97,255 matches
-
nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit. La Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la Dennett știința e în esența ei atee. La Plantinga religia e călăuză a științei, așa cum credința e busola cunoașterii. La Dennett știința își este sieși propriul ghid, credința fiind o achiziție filogenetică de care nu au nevoie decît firile imbecile (în sens de fragile). Între cele două poziții nil medium est și de aici altercația. Plantinga e mai ofensiv și mai rigid
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
rost / sertare închise în sine // până și singurătatea ar fugi cu altul // în dulap va începe să plouă” (Suspans); sau: „la masa din bucătărie / singurătatea-și trosnește degetele / ibricul bolborosește rugăciuni”... Cum se vede, Virgil Botnaru debutează foarte promițător: are știința construcției - din fărâme - a unor corelative obiective asociate adesea surprinzător, în stare să sugereze, să aproximeze stări sufletești desfășurate, cum s-a observat, pe o gamă largă, ilustrată deocamdată doar prin câteva eșantioane. Ele sunt totuși probe ale unui talent
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
reluată a doua zi de la ora 8,00, în timp ce sâmătă și duminică programul va fi reluat tot de la ora 8,00. Luni va fi o oră de matematică, marți - chimie, miercuri - biologie, joi - fizică, iar vineri vor fi difuzate alte științe. Informațiile canalului Discovery Channel pot fi completate cu materiale-suport, care pot fi descărcate și utilizate la clasă de pe portalul scoala.discovery.ro de către profesori, programa canalului fiind asemănătoare cu cea de la școală. Site-ul include o grilă de programe și
Proiectul "Şcoala Discovery" pentru elevii claselor V-XII demarează luni () [Corola-journal/Journalistic/23898_a_25223]
-
că răul i-a scăpat de sub mînecă, strecurîndu- se în univers în virtutea unei uzurpări viclene. Așijderea, cine știe tot nu poate susține că n-a știut de posibilitatea relelor căzînd peste oameni. Concluzie: răul vine de la un creator a cărui știință a prevăzut ivirea lui, fără a lua însă măsuri de prevenire. Dumnezeu, în bunătatea lui, nu e de tot bun, cum nici puterea lui nu e neapărat benignă. Cum o astfel de constatare nu intră în tiparul de gîndire medievală
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
fondurilor sunt și ele considerate abateri disciplinare. De asemenea, nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor ICCJ, precum și exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență constituie abateri disciplinare. Reaua-credință există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. Grava neglijență există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material și procesual. Sancțiuniile disciplinare
CCR: Legea privind răspunderea magistraţilor este constituţională. Ce putere va avea ministrul () [Corola-journal/Journalistic/23922_a_25247]
-
de activitatea scripturistică, vreau să zic. Cu excepția sfârșitului, tot ce urmează e scris mai demult.) Ion Manta îmi trimite o punere la punct. Îi scrisem despre natură că se opune civilizației și din afara și dinăuntrul ei, iar el, om de științe naturale, îmi spune că ce caracterizează societatea - agregarea (Gemeinschaft), sau cooperarea (Gesellschaft) - există și în natură. Are dreptate, fără îndoială. Profitând de facultatea sa intelectuală, omul construiește civilizația dintr-un motiv natural: pentru a supraviețui. El trece în regim de
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
să se facă mai degrabă temut decât iubit. Eroare! Machiavelli scrie primul manual al politicianului. Nicidecum al ființei umane. Grație lui, politica devine o meserie indispensabilă cetății, una ca oricare alta, cum ar fi medicina, educația, ingineria, cercetarea, umanioarele sau științele. Nimic machiavelic, în acestea. Importanța greu de tăgăduit a politicului în societatea modernă nu trebuie să ne facă să credem ce există în natura umană un anumit lucru care ar determina-o să asculte de principiile lui Niccolo Machiavelli. Dacă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2401_a_3726]
-
absența îndreptățirii morale de a-i judeca pe alții. Nu ia totuși lucrurile în ușor. Știe prea bine că nu se poate critică fără aportul subiectivității, dar e deopotrivă de convins că un critic trebuie să fie „un om de știință”. Oscilarea aceasta se vede și în capitolele care îi revin în Istoria literaturii române moderne, scrisă în colaborare cu Ș. Cioculescu și Vladimir Streinu. E semnificativ că istoria are ca punct de plecare - se pare că a fost ideea lui
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
