2,408 matches
-
prizonieri de război, ai războiului antisovietic, două cuburi mici de marmeladă pe o felie de pâine, zilnic. El fusese desemnat să supravegheze distributia... Până la urmă, în fața pasiunii lui excesive pentru mine, tata mi-a divulgat povestea. Ca ultimă armă de șantaj. O armă periculoasă, desigur, ca tot ce îl privea. Era tipul dedat obscurităților și măștilor. Tata se ferise să-l revadă, după ce asistase la rapida sa carieră politică postbelică. O carieră spectaculoasă, în primii ani. Poziția sa ierarhică era, comparativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cerșești mai bine ai pune mâna pe mătură și lopată să curăți străzile. În felul ăsta câștigi un ban cinstit. Vrei să vină cei de la Bruxelles să ne măture țara? Uite ce-i În jurul nostru: gunoaie și cerșetori, fețe posomorâte, șantaj, delincvență, corupție, vânzoleală politică, ură, lipsă de civism, buimăceală, analfabetism, și ei se dau mari că Europa ne-a primit,,....Nu ești atât de bătrân, mai poți ține un măturoi În mână. V-ați Înmulțit ca șobolanii, nu mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
analize semantice! De acum, nu mai ai ce să faci, mi-ai spus și gata, faptul este consumat. Bine dar, sper că rămâne doar între noi! Numai dacă promiți că mă iei și pe mine de acum înainte. Acesta-i șantaj. Chiar așa. Îți reamintesc că și eu sunt polițist, o amenință în glumă Toma. Și, ce ai să-mi faci? Mă văd silită să îți reamintesc și eu că tatăl meu este comandantul poliției de aici, îi răspunse ea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
urmăritorilor. Până și Spiridon are drama lui: amenințarea cu bătaia, care planează în permanență deasupra-i. În Conu Leonida față cu reacțiunea spaima bătrânilor „asediați” atinge paroxismul. Zoe din O scrisoare pierdută folosește în exces metoda dramatizării suferinței, provocată de șantajul cu scrisoarea. Cațavencu are și el momentul lui de „tragedie”, atunci când este înfrânt. În D-ale carnavalului, Crăcănel și Mița sunt victimele „traducerii”. Dramaturgul convertește tot acest substrat de melodramă în comedie prin jocul contradicțiilor, suprinzând „eroarea” personajelor „fie în raport cu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
1848, acomodat cu tot ce se succedase de atunci: „Familia mea de la patruzșopt... și eu, în toate camerele, cu toate partidele, ca românul imparțial”. Este un tip de profitor politic, care-și asigură locul de deputat prin rudenie, servicii sau șantaj și, spre deosebire de Leonida, este „agresiv și odios”. Dandanache e „mai prost” decât Farfuridi și „mai canalie” decât Cațavencu, alte tipuri politice, alte mentalități cu metode și temperamente diferite. Homo comicus caragialean capătă o înfățișare nouă în conflictul mocnit al epocii
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
politicianului”<footnote Pompiliu Constantinescu, op. cit., p. 39. footnote>, cu dorința vie de a ocupa locul care i se cuvine în orașul unde se socotea întâiul între bărbații politici. Avocat, patron de ziar, de care se poate folosi ca armă de șantaj, plastograf, demagog, Cațavencu este reprezentantul tipic al „liberului profesionist”. Memorialistica arată că opinia lui Caragiale despre Cațavencu era că e o „canalie” - nu cea mai mare din piesă, fiind depășit de Dandanache. Într-adevăr, mijloacele lui sunt cele ale unuia
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
să ajungă. Își acoperă „machiaverlicurile” cu fraze bombastice, convorbind cu sine: „Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta”... E preocupat să parvină și se adaptează la orice împrejurare; îi convine arestarea, îi convine scandalul, ziarul lui e vădit unul de șantaj, iar afacerile lui nu exclud falsificări de semnături, deci escrocheriile. Comicul rezultă din transformarea acestora în idei ale luptei de principii, din părerea superlativă despre sine. Homo comicus se vrea măsura tuturor lucrurilor. Între atitudinea lui politică și temperamentul individual
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
