7,853 matches
-
își pierde credința, multe, multe, multe de tot. - Bine. Să le luăm pe rând. Dacă nu vrea să cârtească, cine îl silește să o facă? - Păi nu ți-am spus, satana. - Stai un pic să nu aruncăm cu moartea în țigani că nici țiganii nu sunt mereu de vină pentru tot ce ni se întâmplă nouă. Dacă dumneata nu vrei să cârtești, dacă eu nu vreau să cârtesc, cum să ne silească pe noi satana să cârtim totuși? - Eh,... știe el
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
multe, multe, multe de tot. - Bine. Să le luăm pe rând. Dacă nu vrea să cârtească, cine îl silește să o facă? - Păi nu ți-am spus, satana. - Stai un pic să nu aruncăm cu moartea în țigani că nici țiganii nu sunt mereu de vină pentru tot ce ni se întâmplă nouă. Dacă dumneata nu vrei să cârtești, dacă eu nu vreau să cârtesc, cum să ne silească pe noi satana să cârtim totuși? - Eh,... știe el, cum. - Dacă vrei
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354827_a_356156]
-
un nume, căci termenul de flamenco nu apăruse încă pe atunci. La fel ca și corida, flamenco își are originea în arenă, lucru care o deosebește de formele de artă aristocratice, celebrate în spațiul restrâns al sălilor de spectacole. Toreadorii, țiganii, cântăreții și dansatorii încep să formeze o pătură aparte de artiști, idolatrizați pentru consecvența cu care se distanțează de toate normele culturale în vigoare, practicând nonconformismul la scenă deschisă. Publicul se înnebunește după ei și după aventurile lor, nu întotdeauna
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
ei și după aventurile lor, nu întotdeauna nevinovate. Se creează primele mituri, cu susținători care se definesc la rândul lor ca o nouă categorie socială: los aficionados, cei care astăzi poate s-ar numi fani. Suprinzător, ei nu mai sunt țigani, ci artiști spanioli, cu stil complet propriu, creatori de versuri și linii melodice elaborate. Produsul lor este modern, cultural, adaptat cerințelor. A pretinde de aici înainte că flamenco ar fi o invenție eminamente țigănească nu mai este realist. Nici durerea
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
la 1517 a regelui Carol al V-lea și al curții sale regale din Țările de Jos. Complet diferiți ca aspect și comportament față de localnici, blonzii flamanzi, gălăgioși și stridenți, făceau notă discordantă cu restul lumii, la fel ca și țiganii, care deranjau cu muzica și dansurile lor deșănțate. Adjectivul „flamenco” se substantivizează cu timpul, desemnând tot ceea ce depășește normele „cuminți”. Pe lângă flamenco, se consacră și termeni mai detaliați: „voz afilla”, derivat din porecla unui cântăreț la modă - El Fill - descrie
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
E un tremur, iar în funcție de ecoul pe care îl trezește cântecul în inima interpretului, strofele prind formă tânguitoare și gust de lacrimi.” În anul 1869, într-o familie destul de înstărită, se naște în Jerez de la Frontera genialul Chacón, căntărețul ne-țigan, atât de diferit de clișeele de până atunci: rotunjor la față, durduliu, cu bărbie dublă, apoape chel, purtând costum cu cravată, veston și cămașă albă, a fost primul solist care a interpretat versurile cântecelor sale în castiliana curată, renunțând la
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
nu renunță ,pe timpul vieții, la dreptul de a hotărî în treburile Topolniței .Dimpotrivă , ea caută să întregească daniile făcute anterior cu părți de moșie la Erghevița 1688 și apoi , după călugărirea ei devenită Hrisana , cu o serie de danii de țigani, făcute în anii 1688-1689 și în 170632.. Se poate spune că atâta timp cât de soarta mânăstirii Topolnița , s-au ocupat membrii familiei Buliga , în principal Lupu vel câpitan , care a dobândit-o din favoarea domnească , a ridicat-o și înzestrat-o
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
țină aceste moșii cum le+au ținut și mai dinainte vreme D.R.H, vol.XXIV, p.165. În fine , în aceeași ordine de idei , cităm un document din 30 noiembrie 1635 prin care marele ban întărește mânăstirii cinci sălașe de țigani foști ai ei pentru pentru care pierduse cărțile când a rămas săracă și pustie și fără călugări. (Arh. Naț. Btcurești ,mss 330 , f. 234.). Arh .Naț. București , fond Mănăstirea Tismana mss. 335 . f. 308v+309v. Dania a fost o lună
