8,755 matches
-
ei neprihănit acolo unde se află cel al soțului ei, pentru că nu mai vrea să trăiască nici o zi în plus în lumea aceasta. Și Dumnezeu i-a ascultat ruga ridicând în timpul somnului sufletul ei în cer. Și ea a fost îngropată alături de soțul ei pe care l-a iubit și de care nu a vrut să se despartă nici în viața aceasta și nici în cealaltă. Referință Bibliografică: 26 august: Sfinții Mucenici Adrian și Natalia / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SFINŢII MUCENICI ADRIAN ŞI NATALIA de ION UNTARU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364965_a_366294]
-
din loc în loc, iar când groparii au început să pună pă¬mânt peste sicriu, cu greu l-au putut desprinde de marginea gropii - acum urletul îi era pu¬ter¬nic, sfâșietor... Vlăduț a rămas lângă mormânt după ce Hobza a fost îngropat, abia acasă Hob- zoaica a văzut că n-a urmat-o. Nici eu, pierdut printre oameni și cu gândul la moșu’, n-am observat asta. A doua zi de dimineață, când a venit să-și afume bărbatul - de fapt, să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești, însă, și a celor care trăiesc după trup se sălășluiește, spune Scriptura, în țărână
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
nemaifiind supus la schimbul intens de căldură ca și afară, și-a făcut datoria asigurându-i confortul termic. Era ultima misiune din armată urmând ca în curând să predea echipamentul militar. Era de gardă la depozitul de armament, un bunkăr îngropat în pământ aducând a mormânt prefaraonic. Păzea armamentul fără să fie înarmat cu adevărat. Avea doar pistolul automat și baioneta. Încărcătoarele, rușinos de goale fiind, le-ar fi putut folosi doar ca obiecte contondente cu care, dacă le-ar fi
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
alta cu obidă: - A fost un măcel nemaipomenit, apele Trotoșuli iereau roșî de sângele soldațîlor noștri... Atacul surprinzător al inamicului a încetat la fel de repede cum începuse. Grupul de generali și ofițeri, precum și mitraliorul care-i apărase vitejește, s-au trezit îngropați în pă-mânt, dar teferi; doar Chircuț a fost rănit ușor la coapsa și brațul drept. S-a refăcut repe¬de, iar mai târziu a fost decorat cu medaliile „Virtutea Militară” și „Bărbăție și Credință”, chiar de către generalul Eremia Grigorescu, fiind
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
orice viață de om este inexplicabilă cuvintele nu sunt niciodată de ajuns să acopere o viață gândurile sentimentele se sustrag tiraniei cuvântului faptele se revarsă din viață frivol zâmbetul misterios al Giocondei rămâne indescifrabil ființa lui Heidegger de asemeni neînțeleasă ( îngropată într-un cimitir de cuvinte! ) esența vieții nu poate fi surprinsă abstract de nimeni în afară poate de îngeri într-o limbă a îngerilor din care lipsesc verbele substantivele comune onomatopeele cuvintele... Referință Bibliografică: Et in Arcadia ego / Aurel Conțu
ET IN ARCADIA EGO de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366451_a_367780]
-
continua să povestească: - A fost un măcel nemaipomenit, apele Trotoșuli iereau roșî de sângele soldațâlor noștri... Atacul surprinzător al inamicului a încetat la fel de repede cum începuse. Grupul de generali și ofițeri, precum și mitraliorul care-i apărase vitejește, s-au trezit îngropați în pământ, dar teferi; doar moșu’ Chircuț a fost rănit ușor la coapsa și brațul drept. S-a refăcut repede, iar mai târziu a fost decorat cu medaliile „Virtutea Militară” și „Bărbăție și Credință”, chiar de către generalul Eremia Grigorescu, fiind
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > ȘI DEVII PRIMĂVARĂ.. Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului Absorbita, dintre crini culeasa, ce ardoare te contemplă? Tăcerea găsește voce unde suflet de piatră te îngroapă. O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață? Dar tăcerea te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta, quale ardire ți contemplă? Îl
ŞI DEVII PRIMAVARĂ.. de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366466_a_367795]
-
