130,509 matches
-
secundare, printre care și cancer de sân. Dar în cazul terapiei cu T ? Desigur, orice medic care citește acest articol se va întreba, care este reacția binecunoscutei FDA. Ori, conform editorialului din Time Magazine, cu toate cercetările întreprinse, prin studii științifice efectuate pe mii de persoane, concluziile nu sunt destul de clare. In primul rând s-a studiat efectul administrării T asupra desvoltării cancerului de prostată. Ori surprinzător, administrarea testosteronului nu pare să aibă influență asupra desvoltării cancerului de prostată așa cum reiese
AM ÎNTÂLNIT ȘI BĂRBAȚI FERICIȚI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378252_a_379581]
-
al mării Mediterane. Se apropiau vijelios de Alexandria unde era programată prima oprire cam prin anul 300 ÎC. S-au dus direct la Academie unde sperau să-l întâlnească pe Euclid autorul cărții Elementele, prima descriere a geometriei pe baze științifice fundamentate pe 5 postulate care descriu dreapta, cercul și unghiurile. Despre o discuție cu Euclid nu putea fi vorba. Dar, cu răbdare și perseverență a obținut un loc de învățăcel la un nou curs care dura 2 ani. Da! Doi
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
împreună cu Aristotel formează momentul cel mai înalt al filosofiei grecești. Natura lor spirituală a fost diferită, Platon afirma realitatea unei lumi a ideilor și arăta cum trebuie înțeleasă lumea inteligibilă (Mitul cavernei), Aristotel - un spirit realist cu o înțelegere naturalistă, științifică vedea realitatea în lucrurile existente și afirma: „ceea ce generează un om nu este niciodată Ideea de om, ci un alt om”. În „Jurnalul de idei” a lui Constantin Noica, acesta spune: „Deosebirea între Platon și Aristotel e că primul are
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
formală, Retorica, Etica. Este considerat de unii ca fiind cel mai inteligent om care a mers vreodată pe această planetă. Putem spune că a fost un monument de gândire. Poate că Aristotel ar fi dobândit o formație spirituală întru totul științifică, mergând oarecum pe urmele tatălui său, dacă n-ar fi fost atât de mult timp elevul lui Platon. Cu fiecare pagină citită din Platon împrumuta câte ceva din el și încerca să-l combată logic. La moartea lui Platon, Aristotel i-
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
celor trei dimensiuni. Ulterior, Einstein a venit cu modelul lui relativist adăugând dimensiunea timpului, precum și curbura spațiului, lumea constituită fiind într-un tablou cuadri-dimensional. Cu toate acestea, în introducerea la „Fizica” lui Aristotel - lucrare de fundamentală însemnătate în istoria gândirii științifice și filosofice - se menționează: „cititorii din era zborurilor cosmice vor găsi că această carte nu și-a istovit capacitatea de a fecunda nu numai gândirea filosofică, ci și pe cea teoretică naturalist-științifică”. Meritul lui Aristotel este cel de a fi
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
cu asiduitate detectivistică în biografia lui Eminescu, pentru a descoperi imunde conspirații împotriva Poetului, își etalează triumfător găselnițele lor, afișând cu ostentație o satisfacție nedisimulată, legitimată de cine știe ce secret al lui Polichinelle. Ei jertfesc pe altarul întâietății publicistice onestitatea cercetării științifice, ignorând chiar și un minim de principii și scrupule garantând adevărul. ” Talent ul adevărat înecat de buruiana cea rea a mediocrităților, a acelei școale care crede a putea înlocui talentul prin impertinenți prin admirația reciprocă”. (M. Eminescu, Opere XVI. Corespondența
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
bază ale epistemologiei, mai întâi se adună laolaltă toate probele, se elimină cele nesigure, se evaluează gradul lor de adevăr și abia în final se ajunge la o concluzie, un verdict, o teorie, bazate evident pe logica și principiile interpretării științifice. În caz contrar, putem extinde la nesfârșit polemicile ce privesc decesele unor personalități istorice românești. În acest sens, pentru a creiona pericolul unor interpretări hazardate, privind moartea lui Eminescu, lansez o ipoteză, pentru a ilustra sensibilitatea acestui subiect: ” Documente de
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
care Petre Țuțea și Petre Pandrea sugerează că ar fi murit suspect, otrăvit, la nici 50 de ani, și veți avea o sumedenie de controverse, de piste necunoscute, dar și de presupuneri neurmate de dovezi. Considerând că onestitatea de ordin științific ne obligă la cercetarea mai întâi a probelor și mărturiilor și abia apoi la enunțarea unor concluzii preliminare, în studiul nostru vom prezenta dovezile primare, mărturiile credibile privind starea sănătății poetului, așa cum au fost ele prezentate în spațiul public, încă