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
sistemul și nici sărăcia ce m-a alungat. Nici bătrânii jalnici ce-și șoptesc blestemul de-a trăi-ntr-o țară care i-a uitat. Dorul meu de casă nu e pâinea albă ce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind. Nici țigani cu fuste și monede-n salba, Veseli cum învie stradă chiuind. Dorul meu de casă nu înseamnă țară dusă la ruină fără pic de milă. Nu e sărăcia ce mi-a fost povară, nici conducătorii ce-mi stârnesc azi sila
DORUL MEU DE CASĂ de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354967_a_356296]
-
preuniversitar Regal, care nici visa că tocmai rFranța ne va sabota nouă fofilarea în cluburile și discotecile din Schengen, deportându-ne sSarkozy romii și stimulând prin gesturi mediatizabile rasismul de să vrem noi baronii și corsarii să le zicem pparlamentar „țigani“, ca Pușkin și frații Strauss (Der Zigeunerbaron), la acești confrați estici, pornea ca sceptic încă nemântuit de la iluzia greșită, tipică pentru modernism, bazată pe Prima Revoluție Industrială (cea mașinistă, științifică și tehnică, a lui Valter Roman), că „o literatură nu
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora, Un prinos de bucurie pentru viața tuturora Unde-s fetele-n altița cu cozi negre că și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau iubire în inimi neîncepute Care ațâțau doar focul, ca să curgă ață jocul Să se scuture pămîntul anunțând parcă potopul. Unde-s vremurile-n care fugeau toți din turme mieii Către școală cea din
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
expozițiile. O galerie de personaje pestrițe, coborâte în lumea reală, părăsind himerele pentru bâlciul deșertăciunilor numit: lume, de la politicieni, la femeia simplă, credincioasa, numită Augustina, care crede că tărie că este aleasă lui Iisus și primește rănile sângerânde, la clanul țiganilor cu puradeii lor, toți se pregătesc de spectacol, de circărie, pelerinaj, turniruri cavaleristice, de hram în aer liber, bal mascat cu vesminte medievale, toți s-au pregătit pentru serbarea medievală care bătrâni și copii, implică toate categoriile de cetățeni, credincioși
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Trebuie să-l învăț eu ce să spună șefilor? Nu există mașină cu numărul ăsta în comuna mea. Scurt! Nu există nici un sătean asemănător celui din poză. Scurt! Dar, bine că m-a avertizat, totuși. Trebuie să-i conving pe țigani că fata merită „educată”. E marfă bună și dacă ei se hotărăsc, de mâine am scăpat de ea. Iau banii și plec iar afară. Să mă caute Poliția cât o vrea ... Nu mai scot mașina. Mă voi duce la alde
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
că românii au furat, au omorît, au escrocat. Oare numai românii fac asta? Vuiesc agențiile de presă cînd un român face o nelegiuire, dar nelegiuiri se-ntâmplă în toată lumea, făcute de oricine. Sînt scoase în evidență insa cele făcute de țiganii plecați din România, ca și cînd n-ai putea să deosebești un țigan de un român. Cine le-a dat voie să treacă în țările lor? Îmi spunea cineva avizat, că din satelit îți vede și culoarea șireturilor de la pantofi
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
Vuiesc agențiile de presă cînd un român face o nelegiuire, dar nelegiuiri se-ntâmplă în toată lumea, făcute de oricine. Sînt scoase în evidență insa cele făcute de țiganii plecați din România, ca și cînd n-ai putea să deosebești un țigan de un român. Cine le-a dat voie să treacă în țările lor? Îmi spunea cineva avizat, că din satelit îți vede și culoarea șireturilor de la pantofi. De ce li s-a dat voie să treacă granița? Ca apoi să-i
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
America, cu „cioroii" lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada", în loc de „Țiganiada"? „Cînticele țigănești" ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?" Ce-o zice și săracu' Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești" ? Ce are insultător cuvîntul „țigan"? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?" Degradarea morală e direct proporțională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd „În liceu se aflau doisprezece fete
