12,690 matches
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > VEDERE DE PE POD Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lăsați-mă să plâng în pace De milă câte sunt ținuturi În care vin și-așează ace Fachirii pentru așternuturi Când intrigi largi redesfășoară Atâtea somități celebre, Și oameni mor. Și se omoară Doar ca să intre în algebre O dialectică beteagă Le umple capul de confuzii Și fericiți vin să culeagă
VEDERE DE PE POD de ION UNTARU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355651_a_356980]
-
din opera lui Sadoveanu a fost binevenită. Era vremea când revoluția industrială alunga de “pe fața pământului idila veche”, (M. Ralea), a mediului patriarhal și semiarhaic. România își căuta identitatea. O componentă esențială a acesteia era trecutul, adică istoria acestor ținuturi. Povestirile istorice ale lui Sadoveanu au venit la momentul oportun. Ele au contribuit la formarea unei noi conștiințe despre “ceea ce am fost”. Era perioada când la Paris se construia metroul (1890), în timp ce noi încercam să ne definim ca națiune. Referință
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
tipărit la București în anul 1777, pe care scrie, în anul 1795: "Nițu sin Bran Dușescu, dascăl ot Rucăr la copii". De menționat că Nițu sin Ezechil Enescu și Nițu sin Bran Dușescu nu erau localnici. Ei fuseseră aduși din ținutul Brașovului, primul din satul Măgura, al doilea de la Zărnești. Nițu sin Ezechil Enescu avea și calitatea de logofăt al satului Rucăr. După cum ammai arătat el a scris și Ocolnița satului Rucăr, întocmită prin osârdia preotului Bran Baștea și apoi tipărită
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
cu un evident scop didactic. O Cazanie a bisericii din Rucăr purta semnătura lui Bucur Popovici, fiul lui popa Dimitrii din Sohodol, sat din apropierea Branului. Este o dovadă că tipăriturile circulau dintr-un loc în altul, până în cele mai îndepărtate ținuturi. Pe un Catavasier, Ion Năstase scria în anul 1842 că este al lui, cumpărat de la Câmpulung cu 8 lei. La acea dată, el semna Năstase Rucăreanu, revizor școlar al plaiului Dâmbovița. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XVIII
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
maghiare, urmând în ierarhia administrativă imediat după rege. El era numit direct de rege pentru perioade de timp determinate, exercitând autoritate deplină în banat - concentrând puterea politică, judiciară și administativă, fiind în primul rând comandantul suprem al oștii din acest ținut. De asemenea, era ajutat de doi vicebani, unul cu atribuții administative și altul cu cele judiciare. Crearea Banatului de Severin, corespunzând unor cerințe de ordin militar în primul rând, avea însă și scopuri politice, urmărind consolidarea și extinderea stăpânirii maghiare
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
ea, precum și cnezatele lui Ioan și Farcaș, până la Olt, în afară de cnezatul voievodului Litovoi, care era lăsat românilor așa cum l-au stăpânit ei până atunci. Totodată li se dăruie toată Cumania, de la râul Olt și munții Transilvaniei, stabilindu-se pentru aceste ținuturi aceleași îndatoriri militaro-economice ca și pentru Țara Severinului. Era de asemenea exclus voievodatul lui Seneslau, care era lăsat în stăpânirea românilor, în aceleași condiții ca și cel al lui Litovoi.16(Terra Litua) Din punctul de vedere al subiectului abordat
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
precum veniturile de la pășunile pentru vitele și oile lor și ale pescăriilor existente deja (cu excepția celor de pe Dunăre și a iazurilor de la Celei, care erau păstrate pentru rege)17. În plus, cavalerii urmau să primească toate veniturile cuvenite regeluji din ținuturile de la est de Olt, iar din voievodatul lui Seneslau numai jumătate din venituri și foloase. După cum se vede, nominal, cavalerii erau înzestrați cu venituri deosebite în măsură să permită susținerea efortului militar, politic și administrativ ce se impunea în cazul
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
conținut nou după 1270, când atacurile bulgaro-tătare au slăbit în intensitate și tendința formațiunilor din dreapta Oltului, dependente de Banatul de Severin, de a înlătura suzeranitatea maghiară se accentuează 30. Încercările de creare a unui stat de sine stătător, prin reunirea ținuturilor românești din dreapta și stânga Oltului și poate și cele din sudul Transilvaniei (Țara Hațegului) nu puteau să nu influențeze evoluția politico-militară din Banatul de Severin, ale cărui largi responsabilități erau afectate. Este bine cunoscută încercarea voievodului Litovoi, din 1279, căzut
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
a ostașilor ce asigurau paza întăriturilor, precum și a altor puncte de interes militar din zonă (credem că acum este preponderent românesc), organizarea social-economică și ecleziastică diferită de situația existentă cu câteva decenii mai înainte. 1Marele geograf George Vâlsan arată că Ținutul Porților de Fier are o imprtanță covârșitoare pentru istoria poporului roman deoarece pentru trecut “ascunde - după toate probabilitățile geografice și entice și după concluziile la care au ajuns până acum istoricii și filologii - cheia enigmei originii poporului românesc”. Acest ținut
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Ținutul Porților de Fier are o imprtanță covârșitoare pentru istoria poporului roman deoarece pentru trecut “ascunde - după toate probabilitățile geografice și entice și după concluziile la care au ajuns până acum istoricii și filologii - cheia enigmei originii poporului românesc”. Acest ținut al Porților de Fier, care a avut ca centru de convergență Severinul este locul în care (arată Vâlsan), “după toate probabilitățile trebuie pus leagănul poporului roman” (George Vâlsan, Ținutul Porților de Fier, în Arhivele Olteniei (A.O.), V, 1926, nr.
