2,403 matches
-
cealaltă extremă, la fel de nocivă în aspectul de discurs lipsit de observație realistă și de analiză moderată și plurietajată. Posibilitatea de exercitare a autocontrolului asupra propriei evoluții, cât și libertatea de alegere a condițiilor ontologice într-o lume în care singura îngrădire pare a fi cea a imaginației umane (perspectivă din care izvorăsc însele utopiile transumaniștiloră coexistă cu limitele de opțiune în cadrul dispozițiilor social-tehnologice, cu noi constrângeri și forțe dominante, cu impoziții ale deținătorilor puterii într-o eventuală societate postumană (perspectivă care
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sănătății și de legislația secundară aferentă acesteia (Hotărâri ale Guvernului României, Ordine ale Ministrului Sănătății, Ordine comune ale Ministrului Sănătății și Ministrului de Interne etc.). Analiza activității Spitalului în ansamblu său ne permite să formulăm unele considerații semnificative. Cu toate îngrădirile și vicisitudinele istoriei, Spitalul Floreasca devine un important centru de asistență medico-chirurgicală cu înalte competențe în urgențele chirurgicale, traumatologice, în toxicologie, chirurgie plastică și reparatorie, neurochirurgie, de chirurgie cardiacă, medicină internă, cardiologie, secții puternic sprijinite de servicii calificate de reanimare
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu 1. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
chiar și cu pușcăria. De formalism s- au făcut vinovați marii regizori sovietici ai anilor ’20, iar regizorii români vor regăsi din când în când grosplanuri sau contraplonjeuri cu sentimentul amăgitor că înfăptuiesc un act de disidență politică. Consecințele acestei îngrădiri a expresiei artistice se văd în aproape toate filmele deceniului 6, începând cu Răsună valea (1950). Prim- planurile, ca să nu mai vorbim de gros-planuri, sunt extrem de rare. Aparatul se menține la o distanță securizantă de actori, în plan mediu, din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
greu decât bărbații”118. Denunțarea existenței feminine într-o stare de prizonierat este implicit și o condamnare a acelei vita contemplativa medievale, autorul oferind ca alternativă trăirea exuberantă, plenară a vieții. Boccaccio este un fin psiholog care a înțeles că „îngrădirea femeilor le determină să-și ascundă pasiunile și, odată ascunse, flăcările dragostei care le tulbură profund se intensifică.” 119 Bărbatul medieval, chiar dacă e măcinat mereu de sentimentul puternic al iubirii (singura dominație pe care femeia reușește să și-o asigure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a vieții. Doleanțele soției sunt prezentate în stilul direct: râvnește haine luxoase, îl acuză pe nedrept pe soț de infidelitate, dezvăluind o strategie perfectă de apărare, acuzatul devine acuzator, nu suportă nici o formă de îngrădire a propriei libertăți, dorește să evadeze din spațiul căminului, nu acceptă să fie cicălită. Se vrea lăudată, admirată, cinstită chiar și prin banchete, își vrea slugile remunerate și familia din care provine respectată. Proclamă sus și tare o egalitate în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
părăsească. Iubirea cunoaște definiții la fel de sarcastice: „pasiune oarbă a spiritului, deviind inteligența”, „văduvind memoria”, „distrugătoare a forțelor trupești”, „inamic al tinereții și moarte a celor bătrâni”, „mama viciului”, „un lucru lipsit de orice rațiune, ordine sau stabilitate”, „viciul minților nesănătoase”, „îngrădire a libertății umane” 1029 . Zâmbetul senin al Decameronului a dispărut și în locul lui s-a ivit un sarcasm amar. Femeile nu mai au nimic din frumusețea și noblețea de altădată: „Dacă aud un șoarece cutreierând prin casă, sau vântul mișcând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
casa mare", "căsuța", "staulul" împărțit în grajd și cămară (numită uneori și grăjduț), poiata pentru păsări, "standoala" (șură pentru lemne și magazie), și fântâna. Aceste construcții erau așezate una lângă alta, în formă de patrulater care era completat de o îngrădire numită "zaplaz", construit din bârne rotunde sau în patru laturi, cu acoperiș de draniță. Acest "complex gospodăresc" formează locuința de tip "cetate" sau gospodărie "cu ocol întărit". Din sec. al XIX-lea, această organizare a gospodăriei tradiționale a suferit influența
