2,580 matches
-
tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 53) „Marile transformări și realizări revoluționare în gândirea și concepția de dezvoltare socialistă multilaterală a țării, despre noua ordine politică și economică mondială se datoresc Partidului Comunist Român, se datoresc celui ce întruchipează în cel mai înalt grad gândirea și concepția revoluționară, materialist-dialectică și materialist-istorică, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, s-a contopit și se contopește în tot ceea ce a gândit și gândește, în tot ceea ce a înfăptuit și înfăptuiește
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne făcu mai liberi și mai cu rost pe lume, Precum ne puse-n față oglinda să vedem Erorile cu nume și cele fără numeă De legea lui severă erorile se tem. Îl cânt pentru că este. Îl cânt pentru că arde Întruchipând partidul, de dragul țării lui, Că respectând a lumii pădure de stindarde Nici unul, pentru dânsul, ca tricolorul nu-i. El este ritmul nostru, voința și mândria. De-un sânge sau de altul fiind, ca la un semn, Când spunem Ceaușescu, noi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
POPESCU Dumitru „Cel mai fervent cercetător și promotor al identității naționale s-a revelat a fi însuși conducătorul partidului și statului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui bogată și fertilă operă este impregnată de ardoarea edificării unui adevărat monument menit să întruchipeze contemporanilor și viitorimii statura impozantă a poporului român, fizionomia sa de o expresivitate impresionantă.“ („Împlinirea aspirațiilor poporului român în Epoca Nicolae Ceaușescu“, Scînteia, 22 noiembrie 1988) POPESCU Dumitru Radu „...lupta pentru perfecționarea spirituală spre binele omului, lupta pentru o Românie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
destinele țării printre cataractele vremii. O asemenea personalitate eroică este tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pentru noi este o mare fericire și o mare mândrie că avem în fruntea României socialiste pe cel mai ales dintre fiii poporului nostru, pe omul care întruchipează tot ce are mai distins partidul nostru comunist.“ („Distins om al României contemporane“, Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 407) ROBU Ioan, Episcop „Este pentru mine o deosebită onoare ca în acest forum, în care sunt reuniți
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
duce-n piscuri veacul, răspunzător și grav.“ (Contemporanul, 31 ianuarie 1975) „Când marile răspunderi învăluie bărbatul Ales în fruntea țării și-a vremurilor Ca să ne poarte-n lume precum ne este datul - Așa o știm: alături cu inima și statul, Întruchipând temeiul femeilor soții.“ („Așa o știm“, România liberă, 7 ianuarie 1989) CLISU Constantin „Ca români, ca ȚARĂ și ca oameni, De-am făcut din crezuri scump tezaur, Ne-a nvățat Partidul, Ceaușescu OMUL - TIMP AL EPOCII DE AUR!“ („Partidul - Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în perioada 20-26 ianuarie, în câteva importante întreprinderi ale Capitalei.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) DELEANU Ion „Contopindu-ne sentimentele cu reprezentanții noștri în forumul național al partidului, ne exprimăm, cu nemărginită recunoștință, prețuirea față de tovarășul Nicolae Ceaușescu - omul ce întruchipează desăvârșit conștiința, trăsăturile și virtuțile poporului nostru, spiritul de dreptate, cutezanța, dăruirea până la sacrificiu, față de cel care, ales în fruntea țării și a partidului prin vrerea unanimă și entuziastă a tuturor fiilor României, a pus și pune mai presus de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
câmpul, prin Tine înflorește viața! Prin Tine, țara, de la munte și până-n Pontul Euxin, Respiră liberă, creează, cu chipul pururea senin. Cu-ntreg poporul și partidul, ce-n lupte dârze s-au jertfit, Tu faci un singur trup și suflet, întruchipând un monolit. Și gestul Tău, din orice clipă, e a poporului voință Și chipul Tău simbolizează nemuritoarea lui ființă!“ („Tovarășului Nicolae Ceaușescu dedicație“, Tomis, 25 ianuarie 1973) SECELEANU Eugen, prozator „Omenirea știe astăzi că datorită revoluției organizate și conduse de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un chiparos posomorit și sensibil. Dar peticele de zăpadă au dispărut pe fîșia Îngustă de nisip unde Își trag pescarii bărcile. Încerc să-mi imaginez cum va arăta totul sub soarele arzător de iulie și Încep să Înțeleg că vara Întruchipează aici un sens, cînd Înțelepciunea grecilor despre frumusețea trupului uman prevalează asupra tuturor nedumeririlor. O baie În mare și trupul Întins pe nisipul cald valorează atunci cît un tratat despre fericire. În schimb, acum mă pot referi În voie la
