2,211 matches
-
anul 1941 de Editura Cugetarea - Georgescu Delafras S.A. din București, după care opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist. Nuvela „Șarpele” a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București, reintrând astfel în circuitul public. Critica literară a identificat două axe stilistice ale prozei lui Mircea Eliade: una realistă ("Maitreyi", "Întoarcerea din rai", "Huliganii" etc.) și o
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
în iulie 1940. După cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist. Nuvela „Nopți la Serampore” a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Ea a făcut parte în același an din antologia "Vîrsta de aur a anticipației românești" (Editura Tineretului, București, 1969), editată sub îngrijirea lui Ion Hobana și care
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Eliade, Ion Dezideriu Sîrbu, Laurențiu Fulga și Radu Tudoran. A tradus în limba cehă o mare parte din opera literară a lui Mircea Eliade: ("Domnișoara Christina", "Șarpele", "Nunta în cer", "Secretul doctorului Honigberger", "Nopți la Serampore", "Un om mare", "La țigănci", "Tinerețe fără de tinerețe", "Pe strada Mântuleasa", "Les trois Grâces", "Ivan", "Dayan", "Douăsprezece mii de capete de vite", "Ghicitor în pietre", "O fotografie veche de 14 ani", "Adio!", "Șanțurile", "Uniforme de general", "Incognito la Buchenwald", "În curte la Dionis", "L’Histoire
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]
-
cu un suflet de aur,că doar sufletele nobile și avansate pot iubi animalelele,nu prostii....,dorind să mă vadă,simtindu-si,poate,sufletul greu.... Toți știți câte atrocități și nenorociri mi-a adresat în timp,aliindu-se și cu țigăncile pentru că îl aveau la mână,facandu-ma asaina marioarei la toate posturile și emisiunile,pe tata pușcăriaș ordinar...iar pe mine NU ȘTIU CE NU M-A FACUT...., DE TATĂL MEU ADORAT SE RĂSUCEA ÎN PĂMÂNT CÂND AUZEA FIECARE CUVÂNT DESPRE FAȚA
Oana Zăvoranu, după moartea lui Vadim Tudor: "Sunt lucruri care se pot ierta, DAR, altele, niciodată...." by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103458_a_104750]
-
totalizau 12 divizii de infanterie, o divizie blindată și 6 brigăzi independente, precum și aviația militară (672 de avioane, dintre care 219 de bombardament și 146 de vânătoare) și forța maritimă (3 distrugătoare, două submarine și alte vase mici). Cimitirul de la Țiganca (Basarabia); ceremonia pentru cinstirea eroilor Armatei române, căzuți pe Frontul de Est (15 octombrie 1941) Eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei a fost finalizată la 26 iulie 1941, eveniment care a fost salutat cu satisfacție de opinia publică românească. Cu
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
au fost supuse bombardamentelor aeriene sovietice, precum Constanța, la 26 iunie. Începând cu 1 iulie, diviziile Armatei a IV-a române asigurau flancul drept german, înaintând pe direcția Huși, Chișinău, Dubăsari. S-au desfășurat lupte grele în localitățile Epureni și Țiganca. La 9 iulie 1941, marile unități române dețineau controlul deplin asupra întregului teritoriu al Nordului Bucovinei. Ultimele divizii sovietice retrase din partea de nord a Basarabiei dincolo de Nistru au fost cele din zona orașului Orhei (15 iulie). La 16 iulie, unitățile
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
rai" și "Lumina ce se stinge" (1934), "Huliganii" (I—II, 1935), Domnișoara Christina" (1936), "Șarpele" (1937), "Nuntă în cer" (1938), "Noaptea de Sânziene" (I-II, 1970); nuvele — "Secretul doctorului Honigberger" și "Nopți la Serampore" (1940), "Pe strada Mântuleasa" (1968), "La țigănci" (1969), "În curte la Dionis" (1977), "Tinerețe fără tinerețe" (1978). A mai publicat eseuri — "Despre Eminescu și Hasdeu" (1987), a realizat ediția critică "B.P. Hasdeu", a scris piese de teatru — "Coloana nesfârșită" (1970) și "Iphigenia" (1974) și memorialistică — "India" (1934
MIRCEA ELIADE: 30 de ani de la moartea personalității culturii mondiale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101204_a_102496]
-
Daudet și Honoré de Balzac. A scris, de asemenea, o carte despre istoria familiei sale, intitulată "" (1893). El a murit la Paris în 1906. Lucrările sale artistice sunt expuse în muzee din Carcassonne, Nantes și Troyes. În 1996, pictura "Dansatoare țigancă" a fost vândută la o licitație pentru un preț mai mare de 260.000 de euro, în timp ce, în America, în aprilie 2010, "Concert d'amateurs dans un atelier d'artiste" a adus peste 70.000 de dolari.
Adrien Moreau () [Corola-website/Science/336547_a_337876]
-
obișnuise pe toată durata carierei, încă de la debutul din 1893, Vermont acoperea o paletă largă de teme, oferind publicului un produs artistic eclectic și valoros. Artistul expunea atunci, la 50 de ani, portrete, autoportrete, peisaje (Câmpulung, Galați), compoziții clasice cu țigănci și florărese, subiecte religioase (În vinerea Paștelui, Învierea fiicei lui Lair), naturi statice și, nu în ultimul rând, interioare (Amatoare, În atelier, La fereastră, Singură). După baie Această ultimă tematică avea să ocupe un loc important în opera sa. Foarte
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
del Cinema. La orele 16.30 lungmetrajul « Pălăria Fatală » de Adrian Munteanu ne inițiază într-o aventură magică, plină de situații imprevizibile sub semn « dublu » : gemenele Maria și Aurelia, două chei și doi trandafiri roșii primiți în dar de la o țigancă. La orele 19.00 proiecția scurt metrajului « Megatron » de Marian Crișan, câștigător al premiului Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes in 2008, prezintă povestea unui copil care dorește să-și petreacă ziua de naștere la McDonald’s
PROCULT CINEMA FESTIVAL. A VII-a ediție a Festivalului de Film Românesc de la Roma () [Corola-website/Journalistic/105966_a_107258]
-
el și de incurile lui, mai ales când era Vodă cam supărat. Într-o seară, când nu era stăpânu-su acasă, Șolcan s-a îmbrăcat frumos și s-a dus să se fudulească la neamuri. Când l-au văzut țiganii și țigăncile în port fain și țanțoș la statură, toți s-au strâns buluc împrejurul lui. - Aoleu, ce mai faci, Șolcane, maică? El le răspundea chefos: - Sunt sănătos și voinic, Să trăiască Măria- Sa Vodă. Dar Dumneavoastră cum mai trăiți? Toată laia
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]