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de lucruri din această țară era cunoscută. Ea nu avea totuși un substrat politic. Prietenii săi știau că nu era atras de nici o ideologie, cu atât mai puțin de cea a conducerii sovietice. Era conștient și de gravele încălcări și îngrădiri ale libertăților fundamentale în Uniunea Sovietică. În judecata lui asupra societăților moderne precumpănea însă aprecierea capacității acestora de a oferi omului de rând posibilitatea de a munci. Credea de asemenea că regimul sovietic ar fi oferit un acces mai larg
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
evului mediu. Ideea de suveranitate - adoptată cu mult succes de către cardinal și implementată în structurile organizatorice socio-politice- ocupa un loc important în statul monarhic. Richelieu considera că fiecare francez, indiferent de religie sau poziție socială, era aservit regelui. Prin urmare îngrădirea drepturilor nobililor, care începeau să se coalizeze din ce în ce mai mult împotriva monarhului, era o necesitate.Una dintre deciziile care au diminuat considerabil eventuala capacitate de organizare militară a nobilimii împotriva suveranului a fost declarația care ordona distrugerea tuturor fortărețelor care nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
poate depăși șase luni. În lege se specifică faptul că mijloacele de obținere a informațiilor necesare siguranței naționale nu trebuie să lezeze, în nici un fel, drepturile sau libertățile cetățenilor, viața particulară, onoarea sau reputația lor, ori să îi supună la îngrădiri ilegale. Inițierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul României a unor structuri informative care pot atinge siguranța națională, sprijinirea acestora sau aderarea la ele, deținerea, confecționarea sau folosirea ilegală de mijloace specifice de interceptare a comunicațiilor, precum și culegerea și transmiterea de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mult, glosocosmosul) este și un produs al omului, o construcție a lui, iar nu numai o reflectare ca atare a realității în conștiință. De aceea, obiectivitatea designativă este restrînsă prin obiectivitatea colectivă (socială), aceasta din urmă fiind foarte activă în îngrădirea obiectivității semnificative (sau significative), și ea indiscutabilă pentru individ ca obiectivitate, dar contra-zisă de observații simple precum neconcordanțele dintre limbi sau existența sinonimiei și polisemiei. Laturile obiective existente la un nivel înalt în desemnare și în semnificație se răsfrîng și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
g a își exprimă opiniile și în legătură cu fenomenologia (numită de el fenomenologism). Ca efect al determinării formei abstracte a esenței fenomenelor conștiinței, fenomenologia întrunește aprecierea gînditorului român, dar, prin reducerea filozofării la investigarea unei singure probleme, este considerată o inadmisibilă îngrădire ("deci-mare") a problematicii filozofice 380. Oprindu-se asupra lucrărilor lui Martin Heidegger, el constată o "dezesperantă" monotonie în revenirea perpetuă asupra cîtorva idei inițiale. În plus, fenomenologia apropie prea mult filozofia de filologie, mărginindu-se la a da indicații pedante
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
NATO (1949) și Tratatul de Securitate cu Japonia (1954). Prin intermediul acestor instituții, America și-a asumat garanții de securitate cu scopul de a proteja independența Europei Occidentale și Japoniei împotriva unui atac sovietic cu arme convenționale sau nucleare. Strategia de îngrădire urmărită de SUA a dus și la apariția unei serii de instituții economice în domeniul comerțului (GATT) și al finanțelor globale (FMI și Banca Mondială), și a favorizat dezvoltarea reconstrucției europene prin intermediul CEE. Neorealiștii afirmau că vor exista presiuni asupra
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în domeniul securității atât în Europa, cât și în Asia de Est, bazându-se, în schimb, pe balansarea de la distanță în aceste regiuni importante. Resuscitarea rivalităților indigene în Europa și Asia de Est ar reprezenta o modalitate mai eficientă de îngrădire a provocărilor la adresa poziției Americii, în lipsa unei amenințări externe comune. În ansamblu, neorealiștii au prezis că unipolaritatea va duce la o balanță de putere multipolară mai complexă și mai puțin stabilă, amintind de cea de la sfârșitul secolului al XIX-lea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
urmăreau realizarea Uniunii Monetare Europene (UME). Între Franța și Germania avusese loc o înțelegere implicită privind condițiile reunificării. Franța și-a dat acceptaul pentru unificare în schimbul obiectivului său urmărit de mult timp, UME, pe care-l considera un mijloc de îngrădire a puterii germane (Rice și Zelikow, 1995, p. 123; Otte, 2000, p. 46). Așa cum s-a dovedit, acordul asupra Conferinței Interguvernamentale privind Uniunea Politică a avut o valoare în mare parte simbolică pentru că Franța a descurajat Germania de la a urmări