la picioare de pui congelați, doar câteva ore de program TV și atunci doar întru proslăvirea perechii dictatoriale, imposibilitatea de a călători în străinătate, interzicerea legăturilor cu „străinii“, punerea sub urmărire a „suspecților“, delațiunile, persecutarea celor cu „rude în Occident“ șantajele, interzicerea întreruperilor de sarcină, controalele ginecologice forțate, absența anticoncepționalelor, lipsa medicamentelor, plasarea bolnavilor câte doi în pat la spitale sau pe coridoare, „sistematizarea satelor și orașelor“, demolarea unor cartiere istorice, înscenările, falsificarea istoriei, violarea corespondenței, interceptarea convorbirilor telefonice, spălările de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dobitocule! Și nu mai mușca din ea!! Ai zis c-o sugi doar!! Luca îl privi parșiv. - Vrei să nu mai mușc dân ea? Bănuiesc că știi ce trebuie să faci pentru asta, nu? Cioran înlemni. Cunoștea acest gen de șantaj chiar de la Luca, pentru că-l mai amenințase de câteva ori în acest fel. Acum însă treaba era mult prea serioasă. Pula chiar îi trebuia, pentru că altfel nu mai putea fute absolut nici o curvă, niciodată. - O.k., zise Cioran, încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și tocmai fumam și beam ca un quadraplegic falit. După aia m-a lovit: stres - poate că am nevoie de stres! Poate că o doză bună de stres e exact lucrul care-mi lipsește. Îmi trebuie o pierdere grea, un șantaj, un cutremur, o lepră, un accident, o penurie... Cred că o să încerc cu stresul. De unde aș putea să-l cumpăr? Poți să cumperi stres și chiar asta am început să fac. Cred că New York-ul este forța, calul putere, forța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cunoscut șiu sub numele de Grănicerul și care urma să-i înmâneze una din spadele sale în oțel de Toledo, intratului în legenda colonel Moscardo, salvatorul Alcazarului și care, între fiul său răpit de bolșevici și Spania creștină a respins șantajul, fiul acceptând sacrificiul împușcării de către partizanii șefei de bordel, Dolores Ibaruri, cunoscută cu porecla de “la pasionaria”. Legionarii au ajuns îmbarcându-se din Hamburg prin Atlanta din Spania însângerată, mergând bucuroși la moarte pentru Hristos, cum scrie Ion Moța, părinților
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
nu i se Întâmple ceva. Asta-i tot. Pactul cu diavolul e simplu, dar, cum diavolul nu există, hai să ne limităm la expresie. Faptul că Îmi cunoști secre tul, să nu-ți fie teamă, nu e un motiv de șantaj. La urma urmei, cine te-ar crede pe tine dacă ai spune că sunt homo sexual? Ni meni. Poziția mea e prea importantă pentru ca un astfel de scandal să pună și mai mult În evidență dezastrul general. Suntem cu toții complici
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Lașitatea, Vasile, poate fi răscumpărată, orgoliul, mai greu, pentru că orgoliul compromite iertarea. Din nefericire, cine Își pune taina de căpătâi În joc este un potențial criminal, să nu uiți asta. Iar taina pe care i-o dezvăluise Carara purta haloul șantajului, degeaba se prefăcea el, cu „prietenie“, că Îi acordă Încredere pe considerentele amintirii, amintirea nu e o monedă de schimb decât pentru judecata de apoi, dacă ar fi să glumim. Degeaba Îi promitea el marea cu sarea, Vasile nu avea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
lui Augustus, declara adulterul ca fiind un delict de „acțiune publică“. Oricine putea să se amestece în treburile altuia și să-l denunțe, iar tribunalele erau obligate să-l urmărească. Legea s-a transformat repede într-o armă subtilă de șantaj economic și politic, cu consecințe dezastuoase, fiindcă vinovații erau condamnați la exil în niște locuri îndepărtate, urâte, iar în cazurile scandaloase, chiar la moarte. Agrippina spuse că Augustus o ascultase pe Mașteră fără să reacționeze. — Dar am aflat că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de protecție îmi frecă genunchiul. Pe când el gonea pe rampă în jos, am traversat acoperișul. Această primă întâlnire cu Vaughan mi-a rămas vie în amintire. Știam că motivele pentru care mă urmărea nu aveau nici o legătură cu răzbunarea și șantajul. Capitolul 7 După întâlnirea noastră pe acoperișul parcării de la aeroport am fost încontinuu conștient de prezența lui. Nu mă mai urmărea, dar părea să plutească precum un supraveghetor la hotarele vieții mele, monitorizându-mi fără încetare procesele creierului. De-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fi avut un Luchian fără un Bogdan-Pitești” („Bogdan-Pitești”, în Scrieri, vol. 29, Editura Minerva, București, 1976, p. 366). Stipendiat de Puterile Centrale, între 1913 și 1914, ca director al cotidianului Seara, afacerist cu proastă reputație, arestat, pentru scurtă vreme, în urma șantajului încercat asupra bancherului Aristide Blank (apărat, însă, în paginile propriului ziar, de către Tudor Arghezi), Bogdan-Pitești devine, după 1918, un paria și va fi pus la index după moartea subită, în 1922, survenită grotesc, în timpul unei convorbiri telefonice. Acest personaj cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
