3,852 matches
-
este înglobat la comuna Chișcăreni, iar în 1947 revine la comuna Șipote. In 1887, Iazu-Nou, denumit astfel prin raportare la Iazu-Vechi, este consemnat ca sat al comunei Șipote, împreună cu cătunul Arbora, care devine sat în 1954 și pe care-l înglobează în 1956. Satul Șipote, reședința comunei este poziționat relativ central în raport cu satele componente. Situat de-a lungul drumului județean DJ 282 (Iași-Botoșani) și a drumului județean DJ 282 B ( Șipote- Plugari, Șipote -Andrieșeni), se desfășoară pe o suprafață de 105
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fie că au format așezări noi. În acest context și regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de împroprietărire, în apropierea drumurilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
aceasta reducându-se dispersarea . E cazul satului Iazu-Nou (1887) și Chișcărenii Noi (1876). Mișcările țărănești și măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese să ocupe locul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
munci. În afara așezărilor rurale înscrise pe hartă existau și câteva,,odăi” sau adăposturi pentru vite sau,,locuințe izolate”. Multe din așezările de împroprietărire au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
externe a muncii”31. Cu alte cuvinte, motivația poate fi definită ca fiind procesul instinctiv și rațional care apare la un individ atunci când caută să-și satisfacă anumite nevoi și dorințe intrinseci sau extrinseci. Intr-un sens mai larg, motivația Înglobează nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri, care stau la baza condiției umane și care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Motivația intrinsecă este o stare interioara, o dorință puternică, o forță ce pune În mișcare un individ În vederea atingerii unui anumit
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
externe a muncii”31. Cu alte cuvinte, motivația poate fi definită ca fiind procesul instinctiv și rațional care apare la un individ atunci când caută să-și satisfacă anumite nevoi și dorințe intrinseci sau extrinseci. Intr-un sens mai larg, motivația Înglobează nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri, care stau la baza condiției umane și care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Motivația intrinsecă este o stare interioara, o dorință puternică, o forță ce pune În mișcare un individ În vederea atingerii unui anumit
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a lor. 1.4.2. Motivația organizațională a acțiunii umane pentru dezvoltarea extrinsecă a creativității Motivația este procesul instinctiv și rațional care apare la un individ atunci când caută să-și satisfacă anumite nevoi și dorințe. Întrun sens mai larg, motivația Înglobează nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri, care stau la baza condiției umane și care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Motivația este o stare interioară, o dorință puternică, o forță ce pune În mișcare un individ În vederea atingerii unui anumit obiectiv
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a lor. 1.4.2. Motivația organizațională a acțiunii umane pentru dezvoltarea extrinsecă a creativității Motivația este procesul instinctiv și rațional care apare la un individ atunci când caută să-și satisfacă anumite nevoi și dorințe. Întrun sens mai larg, motivația Înglobează nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri, care stau la baza condiției umane și care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Motivația este o stare interioară, o dorință puternică, o forță ce pune În mișcare un individ În vederea atingerii unui anumit obiectiv
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de evoluție rapidă, uneori explozivă. Karl R. Popper consideră progresul științei și tehnicii dintr-un punct de vedere evoluționist și biologic 44. Însă, Ilya Prigogine apreciază că metamorfoza științelor contemporane nu reprezintă o ruptură față de cuceririle anterioare, pe care le Înglobează mereu; el propunea să se treacă de la imaginea biologică la imaginea geologică a dezvoltării științei, deoarece descrierii progresului științei și tehnicii li se potrivește mai mult termenul de alunecare decât termenul de mutație 45. Această mare diversitate de tipuri de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de evoluție rapidă, uneori explozivă. Karl R. Popper consideră progresul științei și tehnicii dintr-un punct de vedere evoluționist și biologic 44. Însă, Ilya Prigogine apreciază că metamorfoza științelor contemporane nu reprezintă o ruptură față de cuceririle anterioare, pe care le Înglobează mereu; el propunea să se treacă de la imaginea biologică la imaginea geologică a dezvoltării științei, deoarece descrierii progresului științei și tehnicii li se potrivește mai mult termenul de