2,702 matches
-
nord a zonei se suprapune pe granița cu Ucraina, granița marcată cu răul Tisa începând de la satul Piatra până la vărsarea Vișeului în Tisa. Granița se continuă pe cumpăna apelor din Munții Maramureșului până dincolo de Izvorul Cățelu. Spre vest Maramureșul se învecinează cu Bucovina, la sud cu județul Bistrița Năsăud pe Bistrița Aurie, urcă în Pasul Prislop și în continuare pe cumpăna apelor, peste Rodna urmează lanțul munților Țibleșului, Lăpușului, Gutăiului, Ignișului și Oașului. La sud - vest se învecinează cu Depresiunea Baia Mare
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
vest Maramureșul se învecinează cu Bucovina, la sud cu județul Bistrița Năsăud pe Bistrița Aurie, urcă în Pasul Prislop și în continuare pe cumpăna apelor, peste Rodna urmează lanțul munților Țibleșului, Lăpușului, Gutăiului, Ignișului și Oașului. La sud - vest se învecinează cu Depresiunea Baia Mare. „Maramureșul istoric” este un muzeu în aer liber, acesta o dovedesc nenumeratele puncte de atracție, integrate în categoria obiectivelor antropice. Bisericile din lemn unica în lume, Cimitirul Vesel, Memorialul Victimelor Comunismului și al rezistenței, această combinație cultivă
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Cîșlița-Prut este o localitate-centru de comună în raionul Cahul, Republica Moldova. Este situată pe malul stâng al Prutului. Se învecinează la nord cu localitatea Slobozia Mare, iar la sud cu localitatea Giurgiulești. Până la ocupația sovietică a făcut parte din plasa Reni, județul Ismail. În perioada ocupației sovietice a făcut parte din raionul Vulcănești. La data de 19 august 2014 în
Cîșlița-Prut, Cahul () [Corola-website/Science/305111_a_306440]
-
reședință a Regiunii de Dezvoltare Centru și a raionului . Orașul este situat în suburbia Chișinăului, la distanță de capitală. Ialoveni se află la o depărtare de 35 km de râul Nistru și 10 km de municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova. Se învecinează cu localitățile Costești, Mileștii Mici, Piatra Albă, Dănceni, Sociteni, Durlești și orașul Codru. Suprafața fondului funciar al orașului este de 3.165 ha, dintre care suprafața teritoriilor agricole constituie 1.678 ha, inclusiv terenuri arabile 1.246 ha, podgorii 401
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
vorbește de acea năvală a turcilor (păsări negre) care au pustiit satul lăsînd în urmă jale și tîngă sfîșiitoare care s-a păstrat denumirea satului „Caracuși-păsări negre”. Satul este așezat în partea de sud a raionului Briceni și se se învecinează cu următoarele localități: Pe 1 noiembrie 2007 populația satului a constituit 4 222 de locuitori dintre care populația aptă de muncă 2 134, pensionari 892 și copii pînă la 16 ani 1 027. Majoritatea populației sînt proprietari de terenuri agricole
Caracușenii Vechi, Briceni () [Corola-website/Science/305134_a_306463]
-
pe malul stâng al râului Bîc, pe traseul feroviar Chișinău - Bender în centrul Republicii și în apropierea autostrăzii Chișinau-Bender. Se află la 25 km distanță de orașul Chișinău și la 12 km distanta de centrul raional Anenii Noi. Localitatea se învecinează cu satele Botnărești, Socoleni, Țîntăreni, Todirești, Chetrosu, Mereni și Merenii Noi. Întreaga regiune din jurul comunei e deluroasă și nu cuprinde monumente ale naturii ocrotite de lege. În comuna Chirca nu s-au facut cercetări ale ținutului sau săpături arheologice. Din
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
cristalin al platformelor. În Băcioi se află de asemenea și roci calcaroase în combinație cu rocile nisipoase și argiloase. Băcioi este așezat la 46°54'44<nowiki>"</nowiki> lat. N și 28°53'02<nowiki>"</nowiki> long. E. Băcioi se învecinează cu Revaca și Sîngera la est, cu Băcioiul Nou la nord, cu Chișinău la nord-vest, cu Ialoveni la vest și cu Zîmbreni, Răzeni și Țipala la sud. Este situat în partea centrală a regiunii fizico-geografice „Codru”. Teritoriul comunei Băcioi este
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
Brînza este o localitate-centru de comună în raionul Cahul, Republica Moldova, cu o suprafață totală de 30,30 km². Se învecinează cu comuna Colibași la nord și comuna Văleni la sud. La vest este scăldată de Prut. Teritoriul comunei este amplasat în Câmpia Moldovei de Sud, cu un relief colinar. Moșia reprezintă un patrulater ce se întinde de la vest spre este
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
