3,021 matches
-
vorbea cu un japonez îmbrăcat într-o salopetă murdară, pe cap cu o pălărie de pai, braziliană. Apoi mașina porni din nou. - Spus numai patruzeci kilometri. - Unde eram? La Tokio? - Nu, Registro. La noi toți japonezii venit aici. - De ce? - Nimeni știut. Ei galbeni, domnu d'Arrast. Pădurea începuse să se mai rărească, iar drumul se făcuse mai bun dar era la fel de lunecos. Mașina patina pe nisip, prin geam pătrundea o adiere umedă, călduță, puțin acrișoară. - Tu simțit? spuse șoferul, trăgând aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
slujească. Rostise, cu pauze scurte, zăpăcind-o aproape, atâtea fraze ! Un fel de predică citită cândva în cărți, de care își bătea joc cu măsură ? „N-ai crede, poate.“ „Știi, probabil.“ Simțise ironia cu care recitea, parcă în fața ei, pagini știute, iritarea de a se asculta vorbind, îngăduința, o calmă detașare de retorica acestor formule, readuse cu un anume patos totuși. Glasul își păstra căldura. Chiar când nu mai reușea, parcă, să stăpânească ironia dintre cuvinte. Tocmai acest joc îl tulburase
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
detașare de retorica acestor formule, readuse cu un anume patos totuși. Glasul își păstra căldura. Chiar când nu mai reușea, parcă, să stăpânească ironia dintre cuvinte. Tocmai acest joc îl tulburase, simțea, și pe el. Suprapunerea chipului vizitatoarei cu portretul știut îl emoționa cu-adevărat, nu ținea s-o ascundă. Mai curând își găsea, astfel, îndreptățirea de-a continua ; ceea ce și menținuse surdina fierbinte a glasului, gonit și ascuțit de ironie. Tot amplificase pretextul inițial, deviind mișcarea. Se supraveghea, conștient că
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Foi cu tabele, calculul cantităților de material și manoperă, primele fraze din memoriul tehnic. Greoaie de păcura și amețelile nopții, orele urcă, anevoie. Gânduri risipite : avortul permis după 40 de ani, lipsește hârtia igienică, apa nu curge, milițienii, discursurile... surdina știută. Bâjbâie, reușește să găsească pastila, cafeaua ; închide ochii, soarbe repede. Cât costă o sorbitură când cafea se găsește doar la piața subterană cu preț înzecit ? Se află cu toții la ora cafelei. Ceștile peste tot, aburind. Se răsfoiesc ziarele, deslușește frânturi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
unei situații e falsă. Doar cel în cauză o posedă în întregime, ea conținându-și și justificarea. Totdeauna există justificare, să știi ! Nici nu știu dacă pot s-o condamn pentru că repetă cu un prieten al meu fraze și gesturi știute. Cu mine a fost mai precaută, sau eu am fost. Manole te suspectează, lumea bârfește. Povestea cu prietena întâlnită la teatru nu ți s-a părut curioasă ? — Ba da. N-am înțeles de ce. — Manole a căutat în condică să vadă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
adăpat, acolo în Frența. Oamenii s-au stins și locurile sau schimbat mult, dar sufletul meu nu-și găsește mậngậiere decật prin tufișuri de mure, de coacăze sau alune, de măceși sălbatici, de anini plậngậnd peste izvoare numai de noi știute. Dar, dincolo de splendorile ierbii, de foșnetul pădurii, de limpezimea izvoarelor, își plimbă urmele haiducii copilăriei mele. - Cine sunt ei? De unde vin și unde se duc? Sunt sufletele curate ca lacrima ale prietenilor mei din copilărie, cu care am dus cele
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
din cuib scot puii capul se cutează pe ulucuri Și apoi la miezul nopții îi aud făcând buclucuri Sărutîndu-se cu ciocul, drăgostindu-se-ntre ele. Soarte-avem nefericită - îi răspunse-atunci bătrîna: Nu-i găină rândunica, rîndunoiul nu-i cucoș. Necredința lor știută-i; aspri, răi, tiranicoși, Ei trezesc viața-n inimi și apoi o învenină. Numai flori-s fericite, căci pe aceeași trupină E pistilul feciorelnic și staminul bărbătesc; 35Sub perdele verzi de frunze, se-mpreun-și se iubesc, Chipul junelui din floare c-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
inima lui, de vinul acătării nu îi era silă. Scârbavnica molimă a filoxerei nu trecuse oceanul și cramele Moldovei gemeau de vinuri alese. Acuma, judecă și domnia ta, cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet. Știau sfinții părinți tocmala Cotnarului mai dihai ca sfintele scripturi și-ți potriveau grasa, feteasca și țârțăra, după vechi și strașnice rânduieli. Era