alunecare decât termenul de mutație 45. Această mare diversitate de tipuri de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a 5-a 1993 și Ed a 6 a,2002. Creativitate și progres tehnic 150 Manualul Frascati, ediția 2002, definește astfel cercetarea și dezvoltarea experimentală, În capitolul 2, intitulat „Definiții și convenții de bază”: Cercetarea și dezvoltarea experimentală (C-D) Înglobează lucrările de creație făcute În mod sistematic În vederea Îmbogățirii ansamblului de cunoștințe, inclusiv cunoașterea omului, a culturii și a societății, precum și utilizarea acestor cunoștințe pentru noi aplicații. Termenul C-D acoperă trei activități: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă și dezvoltarea experimentală
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a 5-a 1993 și Ed a 6 a,2002. Creativitate și progres tehnic 150 Manualul Frascati, ediția 2002, definește astfel cercetarea și dezvoltarea experimentală, În capitolul 2, intitulat „Definiții și convenții de bază”: Cercetarea și dezvoltarea experimentală (C-D) Înglobează lucrările de creație făcute În mod sistematic În vederea Îmbogățirii ansamblului de cunoștințe, inclusiv cunoașterea omului, a culturii și a societății, precum și utilizarea acestor cunoștințe pentru noi aplicații. Termenul C-D acoperă trei activități: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă și dezvoltarea experimentală
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
etc.) au fost sistematizate după două criterii fundamentale și anume: după funcțiile didactice și după obiectivele didactice pe care le pot rezolva. Jocurile sportive se încadrează în aceste criterii. Intr-o clasificare a sporturilor, abordată de R. Manno (1992), care înglobează: - sporturi de prestație; - sporturi de situație; - sporturi tehnico-combinative; - sporturi la țintă mobilă sau fixă, jocurilor sportive sunt încadrate în sporturile de situație, pentru că; se bazează pe caracterul imprevizibil al situației, datorat prezenței unui adversar care, prin fente individuale sau colective
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
loc în serpentine sau țevi orizontale se recomandă următoarea ecuație pentru calculul lui 3.66) în care: q - fluxul termic unitar, W/ m2 L - lungimea țevii pe care are loc condensarea, m d - diametrul interior al țevii, m Acoeficient care înglobează mărimile fizicochimice ale condensului. Valoarea lui A este dată în figura 3.12 funcție de temperatura de condensare. La condensarea vaporilor în serpentine lungimea acestora nu trebuie să fie foarte mare deoarece la capătul inferior al serpentinelor lungi se adună condens
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
delimitare, putem spune despre cultură că e tot ceea ce creează omul cu elemente din natură, dar în afară de natură, în vederea necesităților practice sau a scopurilor ideale, potrivite cu firea lui proprie. Această definiție cât se poate de largă are avantajul că înglobează toată producția ce distinge pe om de restul naturii. Un plug sau un avion sunt făcute cu elemente din natură cum e lemnul sau metalele; dar nici plugul, nici avionul nu se găsesc în stare de natură. Ele sunt născocite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și lega relații sociale, de a exprima interes și emoții; - incapacitatea de a folosi limbajul și comunicarea (atât verbal cât și nonverbal); - manifestarea unui comportament stereotip, de tip restrictiv și repetitiv. O altă definiție destul de originală și care încearcă să înglobeze toate caracteristicile acestei tulburări este aceea prezentată de St. Milea în 1988, “Sindromul autist reprezintă un complex simptomatologic de etiologie variată specific patologiei psihice a copilului mic. Denumirea i se datorează autismului, simptomul central în jurul căruia se grupează o mulțime
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
plastia de boltă între 1,6 - 3 ani, 78% au palate funcționale, 38,5% primesc instructajul logopedic preoperator, 51% conduc un tratament continuu și în 82% colaborează familia. Convergența tuturor acestor factori a determinat obținerea unor rezultate funcționale excepționale (am înglobat toate defectele postoperatorii într-o condiție generală care a definit gradul de insuficiență velară cu „palat funcțional-nefuncțional”. Este foarte elocventă diferența procentuală între cele două grupe de rezultate extreme, vorbire normală și vorbire neinteligibilă. În grupa II, din 111 copii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nivelul frazelor și al textelor, independent de "transparența" elementelor lor constitutive. Ele sunt, de fapt, "texte" și fragmente de texte, care constituie, în fond, documente literare: o formă de literatură (în sensul larg al termenului, cuprinzând deopotrivă ideologie, morală etc.) înglobată în și transmisă prin tradiția