a râului Ialpugel, afluent de dreapta al Ialpugului, la o distanță de 4 km de șoseaua Cantemir-Comrat. La nord, moșia satului se mărginește cu moșia satului Congazcic, mai exact, peste pădurea de lîngă cătunul Dudulești. În partea de este se învecinează cu moșiile satelor Chirsova și Congaz, iar în cea de sud-cu moșia satului Taraclia, care face parte din componența comunei Sadâc și dincolo de care se află satul găgăuzesc Cârlăneni (numit în perioada sovietică Cotovscoe), iar în cea de vest
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
de 156 ha. Localitatea se întinde pe o lungime de 3 km și o lățime de 1,5 km, fiind scăldată partea dreaptă de râul Răut de circa 7 km, care izvorăște de lângă satul Rediu Mare, raionul Dondușeni. Mașcăuți se învecinează la est cu satul Morovaia, Butuceni, Holercani iar la sud cu satele Bălășești și Jăvreni, la vest cu satul Hârtopul Mare, iar la nord cu satul Brănești. Relieful satului Mașcăuți reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
de Chișinău, 21 km vest de centrul raional, Criuleni și 22 km depărtare de Dubăsari. Satul Zăicana este situat pe regiune de colină în podișul Moldovei Centrale, în valea numită "„Valea Zăicanilor”," între dealurile Odăii, Toloaca , Hrușova și Zăicănii, se învecinează la nord cu moșiile satului Hîrtopul Mare, la est cu satul Izbiște și Cruglic, la sud cu satele Hrușova și Boșcana iar la vest cu moșiile satelor Pașcani, Porumbeni și Făurești. Altitudinea maximă este de 187,7 m, și cea
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
Chaerophillum bulbosum") - plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu rădăcina în formă de bulbi, care poate fi cultivată și ca plantă alimentară. Se zice că, totuși, denumirea satului este în cinstea lui Gheorghe Zavur, poreclit Baraboiul. La nord, moșia satului se învecinează cu moșiile satelor Frasin, Codreni, Elinovca și Briceva, la est - cu cele ale satelor Fântanița și Antoneuca, la sud - cu cele ale satelor Ochiul Alb și Mihăileni, la vest - cu cea a satului Ciubara, iar la nord-vest cu cele ale
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
în raionul Edineț, Republica Moldova. Este situată la 48.222639 latitudine N și 27.249852 longitudine E. Distanța directă pînă la reședința raionului, Edineț este de 8 km. Distanța directă pîna la capitala Chișinău este de 215 km. Moșia satului se învecinează cu cea a Rotundei la est, orașului Edineț în sud, Tîrnova - vest (în raionul Edineț); Halahora de Sus - nord-vest și Groznița în vest (din raionul Briceni). Teritoriul comunei este amplasat pe Platoul Moldovei de Nord caracterizat printr-un relief plat
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
localitate-centru de comună din Raionul Dondușeni, Republica Moldova. Satul Țaul este situat în partea de sud a raionului Dondușeni, la o distanță de 6 km de centrul raional și de gara Dondușeni. Aproximativ la 200 km de la Chișinau. Moșia satului se învecinează la nord și nord-est cu pămănturile satului Plop, la est și sud-est cu cele ale satului Maramonovca - raionul Drochia, la sud și sud-vest cu moșia satului Tîrnova, iar la vest cu orașul Dondușeni. Satul Țaul se află în zona stepelor
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
mai mare comună din raionul Glodeni). Satul este situat în Valea Prutului pe râulețul Tîganca, la gura văii Camenca, la 25 km de orașul Glodeni, la 65 km de mun.Bălți și la 161 km de mun.Chișinău. Localitatea se învecinează la nord cu satul Cobani, la sud cu satul Cuhnești și la est cu satul Cajba. Suprafața - 37,7 kmp. Distanța pînă la or.Glodeni - 25 km. Biserica Adrmirea Măicii Domnului (1838). Gospodării - 1811. Întreprinderi individuale, o brutărie. Sectorul obștesc
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
Bujor este așezat în regiune de coline din apropierea vămii Leușeni pe Prut 19 Km, la 35 km de orașul Hîncești și la 70 km de Chișinău. În subordinea primăriei din Bujor se află două sate: Chetroșeni și Mirești. Satul se învecinează cu 5 sate din raionul Hincești : Mirești, Chetroseni, Boghiceni, Pervomaiscoe, Onești și Drojdieni r. Nisporeni În anul 1870 în satul Bujor existau 320 de case, cu 2.110 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau de naționalitate română, aveau 200 de cai, 700
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