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Adoc (altoreliefurile), monumentul are o înălțime totală de 17 m (11 m statuia și 6 m soclul). „Am conceput personajul central ca pe o victorie și, în același timp, ca pe o eroină a noastră, ca pe o femeie care întruchipează țara și care poartă mai departe, spre secole, steagul izbânzilor noastre... prin eșarfă am încercat să fac o trimitere la conturul țării, fără a fi o hartă, ci mai mult o sugestie“ afirma Gabriela ManoleAdoc. În 1981 sculptorița a primit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
iar soarta se poate schimba într-o clipă. Adeseori gândurile le rămâneau troienite în căutarea timpului irosit departe de AndreiAlinandru, simțindu-se ca niște elemente ale naturii strânse unul de celălalt într-o hotărâre decisivă. Lucia era femeia care o întruchipa pe Maria Magdalena, alergând după Andrei-Alinandru cu privirea lipsită de gheață ca o mama, iar în ochii ei străluceau scântei de parcă era un înger care îi stătea în față. Îi era dat spre îngrijire și supraveghere. Atunci când fusese operat la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
devenind oameni de nădejde ai societății de mâine. Prețuind măreția și semnificația acestui eveniment, nu numai pentru școala care împlinește vârstă de 95 de ani de învățmânt liceal românesc, ci și pentru întreaga viață școlară și culturală a orașului, care întruchipează într-un mod fericit tradițiile trecutului, cu schimbările prezentului, mă simt fericită că am prilejul să urez Colegiului Național „Cuza Vodă” noi și depline succese pentru a-și duce la îndeplinire misiunea nobilă de a da țării cetățeni de valoare
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fi luptat niciodată pentru ceilalți, pentru dreptate sau pentru adevăr; a luptat pentru o singură persoană și s-a sacrificat strict pentru un singur ideal: imaginea ei în ochii fiicei adorate. Era îndreptățită să-i ceară Monicăi Lovinescu să trăiască întruchipând aceleași standarde ale perfecțiunii morale: „Am încredere în tine, sunt mândră de tine; am nevoie să știu că acolo, mică, oacheșă și frumoasă, n-ai încetat să fii acel exemplar rar, acel «cavaler fără teamă și fără de prihană». Și atunci
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
perciunii rituali ai evreului erau semne sigure și rapide de identificare etnică. Ele au fost folosite ca mărci identitare, nu numai În iconografia creștină, ci și În teatru (fie el popular sau cult, românesc sau evreiesc), atunci când actorul trebuia să Întruchipeze un evreu. În cadrul ritualurilor mascate dintre Crăciun și Anul Nou - În alaiul „Caprei”, de exemplu -, câțiva țărani „se fac jidovi” <endnote id="(32, pp. 319 și 330)"/> sau „se Îmbracă jidani” <endnote id="(200, p. 110)"/>. Francisc Nistor a publicat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a aceleiași credințe : „La sfârșitul lumei [...], Lucifer se va naște din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/>. Pentru că Iuda Iscarioteanul - considerat În popor „strămoșul iudeilor”, dar și ipostază a Diavolului - avea părul și barba roșii (cel puțin așa era Întruchipat În iconografia medievală) <endnote id="(vezi 235)"/>, roșcovanii erau considerați ființe ale Diavolului (numit În povești Le Seigneur-Rouge) <endnote id="(34, pp. 26 și 243)"/>. De aceea, În unele regiuni din Franța oamenilor roșcați li se interzicea meseria de preot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe lângă o biserică și aude cântece bisericești sau dangăt de clopote, copilul [evreu] trebuie să-și astupe urechile, altfel aceste sunete Îi poluează sufletul” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Acest tip de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen Fiziologul (Physiologus) și Floarea darurilor (Fiore di
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu mai este, În mod explicit, Diavolul. Explicit sau nu, Diavolul este cel care provoacă cecitatea simbolică a evreului. Ca atare, remediul ei nu poate fi căutat decât la Dumnezeu. El este cel care ridică vălul de pe ochii femeii ce Întruchipează Sinagoga cieca, precum Într-o miniatură dintr-un manuscris francez din secolul al XII-lea <endnote id="(63, p. 120)"/>. Este o imagine mentală care va supraviețui secole de-a rândul, devenind un loc comun atât În legendele populare, cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dacă toți evreii ar fi fost convertiți de Isus Cristos - scria Blaise Pascal (Pensées, II), preluând teoria augustiniană -, n-am fi avut decât martori suspecți. Iar dacă ar fi fost exterminați, n-am fi avut martori deloc.” Or, „jidovul rătăcitor” Întruchipa la modul ideal martorul nemuritor al patimilor cristice. Această semnificație este prezentă atât În textul din 1836 („El al