urlând prelung, încetișor, din loc în loc, iar când groparii au început să pună pământ peste sicriu, cu greu l-au putut desprinde de marginea gropii, acum urletul îi era puternic, sfâșietor... Vlăduț a rămas lângă mormânt după ce Hobza a fost îngropat, abia acasă Hobzoaica a văzut că n-a urmat-o. Nici eu, pierdut printre oameni și cu gândul la moșu’, n-am observat asta. A doua zi de dimineață, când a venit să-și afume bărbatul - de fapt, să-i
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mintea mea legănată de degete curioase peste gazelurile marelui Hafiz ca o piatră de temelie pe care un car sever o amenință, sulă a unui dușman mereu într-o ambuscadă, iarbă arsă unde eu mă îngrop fără cruce, de-ar fi de folos asta numai să vă cer iertare. Referință Bibliografică: Mintea mea.. / Luca Cipolla : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1885, Anul VI, 28 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luca Cipolla : Toate Drepturile
MINTEA MEA.. de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366499_a_367828]
-
1885 din 28 februarie 2016. Mintea mea legănata de degete curioase peste gazelurile marelui Hafiz ca o piatră de temelie pe care un car sever o amenință, sula a unui dușman mereu într-o ambuscada, iarbă arsă unde eu mă îngrop fără cruce, de-ar fi de folos asta numai să vă cer iertare. Citește mai mult Mintea mea legănatăde degete curioasepeste gazelurile marelui Hafizca o piatră de temeliepe care un car sever o amenință,sula a unui dușman mereuîntr-o ambuscada
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
di legno e pietra..fino a încontrare te.... IX. ȘI DEVII PRIMĂVARĂ.., de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 958 din 15 august 2013. Absorbita, dintre crini culeasa, ce ardoare te contemplă? Tăcerea găsește voce unde suflet de piatră te îngroapă. O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață? Dar tăcerea te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta, quale ardire ți contemplă? Îl
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
nella nebbia? Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia, già soppesa e immacolata, da quei gigli sollevata. E diventi primavera.. ... Citește mai mult Absorbita, dintre crini culeasa,ce ardoare te contemplă? Tăcerea găsește voceunde suflet de piatră te îngroapă.O fi pace sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață?Dar tăcerea te seduce și orbită deviază,deja înălțata și imaculata,din acei crini ridicată.Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta,quale ardire ți contemplă?Îl
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
e o eroare-a nopții visul orb, mi-au cam căzut zăpezile pe tâmplă și-mi dă ocol neobositul corb. nopți peste nopți se-adună peste geană din amintiri fugare și tăceri, le cuibăresc adesea într-o rană și le îngrop în ziua cea de ieri. era frumos când născoceam candori și cerurile ne erau aproape, când viața o priveam în dulci culori, iar noaptea ne cădea ușor pe pleoape. mereu tu, rătăcito, și copil mereu, în lumea ta plecată în
GÂND FUGAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366549_a_367878]
-
lespezi pe care le pusesem peste tine ca peste un sicriu . oricât mi-aș fi dorit să ne mai dăm o șansă să ne mai răsfățăm în răsărituri limpezi și amezi trecutul năvălea din urmă ca o avalanșă și ne-ngropa de vii încă o dată sub zăpezi Referință Bibliografică: În dulcele stil clasic / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎN DULCELE STIL CLASIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366567_a_367896]
-
în Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013. Să nu pleci... Cornel Armeanu Să nu pleci cât e timp de trecut pe sub plopi, Cât mai curge pe piatră o apă târzie. Chiar de ploua-n amurg, nu te teme sa-ngropi Ce-ai avut mai de preț în corabia vie. Să nu strigi cât e timp de visat pe sub tei, Cât e timp de iubit lângă frunzele nopții. Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei, Incrustează un semn
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