lingvistică." Potrivit fondatorului integralismului, din această categorie fac parte enunțurile metaforice, proverbele, dictoanele, maximele, "wellerismele" (construcțiile de tipul cum spunea cel care...), așa-zisele refranes din tradiția populară spaniolă, citatele din autori cunoscuți etc. 1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ambele sub titulatura de "idiomuri/expresii idiomatice". Pe de altă parte, cercetătoarea sovietică/rusă a considerat că, în realitate, clasa "combinațiilor frazeologice" ar fi una neomogenă și că ea ar acoperi, de fapt, două tipuri distincte de frazeologisme: "frazemele" (care înglobează un singur determinant obligatoriu: en. small talk, small hour sau small change) și "frazeoloizii" (al căror termen cu sens figurat își poate asocia mai mulți determinanți cu sens propriu, aflați în variație liberă: en. to pay one's respects/a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
suprafață" și "structura de adâncime", iar, pe de altă parte, ea așază în centrul preocupărilor sale lexicul, și nu sintaxa. Scopul lui Mel'čuk și al discipolilor săi este de a elabora un Dictionnaire explicatif et combinatoire care să poată îngloba, din câmpul "frazeologiei" (adică al sintagmaticii, de vreme ce Mel'čuk se ocupă exclusiv de construcțiile binare, de tip "A ⊕ B"), atât sintagmele "libere" (free phrases), cât și pe cele "fixate" (set phrases). În acest sens, cercetătorul ruso-canadian propune conceptul de "funcție
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și o phrase- idiom part87. Cu toate acestea, articolul lui Katz și Postal lasă deschisă problema descrierii din unghi generativist a expresiilor idiomatice, care, în cercetarea respectivă, sunt delimitate printr-o singură trăsătură (și aceasta aplicabilă doar expresiilor verbale care înglobează în cadrul lor un verb tranzitiv): imposibilitatea pasivizării. 3.2. Cea mai ambițioasă tentativă de a integra expresiile idiomatice în cadrul teoretic al generativismului rămâne aceea întreprinsă de către Uriel Weinreich în 1969. Spre deosebire de Katz și Postal, profesorul de la Columbia University era familiarizat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru a explica producerea de sens în planul textului. Dar, dincolo de această inconsecvență, clasificarea însăși ridică anumite probleme. Luând drept punct de reper distincția coșeriană între "discurs repetat" și "zicale"169, Dumistrăcel împarte astfel unitățile analizate: A. enunțuri "anonime", care înglobează la rândul lor: A1. enunțuri "populare", adică: (a) contexte din "vorbire" (locuțiuni expresive; expresii idiomatice; zicători și proverbe; comparații stereotipe); și (b) "citate" din literatura populară (versuri; formule stereotipe de basm; "ghicitori"); A2. enunțuri "culte" (formule religioase; dictoane; sloganuri; formule
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
O SUBSTANȚĂ CARE SUBORDONEAZĂ FUNCȚIILE "SUPERIOARE" ALE CORPULUI FUNCȚIILOR "INFERIOARE". Însă și această metaforă se integrează, la rândul său, într-o alta, mai generală, potrivit căreia FURIA E O SUBSTANȚĂ CARE DEPOSEDEAZĂ INDIVIDUL DE PROPRIUL SĂU CORP. Ultimul construct conceptual înglobează nu doar metafora precedentă, ci și structuri precum FURIA ESTE O BOALĂ/NEBUNIE, FURIA ESTE O SUBSTANȚĂ MURDARĂ și FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ. De aceea, chiar dacă acceptăm necondiționat "modelul prototipic" propus de Lakoff și Kövecses pentru engleza americană, putem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemelor caragialiene (topicalizarea, cele trei moduri de reîncadrare, modificarea, dezvoltarea și compunerea) alcătuiesc un șir ierarhic ascendent, în cadrul căruia orice procedeu de ordin "inferior" poate contribui la operaționalizarea unui procedeu de ordin "superior". Astfel, reîncadrarea "absolută" include reîncadrarea "forte", dezvoltarea înglobează fatalmente modificarea, iar compunerea poate profita, după cum o arată fenomenul pastișei, de aportul tuturor celorlalte operații. 4.3. Cu toate că tind să se așeze într-o gradație structurală ("de la simplu la complex"), cele două tipuri de (macro)operații - i.e., reîncadrarea și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cântec bătrânesc;este o specie a genului epic; întotdeauna în versuri; - aparține literaturii populare, dar și celei culte; - se cântă, rareori se recită, se citește;cântarea are un caracter solemn și dramatic; există o strânsă legătură între melodie și text;înglobează o mare varietate de teme și motive; unele cu circulație europeană, altele cu circulație mai restrânsă; - se caracterizează printr-o amplă desfășurare epică; - narațiunea este rectilinie; rămâne schematică și redusă la dimensiunile cele mai mici ale unei antiteze; narațiunea fixează
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]