2,667 matches
-
primirea credinței bisericei romane. Numai patriarhul Iosif al Constantinopolului stărui ne-mpăcat să respingă uniunea, făcu jurământ în scris contra păcii bisericești, căzu în dizgrația împăratului și fu scos din scaun sub pretexte nule prin hotărârea unui sinod patriarhicesc. Urmașul său, învățatul Ioan Bekkus, ridicat din chartophylax patriarh, s-acomodă mlădios cu voința și părerea împăratului și astfel se făcu că în anul 1274, în ziua Obezilor Sf. Petru, s-au serbat serviciu solemn în biserica Sf[intei] Sofii, de față fiind
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înspăimîntă) respinge de sine naturi talentate și însemnate de a se consacra ei, pentru că perspectiva e mult mai bogată pe alt teren. Astfel e și cu critica teatrală în starea ei de-acuma (în totalitatea manifestărei ei) în genere. Neci învățații, neci artiștii nu-i consacră o considerațiune particulară; învățații [pentru] că organele criticei teatrale nu sunt de-o seamă cu ei, pentru că cheltuiala de spirit și știință care se espune în genere aci e prea puțină pentru a putea da
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se consacra ei, pentru că perspectiva e mult mai bogată pe alt teren. Astfel e și cu critica teatrală în starea ei de-acuma (în totalitatea manifestărei ei) în genere. Neci învățații, neci artiștii nu-i consacră o considerațiune particulară; învățații [pentru] că organele criticei teatrale nu sunt de-o seamă cu ei, pentru că cheltuiala de spirit și știință care se espune în genere aci e prea puțină pentru a putea da organelor ei noblețea de învățați; artiștii iar au instinctul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
consacră o considerațiune particulară; învățații [pentru] că organele criticei teatrale nu sunt de-o seamă cu ei, pentru că cheltuiala de spirit și știință care se espune în genere aci e prea puțină pentru a putea da organelor ei noblețea de învățați; artiștii iar au instinctul drept că de aicea nu li poate izvorî neci un folos pentru arte. Cu toate [că] îmblă mulți actori după tămîiarea cea ieftenă a acestor altare dar asta e așa de puțin o recunoaștere a preoților
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culte în Zurich, Stuttgard, Munchen, ba chiar în Dresda, Berlin și Hannovera, unde-și închipuiesc atâtea despre pronunția și artea d-lor, dac-ar vorbi așa în limbele lor respective, încotro ar trebui să fugă de batjocura și râsul auditorilor? Învățatul, artistul, contele și baronul german nu se rușinează de-a-și vorbi limba maternă așa cum o vorbește servitorul și cocierul său; el ar fi nemîngîi[a]t însă și s-ar roși pîn' peste urechi daca cineva i-ar spune cumcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din el. Ce raport este dar între cultură și știință, la diversitatea deplină a scopului și la identitatea deplină a cuprinsului lor? Ca spectatorul în fața artei, ca credinciosul cu biserica, astfel e raportul dintre cei culți și știință. Cugetătorii și învățații lucrează, cei culți consumă știința; învățații sânt preoții științei, cei culți sânt obștea credincioșilor; ceea ce nu exclude ca un laic să priceapă adesea mai mult din teologie decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
între cultură și știință, la diversitatea deplină a scopului și la identitatea deplină a cuprinsului lor? Ca spectatorul în fața artei, ca credinciosul cu biserica, astfel e raportul dintre cei culți și știință. Cugetătorii și învățații lucrează, cei culți consumă știința; învățații sânt preoții științei, cei culți sânt obștea credincioșilor; ceea ce nu exclude ca un laic să priceapă adesea mai mult din teologie decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa ei, viața și scopul ei e departe de a se mărgini la un număr breslaș de indivizi, știința nu e pentru învățați, ci învățații sânt pentru știință, ea trăiește-n ei și-i domină totodată; dar și știința nu există pentru sine înseși; ea e numai o parte și un membru în organismul spiritual național - și mai încolo a celui umanitar. Știința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa ei, viața și scopul ei e departe de a se mărgini la un număr breslaș de indivizi, știința nu e pentru învățați, ci învățații sânt pentru știință, ea trăiește-n ei și-i domină totodată; dar și știința nu există pentru sine înseși; ea e numai o parte și un membru în organismul spiritual național - și mai încolo a celui umanitar. Știința și servii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru știință, ea trăiește-n ei și-i domină totodată; dar și știința nu există pentru sine înseși; ea e numai o parte și un membru în organismul spiritual național - și mai încolo a celui umanitar. Știința și servii ei, învățații, ei lucrează numai pentru națiunea lor, pentru susținerea și înălțarea spiritului național; ei lucrează pentru-a aduce izvoarele sucului vieții lor în spiritul public comun și spre a-l aduce pre acesta la înflorire. Cei culți dintr-o națiune sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numerică a celor culți. Beoțienii rămân beoțieni și abderiții abderiți, deși unii au avut pe Pindar, ceilalți pe Democrit. Nu preoții constituiesc biserica; ei nu o pot face decât în cea mai strânsă comunitate cu credincioșii; tot astfel nu constituiesc învățații spiritul științific al națiunii, ci numai întregul număr al celor culți prin știință. Și înălțimea artistică a unui popor nu se măsură numai după artiști, ci după cunoscătorii și protectorii artei. Pe pomul cunoștinței, care crește din pământul spiritului național
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștinței, care crește din pământul spiritului național, știința se poate compara cu acele intime puteri agente cari, sugând și alăptând, scot sucul din adâncimile izvoritoare și-l trimit modificat în toate ramurile; trunchiul și rădăcinile sânt purtătorii consistenți ai științei, învățații; viața frescă, văzută frumoasă și mirositoare în frunze, flori și fructe, este cultura generală care răsare din cele precese. Așadar scopul culturei este individual în fiecare om singuratic, fără vo referință nemijlocită și folositoare la întregul și generalitatea semenilor săi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei folositoare asupra științei, atât prin faptul că trezește în cercuri din ce în ce mai întinse aplecarea pentru studii științifice și că prin asta mărește întinderea spiritelor științifice cât și, cu deosebire, prin aceea că produce în adepții științei însăși, cari nu sânt (învățați) savanți decât numai într-un ram spețial, o privire generală asupra cunoștințelor și prin asta o privire mai adâncă a științei - această influință îndoită a culturei asupra științei vom putea-o scruta numai după ce vom fi reprezentat deosebirea între ele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la care cineva se supune pentru a executa una din operațiunile industriei sau măcar o parte a acestor operațiuni. Oricare-ar fi acea operațiune la care se aplică munca, ea e productivă pentru că concurge la crearea unui produs. Astfel munca învățatului care face experimente și cărți e productivă; munca antreprenorului, deși nu pune el însuși imediat mâna la lucru, e productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
serviciul producțiunii și în ce împrejurări posedă maximul eficacității sale. Natura muncii e în esență diversă. Fiece industrie cere din partea muncitorului punerea în acțiune a unor facultăți particulare. Lucrătorul cu mâna și hamalul (portefaix) nu dezvoltă, lucrând, aceleași facultăți ca învățatul și artistul. Aceștia nu se servesc decât de puterea lor fizică, pe când ceștilalți se servesc mai cu seamă de inteligențele lor. Aceeași diversitate se observă încă în funcțiunile între cari se împarte fiece ramură a producțiunii. Într-o manufactură de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
O să înțelegeți cât de adâncă este vorba asta - le-am spus - când o să auziți o poveste din Upanișade. Un tânăr vine la un înțelept și îl întreabă: "Cine sânt eu?" "Ești cel care ești, atunci când ești treaz", i-a răspuns învățatul. Nu mă mulțumește răspunsul tău", a spus tânărul. "Vino atunci peste 32 de ani și am să-ți pot da altul". După 32 de ani omul a venit iar la înțelept și l-a întrebat: "Cine sânt eu?" "Ești cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mîinile Împreunate pe pupitru. Așa Îi Îmblînzea părintele Brown În fiecare an, cînd venea să-i pregătească pentru prima Împărtășanie. Roșcova puse clopoțelul pe catedră și se apropie de ei: „Acum trebuie să Învățați pe de rost catehismul; trebuie să Învățați ca pe apă tot ce scrie În el și să nu-l uitați toată viața; cine uită catehismul o să fie pîndit mereu de o mare primejdie: primejdia păcatului! Să nu uitați asta! Să nu uitați niciodată! Niciodată!“ Începea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