ideea lui Cioculescu - dorința celor trei autori de a oferi o interpretare mai puțin subiectivă a literaturii dintre 1840 și 1900 decât aceea a lui Călinescu. Polemica nu e totuși evidentă în text. Și nici despre o opțiune clară între știință și artă nu se poate vorbi în cazul lui Vianu. Istoricul literar situează atent operele în timp, apasă pe ideologic, scrie, de exemplu, despre formația filosofică și estetică a lui Maiorescu pagini de neîntrecut. Se oprește în pragul analizei textului
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
al publicației spune că a decis să retragă studiul din cauza unui control de slabă calitate al acestuia. Potrivit BBC Mundo, cauzele oboselii cronice care afectează anual 17 milioane de persoane din întreaga lume nu au fost cunoscute mult timp de către știință. Studiul inițail dirijat de Whittemore Peterson Institute din Nevada a găsit virusul la 67% dintre pacienții care sufereau de oboseala cronică. Din acel moment și alți cercetători au încercat să reproducă rezultatele și nu au reușit. Explicația ar fi că
Eroare medicală în cercetare. Virusul XMRV nu cauzează oboseală cronică () [Corola-journal/Journalistic/24076_a_25401]
-
Vaccinul antigripal poate avea rezultate eficiente dacă este administrat diferit din punct de vedere al momentelor zilei. Astfel, pentru bărbați este recomandat să se admninistreze dimineața, iar pentru femei seara. Autor: Anca Murgoci Potrivit oamenilor de știință de la Medical Research Council din Marea Britanie, pentru a avea o mai bună imunitate trebuie respectate ciclurile zilei. Sistemul imunitar funcționează mai lent odată ce îmbătrânim, ceea ce explică de ce doar 35% dintre persoanele în vârstă care se vaccinează obțin o protecție completă
Cum poate creşte eficacitatea vaccinului antigripal () [Corola-journal/Journalistic/24112_a_25437]
-
pe seară, dacă erau femei. Nu se știe de ce sistemul umanitar reacționează mai bine în momentele mai sus amintite, dar specialiștii tind să creadă că ar fi vorba despre hormoni. Nivelul lor în organism se modifică pe parcursul zilei. Oamenii de știință cred că acest lucru are un efect diferit între bărbați și la femei. De asemenea, ei caută în continuare cea mai bună metodă de a ajuta sistemul umanitar să lupte contra gripei, pe timpul iernii.
Cum poate creşte eficacitatea vaccinului antigripal () [Corola-journal/Journalistic/24112_a_25437]
-
Oamenii de știință ai NAȘĂ se află din ce in ce mai aproape de descoperirea unei planete din afara sistemului nostru solar care ar putea susține viața. Potrivit unui studiu publicat de NAȘĂ, cercetătorii anunță că au mai localizat două exoplanete, Kepler 20e și Kepler 20f, care au dimensiuni
NASA a descoperit 2 planete asemănătoare cu Pământul () [Corola-journal/Journalistic/24133_a_25458]
-
și faptul că am putut să le localizam”, a explicat cercetătorul Francois Fressin, informează . Cele două planete fac parte dintr-un sistem de cinci planete localizat la o depărtare de aproximativ 1.000 de ani lumină de Pământ. Oamenii de știință au descoprit cele două planete cu ajutorul telescopului Kepler, care a fost creat în scopul de a detecta planete care pot susține viața.
NASA a descoperit 2 planete asemănătoare cu Pământul () [Corola-journal/Journalistic/24133_a_25458]
-
o orchestră americană selectată de mine, orchestră formată din tineri care proveneau de la Julliard, Eastman, de la Curtis...; și am continuat această activitate și în alte locuri, la Copenhaga, Stockholm, în Canada... apoi la Melbourne... Aș face o mică paranteză. După știința mea, în marile orchestre americane procentajul important al muzicienilor cordari provine de la Curtis, din Philadelphia; este o școală veche de peste o sută de ani; înființată pe-atunci după modelul rusesc... prerevoluț ionar. Este o mică școală care își selectează cu
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
Buzoianu cîștiga pariul cu Levantul. Apariția Marianei Mihuț ridică în mod evident tonusul și valoarea interpretativa a punerii în scenă. Maestra în adaptări și chiar metamorfoze, în care se include și aceasta recentă experiență, Levantul, Cătălina Buzoianu are și o știință în a-și alcătui distribuțiile, mizînd, atunci cînd nu are încotro, fie și pe doi-trei piloni. Unul este, fără doar și poate, Mariana Mihuț, care, desi intra doar în partea a doua, domină scenă, da suflu montării, rostind textul poetic
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
literatura". Însă cea mai spectaculoasă operație în cadrul străduințelor de "reabilitare" o alcătuiește cea consacrată lui Cezar Petrescu. Sergiu Pavel Dan îl acuză pe Divinul critic (ori, zice d-sa, pitoresc, mai curînd... "Împielițatul"!) de a-l fi defăimat cu bună știință pe autorul Întunecării, din dorința de a-si amplifica, în epoca, propriul loc de prozator: "Toată această mașină detractoare a reușit să acrediteze trei teze: 1) Cezar Petrescu nu este un mare romancier . (p. 683) Locul al treilea pe podium
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
