3,279 matches
-
l'anthropologie, l'histoire a fait face en annexant leș questions des disciplines qui mettaient en căușe să domination. L'attention s'est donc déplacée vers des objets (systèmes de croyance, attitudes collectives, formes rituelles, etc.) qui jusque-là appartenaient à șes voisines. S'appropriant des démarches et des méthodes d'analyse qui étaient celles de l'histoire socio-économique tout en marquant un déplacement du questionnaire historique, l'anthropologie historique, définie et pratiquée par des historiens comme Jacques Le Goff ou Nathan
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
exemplu, și studiile aniversare ale lui Eugène Goblet d'Alviella, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch Éditeur, Bruxelles, 1909, Guillaume des Marez, L'Université Libre de Bruxelles (1834-1930): son origine, son développement et șes activités, Imprimerie Charles Bullens, Bruxelles, s.d., L'Université de Bruxelles (1909-1934), Scripta, Bruxelles, 1934 ori John Bartier (en collaboration avec Georges de Vlamynck), Université Libre de Bruxelles (1834-1959), Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 1959. 22 Vezi Léon Vanderkidere, Op. cît
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ținuturile sale sălbatice și prin zugrăvirea locurilor un univers ce a căpătat o nouă viață, prin scrisul lui. „Mihail Sadoveanu e poate cel mai mare poet al naturii românești, în literatura să găsim cele mai fluide transcrieri ale peisajului de șes al nordului Moldovei”, crede Eugen Lovinescu. În toate textele sale apar minunate pagini închinate frumuseții și armoniei naturii mirifice românești, o profundă comuniune a omului cu natura, spații de liniștire a zbuciumului omenesc, locuri de blândă singurătate, populate doar cu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
curând, poetul constată dramatic: „Din marea unitate etnică a tracilor romanizați care ocupau În veacul de mijloc aproape Întreg teritoriul Peninsulei Balcanice, Începând de sub zidurile Constantinopolei, ale Atenei și ale Triestului și ajungând până la Nistru spre miazănoapte și răsărit, până-n șesurile Tisei spre apus, n-a mai rămas decât mâna aceasta de popor românesc liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre și Carpați”. Și relevă În fraze de o pondere biblică o realitate cutremurătoare: „Nu e Într-adevăr un popor
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
La predarea dealurilor este bine venit fragmentul: „În mijlocul pământului românesc, munții formează un inel ca zidul unei cetăți. Dar tot cuprinsul cetății și toată marginea e plină de înălțimi mici (dealuri și coline) ce se pierd încetul cu încetul spre șes, făcând un fel de cunună împrejurul munților". De cele mai multe ori lectura este folosită în timpul predării lecției, nu pentru a introduce pe elev în tema ce urmează a fi predată, ci pentru a întări și confirma cele spuse de învățător. „După ce
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
să trezesc interesul și curiozitatea elevilor față de ISTORIA ROMÂNIEI și să le Înlesnesc asimilarea noțiunilor fundamentale de istorie pornind de la elementele suport, cele care s-au petrecut În spațiul geografic În care ei Înșiși trăiesc. Câteva exemple edificatoare: 1) În șesul Prutului, Între Vama Albița și localitatea Râșești se află movila Răbâia care datează din vremea sciților. Este un moment enigmatic, situat la 17 km nord-est de orașul Huși. Potrivit unei legende, numele i-ar veni de la o căpetenie feminină scită
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
pământ", și care crede în putința comunicării cu ceilalți sperând că poate iubi și fi iubit asemeni oamenilor în "modalitatea lor încarnată"106. Spațiul întâmplărilor din roman este unul deschis tuturor forțelor malefice și lipsit de orice posibilitate de apărare ("Șesuri prea întinse, prea monotone (...) în partea de miazănoapte a conacului, spre sat începeau movilele"107, "un câmp deschis din toate părțile și închis iarăși de roata alburie a margenilor"108) având un trecut magic, nu numai datorită vestigiilor arheologice, ci
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un fundal de lumină - ea se rarefiază până la transparență, străpunsă de "nevăzutul mugurilor veșnici"9 care oferă vederii un alt peisaj. Ceea ce părea să fie o simplă antinomie a exteriorității, așa cum ni se înfățișează în poemul Munte pur10 - unde între "șesuri adânci" și cer nu există legătură, căci "nimic nu-mi crește-n luminile nalte" decât imaginea stinsă "în hăul înălțării" ("o albie goală") - devine geografie interioară, relief al sufletului străbătut cu dezinvoltură, precum în poemul postum N-ai teamă 11