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
până acum istoricii și filologii - cheia enigmei originii poporului românesc”. Acest ținut al Porților de Fier, care a avut ca centru de convergență Severinul este locul în care (arată Vâlsan), “după toate probabilitățile trebuie pus leagănul poporului roman” (George Vâlsan, Ținutul Porților de Fier, în Arhivele Olteniei (A.O.), V, 1926, nr. 23, p. 6; Idem, Leagănul poporului românesc, în A.O., VII, 1928, nr. 35, p. 2). 2Mișu Davidescu, Monumente medievale din nord-vestul Olteniei, București, Editura Meridiane, 1970, p. 12-13
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
practică (adopția) întâlnită și în alte cazuri (vezi Știrbei). În privința mândriei de a se declara Mehedințeanu, împărtășim același punct de vedere, căci autorulare dreptate - era atunci chiar o mândrie, aceasta pentru că o parte însemnată din Oastea Țării era Oastea Mehedințiului, ținutul cuprindea 1/3 din Oltenia și controla, asigura liniștea vestului Țării Românești foarte expus evenimentelor nedorite în acea perioadă, iar demnitatea de Ban de Severin sau de ban (Bănișor) de Mehedinți nu a fost considerată nici de Mihai Viteazul, cu
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
te așteaptă Iubirea ce-ți nutresc îmi e că pesta Întoarce-te în viața mea nedreaptă! Pe umeri gură ta și-a avut drumul Precum un cărăuș purtăm sărutul De dorul tău apusului sunt scrumul În amintiri îmi am astăzi ținutul. PLOII Iubesc ploaia care îmi umezește sufletul Iubesc ploaia care mă îndeamnă să fac dragoste cu timpul Iubesc ploaia care trezește în mine fiorul unui dans de foc Iubesc ploaia care oricât de abundent ar cădea nu spală urma pașilor
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
Duminică în roșu ce seamăn-a sfârșit Precum o așteptare, un templu fără schit. Duminică în lacrimi, ne plânge Dumnezeu Ca o fecioara tristă care iubește-un zeu. Duminică ploioasa, cu muguri prin noroi Ca nufărul ce crește doar în ținutul „doi”. Duminică de aur pe-alei spoite-n cer Prin pașii tăi zidiți ce-n mine nu mai pier. Duminică sfințită de toamnă-n liturghii Precum un anotimp pe când eram copii. Duminică prea tristă, slujind o depărtare În care plânge
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
guvernare. În centru se află o clădire cu etaj, cu restaurant la parter acum, pe care se află o altă placă pe care scrie: „În această casă a suferit moarte de martir, pentru cauza revoluției de la 1848-1849, Petru Dobra prefectul ținutului Zlatnei”. Cine o fi hotărât acest text torsionat? Despre ce fel de revoluție se vorbește aici, de atunci din Munții Apuseni? Câți din cei ce cunosc adevărul istoric al Războiului moților de neatârnare la Ungaria, împotriva honvedseg-lui lui Kossuth sunt
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea creștinească a vieții, a slujirii și pastorației misionare, vreme de foarte mulți ani ... De aceea, pentru noi, din acest moment, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului logofăt spiritual al ținuturilor buzoiene și vrâncene, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop și Mitropolit Dr.