că fumul sunt și procesele fraților Păunescu și ale experimentului "Safi", girate de doi oameni cu greutate în viața politică a ultimilor ani, George Danielescu și Viorel Cataramă. Privatizările dubioase, furturile cu acte în regulă de la bănci, ruinarea cu bună știință a industriei și a agriculturii nu iscă mai mult de-o ridicare indiferență din umeri. Cât despre etern amânatele procese ale crimelor din decembrie 1989, care, inițial, l-au adus la putere pe Ion Iliescu, prizonierul unei "perestroici" dubioase, iar
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
ce "pot da naștere la interpretări greșite din punct de vedere politic". v Semnificativ e și un alt document din arhiva cenzurii, datat 20.V.1964 și intitulat " Informare privind unele ecouri în rîndul scriitorilor de către (sic!) adunarea oamenilor de știință, artă și cultură din Capitală din ziua de 8 mai a.c." Ni se dovedeste astfel că cenzură nu supraveghea doar rodul muncii scriitorilor, ci, dublînd Securitatea, o interesa și ce gîndeau ei. Informarea relatează, în limbajul securistic binecunoscut, păreri exprimate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
a respectului de sine." În opinia lui Havel "una dintre experiențele umane primordiale, o experiență cu adevarat universală care unifica - sau mai precis, ar putea să unifice - întreaga umanitate, este experiența transcendentei în sensul cel mai larg al cuvîntului." Astăzi, știința însăși confirmă experiență transcendentei. Iată ce ne spune Havel: "Ca un paradox, deseori se întîmplă că descoperiri majore ale științei contemporane să confirme ele însele experiență transcendentei și astfel, printr-un traseu circular, să readucă cunoașterea umană la ceea ce toate
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
sau mai precis, ar putea să unifice - întreaga umanitate, este experiența transcendentei în sensul cel mai larg al cuvîntului." Astăzi, știința însăși confirmă experiență transcendentei. Iată ce ne spune Havel: "Ca un paradox, deseori se întîmplă că descoperiri majore ale științei contemporane să confirme ele însele experiență transcendentei și astfel, printr-un traseu circular, să readucă cunoașterea umană la ceea ce toate culturile au cunoscut în mod intuitiv de la începutul începuturilor, la acel ceva pe care știința modernă îl tratase pînă mai
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
întîmplă că descoperiri majore ale științei contemporane să confirme ele însele experiență transcendentei și astfel, printr-un traseu circular, să readucă cunoașterea umană la ceea ce toate culturile au cunoscut în mod intuitiv de la începutul începuturilor, la acel ceva pe care știința modernă îl tratase pînă mai ieri drept un set de iluzii sau pur și simplu metafore". Cred că mulți dintre cititori au înțeles deja că Havel bate aici șaua "esențialista" ca să priceapă iapa multiculturalistă care face atîta caz de "esență
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
pe "literați", în Statele Unite, cel putin, dar este ignorat de filozofii serioși. Dar să revin la discursul lui Havel. Conștient că Toma Necredinciosul post-modern stă și-l pîndește, Havel nu a omis să precizeze: Nu cred că atîția oameni de știință modernă, care în lucrările lor au dezbătut probleme greu de înțeles, cum ar fi misterul originii și evoluției cosmosului, secretele materiei și ale spatiului-timp, misterele vieții, au luat-o razna cu mintea cînd vorbesc de transcendență. Dimpotrivă, cred că aceste
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
mediu, nu existau bănci, în locul lor, un haos carnavalesc: se dansa, se cîntă, o lume pestrița trăia intens timpul sacru, suprapus peste cel omensc. În mod paradoxal, începînd cu secolul al XIX-lea, acest "suflet interconectiv" a fost reintrodus în știință și literatura. În 1840, Faraday lansează ideea de cîmp electric și magnetic (magnetul "medieval" avea un suflet, și putea acționa de la distanță). Eroul romantic, individualist pînă în rărunchi, are un suflet care "crește," se revarsă în natură; omul și universul
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
univers sustras normativismului raționalist și însuflețit de o versiune modernizata a vechiului Anima Mundi medieval. "Individul" revoluției suprareealiste nu este suficient sieși, "ceva" (subconștientul, imaginarul, "viață") îl transcende fără însă ca aceasta transcendență să depășească limitele realității umane însăși. În știință secolului XX, Einstein reintroduce ideea de Anima Mundi prin ideea "cîmpului gravitației universale", o esență invizibilă care ține adunat întregul univers. În sfîrșit, teoria cuantică pune în lumina legătură surprinzătoare între îngeri și particulele cuantice. Thomas Aquinas, în tratatul sau
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]