acum ce Înseamnă să te culci cu o fată și se simțea la aceeași Înălțime cu fratele lui. Bobby Îi făcea și el o mulțime de necazuri, era din ce În ce mai violent, bietul de el putea să-și piardă mințile de atîta Învățat. Deocamdată, Într-o dimineață l-a drăcuit și l-a Înjurat de mamă pe profesorul de chimie recomandat de mătușa Susana. Dar Încordarea nu s-a terminat aici. În aceeași zi, după-amiază, Lester a apărut foarte tulburat și cu cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vom citi prea curînd pe cutiile cu somnifere. François se străduia să se convingă de faptul că noi reintrăm În contact, În vreme ce dormim, cu timpurile imemoriale În care a Început să apară viața În acel haos prebiotic pe care un Învățat Îl numise „o supă caldă“. Somnul ne face să parcurgem un drum de șase miliarde de ani În răstimp de cîteva ore; nu e de mirare că sîntem cam năuci cînd deschidem ochii. „Dacă azi e la fel de frumos ca ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Volumul Începe cu un titlu care se referă la un personaj,,Codoșul” - pe care Alexandru Gh. Tăcu, colegul meu, niciodată nu l-a agreat: ,,Înveninat că Iuda, Însângerat În gură; Cruciș de umbra neagră și trunchi de abator, Cănd a-nvățat să treacă din coadă În topor Din ștreangul infamiei martirii Îl pierdură”. De meditat! Nu numai cu „codoșul” are ce are Alexandru Tăcu, În „Omul interzis”. Prostia, care adesea stă alături de codoșie, are partea ei de dispreț: „Analfabeții, Învrăjbit vârtej
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vostru: să le stricați copilăria prin plăceri. Fără să-și dea seama, a pus sare pe rana din sufletul lui Germanicus, care izbește înciudat cu piciorul într-o grămadă de jucării: — Ce legătură au capodoperele astea ale industriei decadenței cu învățatul? Se apleacă și culege de jos ceva sfărâmat. Își dă seama că este totuși o literă de fildeș. O contemplă un timp, mușcându-și nervos buzele, după care o lasă să cadă la loc pe podea. — Eu știu că vechea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să-ți imaginezi că puterea divină ce prezidează asupra tuturor aspectelor vieții, de la naștere până la moarte, poate fi totuna cu spiritele miloase chemate în ajutor sau cu forțele nocive, izgonite pe căi misterioase? Lasă, mamă, intervine lângă ei Germanicus, mulți învățați consideră că Postverta și Prorsa reprezintă de fapt știința trecutului și a viitorului. Și totuși superstiția provine tot din religie, cugetă Herodes. Deși de multe ori nu-i mai poți găsi urma... Antonia se scutură ofensată: — Vorbiți așa pentru că voi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
scrie I, H, V, H când Îți cere input-ul, și dă drumul la program. Poate n-o să-ți vină să crezi: permutările posibile sunt douăzeci și patru.” „Sfinți! Serafimi! Și ce faci cu douăzeci și patru de nume ale lui Dumnezeu? Crezi că Învățații noștri nu făcuseră și ei calculul ăsta? Păi citește Sefer Yetzirah, secțiunea a șaisprezecea din capitolul patru. Și nu aveau calculatoare. «Două Pietre construiesc două Case. Trei Pietre construiesc șase Case. Patru Pietre construiesc douăzeci și patru de Case. Cinci Pietre construiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-mi ce-i cu povestea asta...”, am implorat eu. „Păi, Diotallevi, și eu Însumi, lucrăm la proiectarea unei reforme a științei. O Facultate de Irelevanță Comparată, unde să se studieze materii inutile sau imposibile. Facultatea are scopul de a produce Învățați capabili să sporească la infinit numărul materiilor irelevante.” „Și câte secții sunt?” „Până acum patru, dar ar putea cuprinde În ele tot ce ține de știință. Secția de Tetrapiloctomie are funcție preparatorie, țintește să educe În simțul irelevanței. Un departament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru a da viață ordinului, și nu invers, și constituie o rețea de putere ce se sustrage jurisdicției regale... Eu nu sunt un om de știință, sunt un om de acțiune. În loc să fac prea multe supoziții, am făcut ceea ce atâția Învățați, prea vorbăreți, n-au făcut niciodată. Am fost În locul de unde veneau templierii și unde-și aveau ei baza de două secole, unde puteau Înota ca peștii În apă...” „Președintele Mao zice că revoluționarul trebuie să stea În mijlocul poporului ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]