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, dr. Codruț Sarafoleanu, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana Bonda, cu un argument semnat de acad. Eugen Simion, convergând spre aceleași concluzii. De data aceasta, sper să nu mai treacă încă 7 ani până când lumea științifică românească va lua în discuție ipoteza evocată în aceste pagini privind cauzele comune ale morții suveranului Carol I și Eminescu: tratamentul inadecvat cu morfină. Dan Toma Dulciu București 01.08.2015
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
1982), dar și de la studiile de rafinament benedictin și de subtilitate bizantină ale lui Constantin Noica dedicate Limbii Române (,,Sinele și sinea’’, ,,Ciclul ființei’’, ,,Ciclul rânduielii’’, ,,Viață și societate în rostirea românească’’ - din celebrul său volum: ,,Rostirea filozofică românească’’, Editura Științifică, București, 1970) -, Mariana Didu realizează un salt evident în ascensiunea sa lirică, de la efuziuni postsimboliste, romantic, neoromantice ori de la poezia de notație, specifice primelor sale trei volume de versuri, la poeme de o substanțialitate evidentă, în care personalismul energetic (atât
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
formarea statului național unitar român, desăvârșită în 1918, prin unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei. „Avem aceeași origine etnică - suntem români” al lui Pintilei Bilețchi din s. Boian, publicat în „ZORILE BUCOVINEI. Mă refer la argumentarea istorică și științifică a originii noastre românești. Or, trebuie neapărat să ne cunoaștem rădăcinile. Toate porcăriile cu așa-zisa „limbă moldovenească” apar din necunoașterea istoriei. Am neînțelegeri în privința aceasta cu fratele Gheorghe, care spune că e „moldovean”. Îi povățuiesc și pe copii, și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
Astăzi a apărut un articol pe Hotnews.ro, site-ul care a declanșat campania de denigrare a profesorilor universitari care ar fi coordonat în mod ilegal, imoral și culpabil așa-zisele lucrări științifice ale pușcăriașilor, un articol care preia precizările Raportului Inspecției Judiciare în urma controlului efectuat în penitenciare. Raportul Inspecției Judiciare lămurește lucrurile și arată ca profesorii nu au absolut nicio vină și nicio culpă morală, nefăcând nimic altceva, vis-à-vis de aceste texte
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
recomandare, dar și multiplică obligațiile, implicând și universitățile! Dar să vedem care vor fi profesoriicare se vor mai bagă în așa ceva după bălăcăreală la care au fost supuși. Redacția Textul preluat din Hotnews: ”În pușcăriile din România, o lucrare este științifică și îi aduce autorului reducerea pedepsei dacă a fost publicată la o editură sau revista recunoscută de către Consiliul Național al Cercetării Științifice. Concluzia aparține Inspecției Judiciare, care în urma unei hotărâri din septembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
bălăcăreală la care au fost supuși. Redacția Textul preluat din Hotnews: ”În pușcăriile din România, o lucrare este științifică și îi aduce autorului reducerea pedepsei dacă a fost publicată la o editură sau revista recunoscută de către Consiliul Național al Cercetării Științifice. Concluzia aparține Inspecției Judiciare, care în urma unei hotărâri din septembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a realizat un control cu privire la aplicarea legii care le permite deținuților să-și scurteze cu 30 de zile pedepsele, daca scriu cărți. La
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
conținutul, structura lucrării”, dar a pierdut în fața judecătorului de supraveghere, care i-a acordat zilele de câștig. Inspecția Judiciară a trimis, la solicitarea HotNews.ro, Raportul de control privind identificarea practicii administrative și judiciare în aplicarea dispozițiilor legale cu privire la articolele științifice scrise în pușcării, pentru care deținuții primesc câte 30 de zile reducere din pedeapsă. Concret, CSM a decis în ședința de plen din 15 septembrie 2015 că Inspecția Judiciară să realizeze acest control în care se semnaleze „eventualele probleme întâmpinate
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
decis în ședința de plen din 15 septembrie 2015 că Inspecția Judiciară să realizeze acest control în care se semnaleze „eventualele probleme întâmpinate, precum și pentru identificarea măsurilor care se impun a fi adoptate” (sursă aici,precum și aici). Ce înseamna lucrare științifică și care este procedura de realizare în pușcărie Inspecția judiciară notează în repetate rânduri că „aprecierea caracterului științific nu se realizează de către penitenciare, ci este condiționată doar de faptul că editură sau revista sunt recunoscute, la rândul lor, de către Colegiul
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
se semnaleze „eventualele probleme întâmpinate, precum și pentru identificarea măsurilor care se impun a fi adoptate” (sursă aici,precum și aici). Ce înseamna lucrare științifică și care este procedura de realizare în pușcărie Inspecția judiciară notează în repetate rânduri că „aprecierea caracterului științific nu se realizează de către penitenciare, ci este condiționată doar de faptul că editură sau revista sunt recunoscute, la rândul lor, de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), în scopul publicării