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
astfel a redeschis și "chestiunea japoneză" în Asia. Spre deosebire de Germania, Japonia nu fusese divizată fizic între Est și Vest datorită intrării târzii a Uniunii Sovietice în conflictul din Pacific în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, problema îngrădirii puterii japoneze a fost rezolvată prin mijloace similare. Articolul 9 din constituția Japoniei a fost în general interpretat ca o renunțare la dreptul suveran de a declara război. Pentru securitatea proprie, Japonia s-a bazat, în schimb, pe garanțiile oferite
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că reacția Japoniei a fost determinată mai mult de relațiile sale de dependență cu SUA, și mai puțin de conflictul structural cu Uniunea Sovietică. Din această perspectivă, reacția Japoniei reflectă concentrarea tot mai învechită a alianței americano-japoneze de securitate asupra îngrădirii Rusiei (Carlile, 1994, p. 415; Menon, 1996, p. 74; Hasegawa, 2000; Rozman, 2002). Acest tipar evidențiază faptul că reacția Japoniei nu a avut o determinare structurală, ci i-a reflectat preferința pentru un profil politic discret. Astfel, Japonia și-ar
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și Occidentul, în general, ar trebui să întrețină relații cu o "Chină în afirmare". Școala implicării urmează logica instituționalistă atunci când susține includerea Chinei în regimurile internaționale, cu scopul de a maximiza integrarea ei lină în ordinea internațională. Prin contrast, școala îngrădirii urmează neorealismul atunci când consideră că un conflict cu China este probabil, în contextul capacităților ei în creștere. Acești specialiști consideră China o amenințare pentru sistemul internațional, și susțin tactica balanței de putere pentru a o descuraja sau îngrădi (Shambaugh, 1996
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Layne, 1996; Shinn, 1996). Ca abordare a opțiunilor strategice ale Chinei, dezbaterea implicare-îngrădire ridică probleme reale. Totuși, chiar dacă aparent aceste poziții sunt polarizate, ele sunt dificil de distins în practică. Segal arată că dezbaterea este "deseori nesofisticată", sugerând că, deși îngrădirea poate funcționa, vecinii Chinei și puterile jucătoare trebuie să își dea seama că este necesar să folosească și elementele unei strategii a implicării (Segal, 1996, p. 134). În mod similar, potrivit formulării lui Shinn, este necesară urmărirea unei strategii a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dea seama că este necesar să folosească și elementele unei strategii a implicării (Segal, 1996, p. 134). În mod similar, potrivit formulării lui Shinn, este necesară urmărirea unei strategii a "implicării condiționate" ca alternativă mai sofisticată la implicarea necondiționată și îngrădirea preemptivă (Shinn, 1996, pp. 3-4). Această situație neclară reflectă faptul că, în lipsa informațiilor despre intențiile Chinei, reacția ei față de politicile occidentale este greu de anticipat. Susținătorii ambelor poziții trebuie, așadar, să își califice prevederile găsind o cale prin care să
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
egalitatea de statut în raport cu acestea. În prezent, identificarea de sine realistă a Chinei o încurajează să se comporte într-un mod derutant și incoerent față de puterile occidentale, care urmăresc dezvoltarea relațiilor. În același timp, dezbaterea din Occident, privind implicarea sau îngrădirea Chinei, reflectă incertitudinea legată de intențiile ei strategice (Abramowitz, 1998, p. 40; Funabashi, 1998b, p. 53). Orientarea Chinei către o identitate care îi permite să contureze un set mai coerent de priorități, care să favorizeze implicarea, ar putea să faciliteze
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
170, 173, 174, 178 prezența militară în Asia de Est / 31, 100, 106, 153 Războiul din Golf / 100, 122, 171 recul / 175-178 relațiile chino-americano-japoneze / 114-115 Rusia / 32, 43, 51, 172, 174 sfârșitul Războiului Rece / 28, 32, 43, 174 strategia de îngrădire / 31 supraextindere / 173, 175, 177 TMD / 116 unipolaritate / 32, 173, 178 Sterling-Folker, J. / 70 Strâmtoarea Taiwan; criza (1996) / 141, 156 strategii ale statului: definiții / 160 sub-extindere / 174, 176 Summit-ul de la Bruxelles (1994) /82 supra-extindere / 174-176 T Tadokoro, M. / 113-115
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]