cărui sânge tu ai văzut curgând pe Golgota”), cât și, peste un secol, În poemul lui Fundoianu : „Nu pot să dorm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Guvernământ, iar primăriile municipiilor reședință de județ, trebuiau să numească pentru toate imobilele intrate în patrimoniul statului, administratori cu răspunderea unei bune conduceri, a conservării bunurilor și a controlului administratorilor și locatarilor imobilelor statului. Chiar dacă în domeniul agricol, românizarea era întruchipată ca o reformă agrară, care trebuia să țină seama de elementul etnic românesc, terenurile agricole au fost în mare parte arendate. Hectarul era arendat cu 1500-2500 lei, pe o perioadă de un an, însă au fost constatate situații în care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1942, într-un spectacol al său cu Faust de Goethe, în care îi revine rolul Mater Gloriosa, apreciat ca “o frumoasă și pură apariție”, pentru ca îndată după aceasta, să joace în piesa lui Jean Giraudoux Ondine (tradusă de Otilia Cazimir), întruchipând “ o stranie și fantomatică fată care spală vasele”. Un succes remarcabil obține Angela Bârsan în rolul Madeleine din piesa lui Jean Cocteau Părinții teribili (1947). În urma unui turneu de răsunet făcut atunci la București actrița a fost remarcată de critica
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Germania cu succese, revine în țară și intră în tot repertoriul timp de unsprezece ani înainte de revoluție, fără să fie remunerat, ci doar din pasiune și dragoste pentru scenă. Artist cult, mare iubitor de literatură și pictură, George Popa a întruchipat profesionistul împătimit total și irevocabil de scenă. A format cu mult talent pedagogic mulți tineri și i-a îndreptat spre profesiunea de artist liric. Soprana Elena Moșuc, astăzi solistă a Operei din Zürich, i-a fost elevă. George Popa a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fizic, câteva zeci de mii de români, în numai câțiva ani. lar U.T.M.-ul, din a cărei conducere făcea parte din martie 1949 și Ion Iliescu, urma să-și aducă o contribuție specifică la planul de exterminare al românilor, întruchipat de Canal. Să observăm că U.T.M.-ul apărea ca organizație unică de manipulare a tineretului din România în martie '49 iar Canalul Dunare-Marea Neagră, cu coloniile sale penitenciare, două luni mai tarziu, în mai '49, ca să înțelegem astfel legătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
este unul dintre secretele capodoperei.” Este de presupus că aceste latențe, această magmă matri- cială conțin virtualitățile care prezidează și la configurarea unui complex identitar metabolizat în substanța operei. Receptat adesea prin contrast cu celălalt „mare clasic”, Mihai Eminescu, Caragiale întruchipa masca veselă a co - mediei, cum celălalt aducea în scenă gravitatea tragediei, cea destinală, aceea pe care ficțiunea romantică o proiecta. Clasicismul lui Caragiale merită reevaluat, au încercat să o facă cerchiștii Radu Stanca și Ion Negoițescu pentru a-l
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care-l descrie Leiba este și el un produs de laborator, cel al teoriilor degeneraționiste care sesizează o dublă posibilitate în ceea ce privește cultura și civilizația occidentală. Progresul este însoțit și de regres, excesul de cultură și civlizație are drept contrapondere barbaria întruchipată în economia simbo- lică a decadentismului fie de proletariat, fie de rase „infe- rioare”, dar vitale. Din perspectiva psihanalitică, în accepția lui Freud, prețul plătit pentru construcția laborioasă a culturii și civilizației apusene prin cenzurarea pulsiunilor sexuale o reprezintă întoarcerea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care face din discursul jurnalistic propria sa voce. Rică Venturiano nu numai că utilizează acest discurs, dar este creat de discursul pe care-l performează în calitate de personaj. Grandoarea sa este recuperată în momentul în care, departe de pri- mejdia reală întruchipată de un soț gelos și de un amant irascibil, și-a recuperat auditoriul, fapt în măsură să satis- facă o suprapunere a afectelor. Monstruozitatea nu apare ca atare, nimic nu este monstruos în personajele caragia- lești ale Momentelor dacă situăm
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu în capitolul consacrat lui Caragiale din Imaginarul violent al românilor . Chiar și în D’ale Carnavalului, frizerul întruchipează o formă de galanterie degradată desprinsă din commedia dell’arte, însă oricât de deformat modelul întruchipat de fantele de mahala, răzbat în comportamentul acestuia clișeele unui fin amoris trecut prin baia de acizi a mahalalei. În ceea ce privește filmul lui Pintilie, lăsând
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]