dragoste prin săruturi prelungite în mijlocul trotuarului sau în mijloacele de transport ori în parcurile
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Au favorizat apariția capitalismului de cumetrie, Care a generat inflația și sărăcia extremă, Năpustindu-se peste țară ca o anatemă. Vulcan erupt Adepții aceleiași doctrine s-aliază Și un nou partid întemeiază. La împărțirea „tortului” - vulcan erupt - Pentru că toți se-nghesuie la supt. Avertizare Premierul îi ceartă pe-ai săi colaboratori, Că sunt cam timizi și prea... strângători. Cei ce pierd cadența, și nu îl susțin, Nu vor mai fi pe liste, la noul scrutin. Așa o fi? B.B.C.-ul ne
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
hotelului. Canapele și fotolii de piele, lămpi aurii ca niște globuri coborând peste măsuțe "de cristal", reproduceri după Andy Warhol pe pereți - Marilyn Monroe mâzgălită pe un zid în paragină -, uriașe buchete de flori artificiale/ stânjenei și tuberoze, în fața recepției. înghesuindu-se în jurul marelui samovar pentru cafea, înconjurat de ceșcuțe pe farfurioare, mai mulți fellows: Barry, Nicole, Florin, Pia și ceva din profilul lui Antal. Liisa îl agresează cu întrebări pe Raymond Feder-man, al cărui accent franțuzesc aproape că a impresionat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
altădată mi-au fost prieteni (ceilalți nu mă interesează). Mă protejez de ani de zile cum pot: nu mai citesc presa literară și nu mai apar în medii literare. Dar în ultima vreme nu mă mai pot proteja. Amicii se-nghesuie să-mi semnaleze atacurile din presă: "Vezi că te-njură unul nu știu unde"... Nu sânt paranoic. Ce mi se-ntîmplă mie se întîmplă și altora, tuturor poate. Știu că, totuși, eu sânt mai vulnerabil decât alții, pentru că sânt complet singur. Pentru că nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Când ajunse destul de departe, făcu semn unui sutaș de pe zidul palatului. Sutașul coborî și ascultă cu urechea aplecată o poruncă. Auta nu scăpase din vedere primejdia și izbutise să-l zărească pe preot lângă zid unde lumea nu se mai înghesuia. Fața nu i se deslușea, însă îi cunoștea veșmântul. După câteva clipe, dând la o parte mulțimea cu lăncile, câțiva soldați în frunte cu sutașul se apropiau de străini. Sutașul mergea țanțoș, cu pieptul scos înainte, în mână cu o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
îndrăzni să facă răscoală! Auta privi lung mulțimile nenumărate de străji, zidurile groase, robii istoviți, și nu răspunse. Șezură în pulberea pieței, cu picioarele adunate sub ei. Mai-Baka vindea vânat proaspăt și piei frumoase de fiare sălbatice. Nimeni nu se înghesuia la marfa lor, căci piața Sodomei strălucea de blănuri rare, de țesături gingașe sau de podoabe de abanos și argint, de păsări vorbitoare și maimuțe învățate sau de vinuri rare aduse din țări depărtate de corăbiile hananeilor. Auta ațipise de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
opri. Era un om mai în ,vârstă care era împreună cu soția lui. Văzându-l pe Ionuț, ambii se speriară și deciseră pe loc după ce se convinseră că are puls să-l ducă la un spital din Târgu Mureș. Ioana stătea înghesuită pe bancheta din spate lângă Ionuț și se ruga dar nu-și găsea cuvintele, zicând doar din când în când „Doamne, Isuse”. Soția șoferului, care și ea plângea, încerca s-o liniștească zicându-i atunci când putea să vorbească: -Liniștește-te copila
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
singur, pentru el. Necăjit, după ce străinii se îndepărtară, examină conținul lăzii de campanie din furgonul pe care era nevoit să-l abandoneze. Își alese actele personale ș-ale companiei, le puse în buzunarul interior al uniformei. Într-o raniță își înghesui uniforma nouă, învelită mai întâi într-un ziar, un prosop, cureaua lată din piele pe care-și ascuțea briciul, și alte câteva lucruri pe care le considera indispensabile. Aruncă o ultimă privire conținutului lăzii de campanie, în care-i rămăseseră
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Înăuntru. — O să-mi fie bine imediat cum ajung undiar trebui să mergem. Țip la taximetrist: La Clubul Masonic din Edinburgh, În Shrubhill, șofer. Lângă depoul de autobuze. Navigăm În tăcere pe străzile Înghețate. Ședințe scabroase Acolo la club, gagiii se-nghesuie cu toții să intre, căci e marea seară a inițierii. Viitorii noi recruți par emoționați, așa cum ar fi și cazul. Sunt vreo doi gabori puiuți de rezolvat și Încă vreo alți câțiva puțoi tinerei, nu știu de unde au apărut. Deja sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
freacă de el, se-nvârte În jurul lui, Îi vinde iluzii, nu numai sex. Pentru asta plătești mult mai mult. Realitate virtuală? Bogătașii o au de ani buni. Văd că Bladesey e Încă absorbit de conversație. Mă duc Înapoi și mă Înghesui lângă el. — Bladesey, doar două vorbe frățâne... zic eu. Se dă mai Încolo. — Care-i treaba Bruce? Fete cumsecade, nu? zâmbește el. — Ai grijă cu pizdele astea. Mă gândeam că le știu de undeva. Le știu io pe tipeleastea. Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
n-are nimic despre fotbal. Ray Lennox apare cu vreo doi bulangii În uniformă, care nu sunt Îmbrăcați În uniformă, dar tot bulangii În uniformă sunt și mereu așa o să fie. Îi fac semn din cap să vină și se Înghesuie lângă mine. I-am vândut și altădată pontul să nu-și petreacă timpul cu nulitățile astea. Dacă te asociezi prea mult cu ratații ăștia exact aia o să ajungi și tu. Arbitrul ăsta e un puțoi beton. — Așa că eram la Ibrox
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]