criminal... Să fug! Dar cum poți să te-ascunzi de tine însuți?...Grea povară să fugi când vrei să te înfunzi... (Privește-n jur năuc): Nu-l voi lăsa pe bietul Abel să fie sfârtecat de fiare! Am să-l îngrop, ca la-nviere să sară sprinten în picioare... Acoperă cadavrul, apoi o ia la fugă.) Scena 4 (Glasul de tunet al Domnului îl încremenește) Glasul Domnului: Unde-ai pornit în fuga mare tu-ntruchipare-a rătăcirii? Ai mâinile scăldate-n
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
pe locul de unde s-au înălțat) Halal să-ți fie de ispravă, da' știu că ai putere multă! (cu îngrijorare) N-oi fi cumva chiar Necuratul? Ispititorul: (cu trufie) Ce-ți pasă cine te ajută când pân' la gât ești îngropat? Dar oamenii așa-s făcuți, ca firu-n patru să-l despice și-apoi să cadă în rahat ... (Vizibil mulțumiți de cum a decurs întâlnirea dintre ei, Cain și Ispititorul își strâng mîinile, astfel pecetluind prietenia.) ACTUL III (Aceeași căsuță din Actul
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
cu groparii (deja aveau un loc de veci cumpărat mai de mult care-l aranjaseră cu cruce cu tot, în cimitirul Pantelimon II) să facă în așa fel încât să sape groapa mai adânc, să pună o placă după ce mă îngroapă ca să ai și tu loc lângă mine când îți vei da sfârșitul, să fie ca un fel de garsonieră cu subsol și demisol - spuse cu un pic de amărăciune, însă cu același zâmbet care îi lumina ochii a bunătate și
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
Acasa > Cultural > Artistic > SUFLET CĂLĂTOR, ÎNGROAPĂ-MĂ ÎN CER Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 197 din 16 iulie 2011 Toate Articolele Autorului - Da, din păcate, ai nevoie de ajutor. - E destul de grav? - Să spunem că nu e cancer. Hai să ne concetrăm asupra psihicului
SUFLET CĂLĂTOR, ÎNGROAPĂ-MĂ ÎN CER de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366711_a_368040]
-
fericirile, iubirile, împlinirile, dezamăgirile, pentru ca la final să învețe să zboare. De-aș putea să-mi opresc strigătul, de-aș putea să trec mai departe peste prea curând, de-aș putea... Autor Dorina Șișu Dublin - Ireland Referință Bibliografică: suflet călător, îngroapă-mă în cer / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 197, Anul I, 16 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dorina Șișu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUFLET CĂLĂTOR, ÎNGROAPĂ-MĂ ÎN CER de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366711_a_368040]
-
te risipești printre derive. Tot mai străin, uitat și părăsit de cei pe care-odată i-am iubit, m-am izolat în mica-mi colivie în care ciripesc din când în când și-mbălsămez întruna gând de gând spre-a le-ngropa apoi în poezie. Tot mai străin, speriat și resemnat cărarea cea din urmă o străbat. Eram pe culme Eram pe culme și priveam vrăjit în jurul meu,uitând că-s istovit de-atât urcuș pe cărărui abrupte, julit de stânci și
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
încărunțite de așteptare și buzele mă dor de nerostire, dezleagă-mă de clipa ce mă doare , cu blânda-ți mângâiere din privire. Arată-mi țărmul și răspunsul la iertare, să-mi spăl din suflet cioburi de durere, care-n cerul îngropat-n vise de alinare, cersesc în umbra nopții o mângâiere... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Trezește-mă... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1615, Anul V, 03 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate Drepturile
TREZEȘTE-MĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365634_a_366963]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > MAGDALENA ALBU - ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Îl chema Luca și nu avea de unde să știe că abisul fără de fund al propriei sale morți avea să-l înghită
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
să-și fi îndreptat, oare, atenția și mila înspre o ființă pierdută ca a lui pentru a o aduce din nou la suprafață lângă zidul sacru al templului luminii?!... Răspunsul era, din păcate, unul evident și lesne deductibil: NIMENI. Românul îngropat în pământul altei patrii a devenit, iată, deja poveste. Dar o poveste neasemuit de tristă, care se tot repetă cu încăpățânare la infinit. Căutarea forțată politic a lânii de aur în cu totul și cu totul alte spații culturale îndepărtate
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]