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fața și reversul unei imagini înghețate într-o dublă reflectare ("pe față reci contururi, pe dos flori strălucite"20); e chiar posibilul "cufundat în cele înalte", "sprijin altei lumi uriașe"21, al coborârii în sus22. Dacă "urcam lăuntric veștedul meu șes"23 răsfrânge în imagine antifraza ce exprimă transretoric paradoxul înălțării ascetice prin străbaterea pustiei, aceasta pentru că "răzbim din lut, urcăm scări de luceferi,/ Silim să ducem cerul mai departe", "prin lut urcăm în cerul sfânt.// Sub pajiștile de senin/ Stau
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Le Play, �n 1882. Mai precis, criza izbucne?te �n decembrie 1885, c�nd redactorul ?ef al revistei Reforma social?, Edmond Demolins, este demis din func?iile sale de c?tre comitetul de conducere al Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala instan?? a mi?c?rîi leplaysiene. Motivul a fost acela c? Demolins � ?i �mpreun? cu el Henri de Tourville, un alt discipol al lui Le Play � voia s? re�nnoiasc? (�n ochii du?manilor, s? tr?deze) metodă ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lois sociales (1937). Le Salaire: lՎvolution sociale et la mannaie (1932). STOETZEL Jean (1910-1987): Th�orie des opinions (1943). WILBOIS Joseph (1874-1952): Le Cameroun (1934); La Nouvelle Organisation du travail (1937). WORMS Ren� (1869-1926): La Sociologie: să nature, son contenu, șes attaches (1921). Lucr?ri germane DREYFUSS Carl: Beruf und Ideologie der Angestellten (1933). ECKERT Christian: Alter und Neuer Imperialismus (1932). ELIAS Norbert (1897-1990): La Civilisation des moeurs (1939a), trad. 1973; La Dynamique de l�Occident (1939b), trad. 1975; La Soci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
europene ALBERONI Francesco: Movimento e instituzioni (1977). ALBERT Hans: La Sociologie critique en question (1987). ANDERSON Perry: Passages from antiquity to Feodalism (1947a); Lineages of the Absolutes States (1974b). DAVIDOFF Leonore: The Best Circles (1973). ELSTER John: Le Laboureur et șes enfants (1979), trad. part. 1987; Theory and Society (1982). FERRAROTTI Franco: Romă da Capitale a periferia (1971). GADOUREK I.: Social change aș Redefinition of Roles (1982). GIDDENS Anthony (n?scut �n 1938): Central Problems în Social Theory: Action, Structure and
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Paris, 1994. FAVRE Pierre, Naissance de la science politique en France (1870-1914), Fayard, Paris, 1989. FILLOUX Jean-Claude, MAISONNEUVE Jean, Anthropologie des sciences de l�homme, tome I, Dunod, Paris, 1991. FREUND Julien, D�Auguste Comte � Max Weber, Economică, Paris, 1991. Gen�șes, �A la d�couverte du fait social. 1890-1900�, Calmann-L�vy, Paris, 1990. HIRSCHHORN Monique, Max Weber et la sociologie fran�aise, L�Harmattan, Paris, 1988. HIRSCHHORN Monique, COENEN-HUTER Jacques (ss la dir. de), durkheim et Weber. Vers la fin des
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Harmattan, Paris, 1994. Institut d�histoire moderne et contemporaine, Le Personnel de l�enseignement sup�rieur en France aux XIXe et Xxe și�cle, Ed. du CNRS, Paris, 1985. KALAORA Bernard, SAVOYE Antoine, Leș Inventeurs oubli�s: Le Play et șes continuateurs aux origines des sciences sociales, Champ Vallon, Seyssel, 1989. LEPENIES Wolf, Leș Trois Cultures: entre science et litt�rature, l�av�nement de la sociologie, d. de la Maison des sciences de l�homme, Paris, 1990. MASURE Sylvie, Dilthey et la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Le Seuil, Paris, 1979. d. de la Maison des sciences de l�homme, Paris, 1990. [32]�MADGE John, The Origins of Scientific Sociology, The Free Press, Glencoe, 1962. [33]�SAVOYE Antoine et KALAORA Bernard, Leș Inventeurs oubli�s: Le Play et șes continuateurs aux origines des sciences sociales, d. Champs Vallon, Seyssel, 1989. [34]�VINCENT Jean-Marie, La Th�orie critique de lՃcole de Francfort, �d. Galil�e, Paris, 1976. Demersuri na?ionale ?i comparative [35]�AMIOT Michel, Contre lՃtat, leș sociologues. �l
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lias par lui-m�me, Fayard, Paris, 1991. [76]�FOURNIER Marcel, Marcel Mauss, Fayard, Paris, 1994. [77]�LALLEMENT Michel, Histoire des id�es sociologiques, 2 vol., Nathan, Paris, 1993. [78]�LEGRAND Monique, Guillaume Jean-Fran�ois, Vrancken Didier, La Sociologie et șes m�tiers, L�Harmattan, Paris, 1995. [79]�MENDRAS Henri, Comment devenir sociologue, ou leș m�moires d�un vieux mandarin, Actes Sud, Paris, 1995. [80]�VALADE Bernard, Introduction aux sciences sociales, PUF, Paris, 1996. [81]�WALLERSTEIN Immanuel, Ouvrir leș sciences
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