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
procedura de realizare în pușcărie Inspecția judiciară notează în repetate rânduri că „aprecierea caracterului științific nu se realizează de către penitenciare, ci este condiționată doar de faptul că editură sau revista sunt recunoscute, la rândul lor, de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), în scopul publicării de lucrări științifice”. „Această situație conduce la o concluzie pur formală cu privire la caracterul științific al unei lucrări, dat fiind că editurile, prin natura lor, sunt întreprinderi
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
rânduri că „aprecierea caracterului științific nu se realizează de către penitenciare, ci este condiționată doar de faptul că editură sau revista sunt recunoscute, la rândul lor, de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), în scopul publicării de lucrări științifice”. „Această situație conduce la o concluzie pur formală cu privire la caracterul științific al unei lucrări, dat fiind că editurile, prin natura lor, sunt întreprinderi care urmăresc obținerea unui profit, iar pe de altă parte
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
realizează de către penitenciare, ci este condiționată doar de faptul că editură sau revista sunt recunoscute, la rândul lor, de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), în scopul publicării de lucrări științifice”. „Această situație conduce la o concluzie pur formală cu privire la caracterul științific al unei lucrări, dat fiind că editurile, prin natura lor, sunt întreprinderi care urmăresc obținerea unui profit, iar pe de altă parte nu sunt abilitate prin lege cu astfel
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
sau revista sunt recunoscute, la rândul lor, de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), în scopul publicării de lucrări științifice”. „Această situație conduce la o concluzie pur formală cu privire la caracterul științific al unei lucrări, dat fiind că editurile, prin natura lor, sunt întreprinderi care urmăresc obținerea unui profit, iar pe de altă parte nu sunt abilitate prin lege cu astfel de atribuții„, se arătă în raportul remis HotNews.ro. În analiza
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
sunt abilitate prin lege cu astfel de atribuții„, se arătă în raportul remis HotNews.ro. În analiza se menționează că la Penitenciarul Codlea comisia a respins cererea unui condamnat de a-i scădea din pedeapsă zilele aferente elaborării unei lucrări științifice, pe motiv că „în fața comisiei deținutul (...) nu a făcut dovada că are cunoștință despre conținutul, structura lucrării”. Deținutul s-a îndreptat însă cu plângere către judecătorul de supraveghere, care i-a acordat zilele de câștig. Motivul: „nu există nicio dispoziție
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
în instanță, iar judecătoria i-a dat acestuia dreptate și a obligat penitenciarul „să permită condamnatului să elaboreze lucrarea”. Decizia Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 619/14.10.2011 este cea care prevede ce înseamnă o lucrare științifică. Potrivit raportului Inspecției Judiciare, „intra în categoria lucrărilor științifice: a) lucrările publicate în reviste științifice recunoscute, la data publicării, de Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS); b) lucrările publicate la edituri recunoscute, la data publicării, de Colegiul
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
și a obligat penitenciarul „să permită condamnatului să elaboreze lucrarea”. Decizia Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 619/14.10.2011 este cea care prevede ce înseamnă o lucrare științifică. Potrivit raportului Inspecției Judiciare, „intra în categoria lucrărilor științifice: a) lucrările publicate în reviste științifice recunoscute, la data publicării, de Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS); b) lucrările publicate la edituri recunoscute, la data publicării, de Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS); c
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
condamnatului să elaboreze lucrarea”. Decizia Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 619/14.10.2011 este cea care prevede ce înseamnă o lucrare științifică. Potrivit raportului Inspecției Judiciare, „intra în categoria lucrărilor științifice: a) lucrările publicate în reviste științifice recunoscute, la data publicării, de Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS); b) lucrările publicate la edituri recunoscute, la data publicării, de Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS); c) comunicările științifice susținute la o conferință
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]