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
Romiada", în loc de „Țiganiada"? „Cînticele țigănești" ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?" Ce-o zice și săracu' Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești" ? Ce are insultător cuvîntul „țigan"? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?" Degradarea morală e direct proporțională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd „În liceu se aflau doisprezece fete". Se învață foarte prost româna-n școli, dacă nu reușești să
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
șase luni cu posibilitatea de a prelungi la un an și jumătate. Călinescu avea ce-avea cu Mircea Eliade, care fusese în India și trebuia sa mă duc la Călinescu pentru a-mi da aviz. Zice:”Fii serios, domnule! La țiganii ăia, să îți strici mintea c-alui Mircea Eliade!Uite ce a devenit!” Sigur că era o glumă ... acceptabilă, nu cumplită. Și m-am trezit că, după vreo două luni mă cheamă și zice: “Uite, ai aici o documentare de
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
două fetițe Miruna și Ionica, au fost scoase de comuniști din locuința lor, pe motiv că erau boieroaice și făceau parte din familia „legionarului” Gib I. Mihăescu (cel care a publicat la revista „Gândirea”) și mutate într-o casă de țigani. Abia în 1967, după ce a fost retipărit Gib, le-a fost retrocedată casa... În acea perioadă vizitam familia, împrumutam cărți și cercetam manuscrisele. Aveam și un concurent, pe prietenul meu, profesorul Emil Istocescu, care s-a implicat cu dăruire în
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
un om bun cu aură lumioasă, fără frică de partid. Aveam să cunosc în mizeria aceea de vaselina și motorină arsă pe cei mai umani dintre noi. Sectorul Demontaj m-a primit pașnic. Aici lucrau numai bărbați, băieți, români și țigani. Semăna într-un fel cu munca în mină. Totul era negru și unsuros, iar tălpile încălțămintei se ardeau în câteva zile. Șeful de echipă, rezistent și curajos, era un țigan de prin Olt, unul Vărgalui, restul adunătura, calificați și necalificați
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
a primit pașnic. Aici lucrau numai bărbați, băieți, români și țigani. Semăna într-un fel cu munca în mină. Totul era negru și unsuros, iar tălpile încălțămintei se ardeau în câteva zile. Șeful de echipă, rezistent și curajos, era un țigan de prin Olt, unul Vărgalui, restul adunătura, calificați și necalificați, de fapt aici era batalionul disciplinar! Și... am ramas. Altfel nu i-aș fi cunoscut niciodată pe Florin, Stelu sau Vasile!!! Nu m-aș fi urcat niciodată pe blocul motor
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
două fetițe Miruna și Ionica, au fost scoase de comuniști din locuința lor, pe motiv că erau boieroaice și făceau parte din familia „legionarului” Gib I. Mihăescu (cel care a publicat la revista „Gândirea”) și mutate într-o casă de țigani. Abia în 1967, după ce a fost retipărit Gib, le-a fost retrocedată casa... În acea perioadă vizitam familia, împrumutam cărți și cercetam manuscrisele. Aveam și un concurent, pe prietenul meu, profesorul Emil Istocescu, care s-a implicat cu dăruire în
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
sistemul și nici sărăcia ce m-a alungat. Nici bătrânii jalnici ce-și șoptesc blestemul de-a trăi-ntr-o țară care i-a uitat. Dorul meu de casă nu e pâinea albă ce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind. Nici țigani cu fuste și monede-n salba, Veseli cum învie stradă chiuind. Dorul meu de casă nu înseamnă țară dusă la ruină fără pic de milă. Nu e sărăcia ce mi-a fost povară, nici conducătorii ce-mi stârnesc azi sila
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
meu de casă nu este sistemulsi nici sărăcia ce m-a alungat.Nici bătrânii jalnici ce-și șoptesc blestemulde-a trăi-ntr-o țară care i-a uitat.Dorul meu de casă nu e pâinea albăce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind.Nici țigani cu fuste și monede-n salba,Veseli cum învie stradă chiuind.Dorul meu de casă nu înseamnă țaradusă la ruină fără pic de milă.Nu e sărăcia ce mi-a fost povară,nici conducătorii ce-mi stârnesc azi silă.Dorul
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]