uite la el un pic. Helen și Stridie sunt în oraș să cumpere farduri. O să treacă și pe la un anticariat mare de pe-aici, Hambarul cu cărți, ca să dezamorseze trei exemplare ale cărții de versuri. Ce face Stridie se numește șantaj, îi zic. Calomnie. Deja e aproape miezul nopții. Nici nu vreau să știu unde sunt de fapt Helen și Stridie. — El nu zice că e avocat, zice Mona. Nu zice că e vreun proces pe rol. Dă doar un anunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pentru ca ei să poată iniția anchete legate de evaziuni fiscale. Însemnări scrise de mână - numere de telefon, nume și adrese - umpleau marginile foilor și am recunoscut scrisul lui Fritzie. Am început să respir sacadat și m-a fulgerat un gând: șantaj. Fie îi strânge cu ușa pe gangsteri pe baza informațiilor din restul dosarelor, fie le vinde ponturi despre vizita iminentă a federalilor. Escrocherie. Caz de înșelăciune deosebit de gravă. Furt și deținere ilegală de documente oficiale ale Departamentului. Zădărnicirea anchetelor federale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Moravuri scrisese cu creionul „Lucrează în zona barului Biltmore - agață participanții la convenții“. Fritzie înconjurase informația cu pixul. Mi-am impus să raționez ca un detectiv, nu ca un puștan fericit la gândul răzbunării. Lăsând la o parte bucata cu șantajul, era clar că Charlie Issler o știa pe Betty Short. Betty o cunoștea pe Sally Stinson, care făcea trotuarul în față la Biltmore. Fritz Vogel nu voia ca cineva să afle chestia asta. Probabil că a aranjat șmecheria cu depozitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Fără comentarii! Înăuntru colegii mei polițiști au făcut ochii cât cepele când ne-au văzut. L-am împins pe Johnny spre biroul din față și i-am șoptit la ureche: — Să-i spui lui tati că știu despre manevra cu șantajul legat de rapoartele federalilor și despre sifilis și bordelul din Watts. Spune-i că mâine mă duc cu toată povestea la ziare. Johnny își reluă smiorcăiala. Un locotenent în uniformă se apropie și se stropși: Ce mama naibii se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-și făceau numărul în fața numeroaselor spelunci. Potopul de emigranți pornea din câmpia plină de ciulini și trecea prin Ensenada, de unde ajungea la drumul de coastă și plătea peșcheșul de liberă trecere la jandarmii mexicani. Nici că am văzut vreodată un șantaj mai ordinar. Jandarmii în cămăși maronii, pantaloni mulați gambe și cizme militărești mergeau la fiecare țăran în parte, îi luau banii și îi prindeau pe umăr, cu ajutorul unui capsator, niște ecusoane. Polițaii în civil vindeau bucăți de carne de vită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
făceau semne cu mâna mașinilor care treceau pe acolo, iar una dintre ele, o blondă oxigenată, își unduia șoldurile spre ele. Am început să-i sincronizez mișcările corpului cu muzica, cochetând cu ideea de a pune la cale un mic șantaj după ce verific la secție dacă nu există vreun mandat de arestare emis pe numele lor. Apoi intră în scenă un pilangiu bătrân și costeliv, care ținea într-o mână o sticlă și cu cealaltă cerșea mărunțiș. Blonda înfiptă se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dna Vibert, Își făcea apariția pe neașteptate, aducându-i cu ea pe fiul lor nelegitim și pe un tutore cu intenții perfide. Doamna Vibert Încerca să o Împingă pe pupilă În brațele fiului ei, iar tutorele să exploateze situația prin șantaj. În final, era demascat de o doamnă Vibert cu o moralitate renăscută și totul se termina cu bine. Era o comedie. Fenimore ascultă, Încruntându-se concentrată. Folosea cornetul acustic, Înclind capul pentru a-i mări eficacitatea. La sfârșit, decretă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
compromisese prin comportamentul său. Ca răspuns la măsurile disciplinare dispuse Împotriva lui - respectiv, ordinul de detașare Într-o altă parohie -, Bérenger Saunière adresează Vaticanului o scrisoare În care - se presupune - amenință cu dezvăluirea cutremurătorului secret aflat În posesia sa, iar șantajul dă roade, Întărind astfel supoziția că secretul există și că marii capi ai Bisericii Catolice sunt vital interesați În păstrarea lui. Cert este că abatele Saunière rămâne la post, Își vede liniștit de treburi și moare În patul lui, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prin izolarea În cortul său, refuzul de a mai comunica direct cu ei, și prin acordarea unor favoruri nemaiîntâlnite persanilor. Mesajul era limpede: se poate descurca și fără veterani, nu-i sunt absolut indispensabili, are la dispoziție o altă armată! Șantajul (pentru că exact asta era, un șantaj) reușește: soldații macedoneni se prezintă umili În fața regelui, cerându-i iertare și rugându-l să le permită să se prosterneze, asemenea perșilor, la picioarele sale. Alexandru acceptă reconcilierea și, În semn de Împăcare, organizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]