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cuvioase și cu miroznă rară. Odată, în postul mare pare-mi-se, brodindu-se bunicul meu Gavril (este vorba de muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din Principate, suntem în nefavorabila poziție de-a fi guvernați de o generație cultă care nu stă în nici un fel de legătură cu țara, căci niciodată n-am întrebuințat acele mijloace preventive care apără o nație de influența străină absolută. Știut este, de pildă, că-n nici o țară din Europa omul care a făcut studiile umanistice în străinătate nu este admis în viața publică a poporului decât cu mari restricțiuni. Un german care ar studia în Franța, un francez care ar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să ți se pară ca și când ai dormi la sânul tinerei tale maice - o idee care trebuie luată a peu pres sau la pieptul fratelui tău mai mare. În gândirile tale să te simți privegheat, în neștiința ta să te știi știut, singur să nu știi ce gândești și ce voiești și ea să știe, ca mama la copiii dezmierdați. Și cât de bine o știe aceasta mama! Să te simți încă o dată de șapte ani, să asculți cu aceeași naivă curiozitate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fericit! - Am ajuns pe acoperișul lumii! Visul oricărui alpinist spre culmi! Alcoolul îmi sclipea prin ascunzișuri, luna răsărea din vârful unor blocuri , atât de jos că puteam să o întorc ca pe-un ceas deșteptător și-mi fredona în ritmuri știute numai de mine arpegii multicolore. Trăiam trauma unui îndrăgostit, bețiv cum aveam să fiu multă vreme de aici înainte... muza care mă inspira ne-a condus încă 2 etaje într-un foișor, pe scările cele mai înguste și abrupte, ce
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
rânduri traumele psihice provocate de cheltuielile împovărătoare pentru întreținere, medicamente, taxe și impozite etc. Dar nemulțumirea obsedantă a persoanelor de vârsta a treia este aceea că nu au cu ce să-și procure cele necesare pentru plecarea de pe această lume, știut fiind faptul că ei, bătrânii, se pregătesc pentru acest eveniment așa cum tinerii se pregătesc pentru nuntă. A învăța Când am deschis ochii pentru prima oară cred că am început să învăț că exist. Plânsul nu l-am învățat. Cu el
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
aproape o domnișoară, se mai pomenește din când în când, fără legătură cu nimic, la masă sau în parc: "Țineți minte puiul de focă de la "Artis"?" Noi dăm din cap, și amintirea asta e o cifră obligatorie din codul special, știut doar de noi, care ne unește. Pentru D., vingt ans apres Când am cunoscut-o pe D. (pe care într-una din povestirile mele am numit-o Gina), mă credeam un fel de supercampion al visului. îmi pregăteam fiecare noapte
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ea, aproape că se dispensează de poezie, sau cel puțin tinde să o modifice fundamental pentru că, fiind cel mai aproape de nucleul oricărei culturi, care este lirismul, poezia este și cea mai 75 rezistentă la tehnologizare. Paradoxul poeziei este de mult știut: ea tinde să exprime afectele, adică inexprimabilul (suferința, arată Wittgenstein, este incomunicabilă prin limbaj). O poezie ar trebui, de fapt, să fie ori un strigăt gutural de bucurie, ură, durere, ori o pagină albă, o tăcere plină de sens - aproape
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
larg, să exiști în spațiul literaturii libere, dar te vezi până la urmă din nou ghetoizat, falsificat, împins la loc în lumea ta. Ți se arată iarăși care ți-e locul. Nu vei face concurență scriitorilor occidentali. Mesajul tău e dinainte știut, literatura ta e dinainte citită. Atotputernicia clișeelor: iată o parte din moștenirea împărțirii Europei, iată ce reunificarea ei va trebui să elimine. Un român la Bruxelles (sau la Haga?) Bineînțeles, stând la coadă la aparatul de cafea, cu nasul proptit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Trei sferturi făceau cel puțin o greșeală tipică de ortografie. Asta se-ntîmpla înainte (colegii mei îmi sânt martori) numai în cazuri izolate, câteva la o sută de candidați. Nu poți spune decât atât, indiferent de toate celelalte circumstanțe, atât de știute: pomul se cunoaște după roade. Iar roadele învățămîntului care se face azi sânt cele ce se văd: viermănoase, pipernicite, vrednice de toată mila. E drept, pe un mic teren de protocol cultivăm și câțiva "olimpici", îmbibîndu-i cu îngrășăminte, în ticăloasa