liberă pecenegilor, care se întind între anii 896-915, după încheierea păcii cu principele Kievului, Igor, peste întregul întins al Țărilor Române până în vecinătatea Panoniei. Un cronicar bizantin ni-i arată că locuiesc în această vreme „dincolo de Istru, în locurile de șes de la fluviul Boristene (Niprul) până în Panonia și, fiind nomazi, își duc viața veșnic sub corturi”, atât la sud-est cât și la nord. Constantin Porphyrogenetul scria, între anii 945-953 că, noua așezare a ungurilor se mărginește la răsărit cu bulgarii, de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cetăților Gomor, Nograd și Nitra, cam prin anii 903-905. Din cele 13 triburi ale pecenegilor, tribul Gyula s-a stabilit în Transilvania, cale de patru zile de Ungaria, ceea ce corespunde cu regiunea de sud, cu centru la Alba Iulia, iar șesul din stânga Dunării, din Țara Românească, Oltenia și Banat, a fost ocupat de tribul Giaxihopon, fiind în imediată vecinătate cu Bulgaria. Șefii acestor triburi se numeau gylas. Triburile pecenege rămase în stepele Mării Negre asediază Kievul, în anul 968, care scapă de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bine înarmați și pricepuți în arta de a duce războiul, n-au așteptat să fie înconjurați și asediați în localitate, ci au ieșit înainte, ocupând poziții de apărare în munții împăduriți, unde cavaleria tătară nu se putea desfășura, ca la șes. Primul atac al mongolilor fiind respins, Cadan și Buri recurg la obișnuita lor stratagemă. Se retrag. Crezând în victoria lor, rodnenii, fiind și în ziua de Paști, la 31 martie, se apucară să petreacă cu vin marea sărbătoare. Supraveghindu-și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vestea că mongolii lui Batu-khan au distrus cetatea Agria (Eger, la sud de Miskolț, pe dreapta Tisei), au ucis populația și au jefuit tezaurul catedralei. Dar, la ieșirea din cetate, văzând unitățile mongole ale lui Cadan și Buri urcând dinspre șes în regiunea deluroasă și împădurită, a trebuit să organizeze apărarea orașului pe înălțimi. Ca întotdeauna, tătarii s-au prefăcut că fug. Și s-au retras chiar foarte repede în câmpie, adăpostindu-se în pădurile de la liziera cu șesul. Acolo, au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
urcând dinspre șes în regiunea deluroasă și împădurită, a trebuit să organizeze apărarea orașului pe înălțimi. Ca întotdeauna, tătarii s-au prefăcut că fug. Și s-au retras chiar foarte repede în câmpie, adăpostindu-se în pădurile de la liziera cu șesul. Acolo, au confecționat un mare număr de manechine (păpuși), pe care le-au așezat călare pe acești cai de rezervă, lăsați în grija câtorva oșteni, ce trebuiau să iasă din ascunziș în ordine de bătaie, la un semnal și moment
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acești cai de rezervă, lăsați în grija câtorva oșteni, ce trebuiau să iasă din ascunziș în ordine de bătaie, la un semnal și moment anumit. Episcopul sus-numit și comitele Bochi, necunoscând tactica de luptă a inamicului, s-au avântat în șes numai cu garda, fără grosul trupelor, și au dat năvală asupra coloanei de tătari, care se desfășurase în câmp pentru a primi bătălia. Mongolii au luat-o la fugă din nou, spre locul unde erau pregătiți manechinele. Urmărindu-i, episcopul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
credincioși, toți călări. Nu mult după aceea și-au făcut apariția și mongolii, care au prădat orașul, omorând în același timp pe toți bărbații, femeile și copii întâlniți pe străzi ori adăpostiți. Dând apoi foc caselor, s-au retras înspre șes, ca la cinci mile depărtare. Garnizoana cetății, bine înarmată, socotind că inamicul nu a îndrăznit să atace, datorită tăriei cetății apărată de șanțuri și puternice meterezuri de lemn cu pietre, a ieșit și s-a cantonat în casele scăpate de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Cadan ori Budjek, s-a întors peste Dunăre, în Banat. Condusă de Ilavdur, ea a trecut printre munți, prin Timor-Kahalac - adică prin Porțile de Fier, în urmărirea unor cumani care fugiseră în Oltenia, cu misiunea să ridice prăzile cumanilor de pe șesul din stânga marelui fluviu. Retragerea din Ungaria începuse să se facă încă de la sfârșitul lunii martie a anului 1242, pe când Batu-khan și Subotai se aflau la asediul cetăților Alba Regală și Sf. Martin, de la sud și vest de Buda și Pesta
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
coasă, loc de ajuns pentru căruță și de păscut pentru cal. În sălciile și păpurișul gârlei, puzderie de păsări și în hățișurile de pe maluri ascunzători pentru iepuri. Locul colibei de pe mal fiind mai sus, aveam peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea mai puțin închisă de marile lanuri de porumb și floarea-soarelui. Până la vremea prânzului, ne-am așezat gospodăria, fân proaspăt pentru culcuș în colibă, pușca, praful și alicele, cutia cu chibrituri și sarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]