situată în centrul Republicii Moldova la o distanta de 65 km de capitala Moldovei Chișinău, la 16 km de centrul raional Hîncești, la 50 km de Gara Feroviară Iargara, la 75 km de frontiera cu România, postul vamal Leușeni. Sărata-Galbenă se învecinează: la Nord cu satul Mereșeni, la Nord-Vest cu comuna Cărpineni, la Sud cu satul Cneazevca, la Sud-Est cu satul Caracui și la Sud-Vest cu satul Orac. Satul Sărata-Galbenă are o așezare pitorească, este cuprins de două dealuri Rosculeasa si Ciobanca
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
Răuțel este o localitate-centru de comună în Raionul Fălești, Republica Moldova. Comuna se afla la o distanță de 19 km față de centrul raional Fălești, 9 km de centrul municipiului Bălți și 134 de capitala țării Chișinău. Se învecinează cu comunele Pîrlița, Natalievca, Mărăndeni, Hiliuți (toate din raionul Fălești) și municipiul Bălți. Răuțel este amplasat pe malul stâng al râului omonim, de la care și provine denumirea satului. Moșia este situată în Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
în apropiere de centrul geografic al continentului Europa. Localitatea ocupă o suprafață de 22 km, deținând în această privință locul 17 din cele 32 localități ale raionului Glodeni. Teritoriul ei este egal aproximativ cu cel al localității Fundurii Noi. Se învecinează la vest cu Limbenii Vechi și Limbenii Noi, la nord cu orașul Glodeni ți la sud-est cu Iabloana. Vezi poziția satului pe hartă. Petrunea este situată la distanțe aproximativ egale față de Ecuator și printre cele de Polul Nord, în zona climatică
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
21 km. Localitatea se întinde pe o lungime de 8 km de la nord la sud și 2-2,5 km de la est la vest, fiind traversată de râul Cogîlnic, care izvorăște de la Mănăstirea Hîncu din satul Bursun, raionul Nisporeni. Ciuciuleni se învecinează la est cu satul Drăgușenii Noi, la sud cu satul Drăgușeni, comuna Bobeica la vest cu satul Pereni, comuna Pașcani, iar la nord se mărginește cu rezervația naturală Codrii. Relieful satului Ciuciuleni reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Podgoreni este o localitate, centru de comună, în Raionul Orhei, Republica Moldova, care se învecinează cu satele Zahoreni, Sirota și Chiperceni. În trecut satul s-a numit Curleni. Anterior a intrat în componența raionului Rezina. Principalul râu care curge prin apropiere este râul Cogâlnic. Satul Podgoreni este un sat pitoresc așezat în zona centrală a
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Scoreni este o localitate-centru de comună în raionul Strășeni, Republica Moldova. Se învecinează cu satele Cojușna, Trușeni, Malcoci, Condrița, Căpriana și orașul Strășeni. Este așezată într-o vale săpată de un râuleț, între două dealuri acoperite de păduri. Localitatea este faimoasă datorită practicării meșteșugului butoaielor. În 2008 populația satului număra 3.946 locuitori
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
republicană pe o distanță de 8 km, construită în anul 1942-1943. În vecinătatea satului Pohoarna în partea de est numai la o distanță de 3 km se află satul Cotiujenii Mari înființat în anul 1553. În partea de nord se învecinează cu satul Hârtop la o distanță de 7 km, acesta fiind înființat în anul 1773. În partea de vest - satul Rogojeni datînd din 1828 și satul Domulgeni înființat în 1808. În partea de sud se învecinează cu satul Zahorna înființat
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
partea de nord se învecinează cu satul Hârtop la o distanță de 7 km, acesta fiind înființat în anul 1773. În partea de vest - satul Rogojeni datînd din 1828 și satul Domulgeni înființat în 1808. În partea de sud se învecinează cu satul Zahorna înființat în anul 1817. Locuitorii satului din cele mai vechi timpuri aveau legături cu piața de desfacerea produselor agricole, materialelor dc construcție și a mărfurilor industriale, care se afla în colonia evreiască Căprești. La o distanță de
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
un sat din cadrul comunei Săseni din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea e situată în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la 42 km nord-vest de județul Orhei, 40 km nord-est de Călărași și 69 km nord-vest de Chișinău. Se învecinează cu comunele și satele: Bogzești, Văsieni, Ghermănești, Ghetlova, Noroceni, Săseni și Bravicea. E așezată într-o regiune de coline și văi, cele mai mari înălțimi avînd altitudini de 190m, 240m și 250m deasupra nivelului mării. Documentele evocă apariția localității în
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]