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dea semne de neliniște. Pentru încurajare o apuc de mână și, curajos nevoie mare, încerc să o iau cu vorba: - Stai liniștită căci porcii nu se urcă în copaci și vor pleca în curând spre hățișuri sălbatice numai de ei știute. Așa s-a și întâmplat. Peste circa cinci minute am zărit ultimul purcel. - Au plecat, dar stai acolo, că eu mă urc spre vârful copacului să-mi fixez reperul de mers. Urcat sus, nu mică mi-a fost mirarea când
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
cu iarbă crudă. Pe cele două maluri străjuiau copaci falnici care își oglindeau umbra în apa cristalină. În depărtare se zărea digul de beton ce găzduia milioane de metri cubi de apă. Păsările singuratice zburau spre locuri numai de ele știute. Ne-am ocupat locurile, am întins undițele, având grijă să punem nadă la distanțele și punctele corespunzătoare, unde am aruncat pripoane prevăzute cu trei, patru cârlige mari și sofisticate. Am început să privim plutele colorate în roșu și atenți la
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
de fanfară - flighelhorn. Talentul l-am moștenit ziun : Favorit, Ethno, și un Albu nfară. “BÂRLĂDEANCA” ENE COSTEL 1. D-le Costel Ene, sunteți pentru prima dată la un festival de fanfare din comu fe o vorbă de reproș de la nimeni, știut fiind faptul că de fanfară sunt extrem de orgolioși. fa 2. De când sunteți dirijorul formației de fanfară “Bârladeanca” din Bârlad? R: Din anul 2007, an Povesți-mi ceva ce nimeni nu cunoaște despre Dvs., din viața Dvs. din activitatea pe care ați
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
sprijineau pe ideea unei simpatii universale (sympátheia la stoici), a unei armonii universale care face ca lucrurile să interrelaționeze în mod natural. Reprezentanții Noii Academii vor aduce acuze divinației și, în special, celei caldeene. Aceștia încearcă să echilibreze puțin lucrurile, știut fiind faptul că grație unor filosofi precum Epicur, Socrate, Zenon, Pitagora, Democrit și stoicilor, precum și datorită unor întâmplări, dar nu pe cale rațională divinația a dobândit recunoaștere. În Antichitatea romană, divinația stârnește pasiuni și reacții dintre cele mai diverse. În tragedia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deținătorii unei științe infailibile (fie sacră, obscură, fie rațională, modernă) și se află în posesia formulelor salvatoare. Dacă orgoliile farmacistului sunt alimentate de experimente și descoperiri științifice unanim acceptate, orgoliul vraciului se alimentează din eșecurile celui dintâi. Este un fapt știut că mulți dintre cei în cazul cărora știința farmaceutică și medicală se dovedește neputincioasă apelează și la forme alternative de vindecare. Cercetările de teren ne arată că, în această situație, divinația are un rol important. Îl îndrumă pe nefericit într-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în atenție, pe de o parte, percepția divinației și a magiei la nivelul simțului comun și, pe de altă parte, o abordare științifică a temei anunțate. Neconcordanțele dintre cele două puncte de vedere (popular și științific) sunt un fapt deja știut. Aceste confuzii sunt generate, de multe ori, de cei care practică divinația. Ei sunt și cunoscătorii altor practici magico-religioase, motiv pentru care nu fac distincții clare între ritualul magic, de exemplu, și practica divinatorie. De cele mai multe ori, distincțiile, nuanțările și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Omul, indiferent de context, trăiește ca un personaj pe scena vieții. Divinatorul însuși este un actor, și încă unul foarte priceput. El trebuie să convingă clientul că poate intra în contact cu o lume adevărată, deși nu este una obiectivată, știută. Din această pricină nu puțini sunt cei care mărturisesc că gestica și limbajul sunt armele prezicătorilor: cu ele reușesc să seducă și convingă oamenii. Strategia este foarte diversă și adaptabilă. În funcție de situație, se pot adopta atitudini ferme sau misterioase, șovăielnice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
două personaje umane, simboliza conform mitului biblic prezența întrupată a răului în lume. Diavolul, Satan(a) sau Lucifer înaltul înger căzut își ascundea chipul sub o formă mincinoasă; căci, o minciună implicită poate fi descoperită în această mascare de identitate, știut fiind faptul că în esență șarpele era asociat cu simbolul înțelepciunii 12. Șiretenia diavolului poate fi identificată cu cea dintîi prezență a răului, înșelăciunii, păcatului și minciunii în spațiul edenic. Această primă și diavolească viclenie a înșela implicit fără să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]