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
și sfetnic luminat al multor personalități culturale, profesori și ierarhi, îndrumător a multor seminariști și studenți buzoieni sau vrânceni, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe asociații sau fundații culturale, naționale și patriotice din ținuturile binecuvântate ale Buzăului și Vrancei, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit... A fost o prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
orășenesc, cu Mănăstirea „Sfântul Ilie” și cu Centrul Cultural Toplița, organizând, iată, de peste optsprezece ani, Zilele „Patriarh Elie Miron Cristea”, în frumosul și pitorescul oraș Toplița, de la poalele Munților Călimani, din județul Harghita, aici în centrul și inima țării, în ținutul arcului intracarpatic al spațiului românesc al județelor Covasna și Harghita - ce alcătuiesc Sfânta Episcopie Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei - păstorită cu multă dragoste și jertfă, de blândul, răbdătorul dar fermul și dârzul Arhiepiscop Ioan Selejan - cu care domnia voastră colaborați
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
nume și-a întrerupt activitatea timp de două secole ca urmare a unei alunecări de teren, Mănăstirea a fost reconstruită din piatră și cărămidă pe un teren cumpărat după anul 1989 fiind cea mai nouă și mai frumoasă Mănăstire din ținutul Zărandului. Pentru cei 5o de perelini, locuitori ai Satului Rontău, comuna Sânmartin, județul Bihor, acest perelinaj a constituit o adevărată lecție de istorie și un prilej de rugăciune adresat Tatălui Ceresc. Ionel Cadar Referință Bibliografică: PERELINAJ CA O LECȚIE DE
PERELINAJ CA O LECŢIE DE ISTORIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346237_a_347566]
-
îmi aduce aminte de "senzația de fulg topit pe buze"...și numai eu știu de ce;) Trecerea prin anotimpuri este dureroasă dar atât de necesara.Avem nevoie de transformare continuă... Între timp...mă uit cum"ninge decembre"prin alte calendare și ținuturi, cu un Băiat cu Chitară pe care-l iubesc...îi spun râzând că după decembrie iarnă mi se pare inutilă..." nu râde...citeste-nainte..."îmi spune cu un zâmbet numai al lui... Sunt puțin ...doar puțin tristă dar scriu zâmbind
NU RÂDE...CITEŞTE-NAINTE... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356058_a_357387]
-
lacrima și-atunci poate că ''m-ai vedea''. Și n-ar fi noapte, mai frumoasă și nici inimă mai voioasă Ca noaptea ploii încălzită de-o inimă îndrăgostită! Noapte de sânziene Ce mi-ai adormit voinice, la umbra paltinilor, în ținutul ielelor, locul sânzienelor? Zână, tu nu-mi face rău! Mie-mi place dansul tău! Ochișorii-ți de turcoaz mă vor scoate din necaz! Învoiește-te, de-ai vrea, Zâna mea, frumoasa mea, să stau în privirea ta ca să-ți pot
NOAPTE ALBA DE MATASE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356060_a_357389]
-
de român și cu tot respectul cuvenit. Am văzut ce înseamnă să ai și să porți respectul nației tale . Am întâlnit alături de alții un alt român deosebit în prezența Domnului Ion Simota, Președinte al Cenaclului ,,Buna Vestire”. Stabilit în acest ținut acest patriot și-a luat crucea grea de a duce misia lui până la capăt, misie deloc ușoară, aceea de a schimba pe cât mai mult posibil, alături de ceilalți membri și prieteni ai cenaclului, o mentalitate a locului. Loc românesc populat de
FĂRĂ TITLU de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368931_a_370260]
-
o permit doar cei puternici, cei pe care e prea costisitor să-i ataci. Nemți n-avem cum să devenim. Nici americani, nici olandezi. Așa cum, dintre toate țările blocului comunist, noi am fost întotdeauna mai cu moț. Așa cum, dintre toate ținuturile aflate sub turci, Principatele Române au reușit să evite statutul de pașalâc. Așa cum ardelenii au stat o mie de ani sub austro-ungari și au continuat să vorbească românește. Toți stăpânii noștri s-au plâns de noi și-au încercat să
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]
-
-și croiască cu inteligență și claritate drumul ales. Cei doi crai purtau numele de Spațiu și Timp... Atât de întinsă și bogată era moșia peste care conducea împăratul Spațiu, că locuitorii ei nici nu-i cunoșteau marginile, unii, cei din ținutul Pământului se mai cunoșteau între ei de bine de rău, celelalte teritorii de necuprins ale împărăției nu se „lăsau cunoscute” cu una cu două, unele erau de-a „dreptul în beznă”, un întuneric ca o pată neagră despre „neputința și
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
moșneni să-și aleagă părțile, spre a le putea cumpăra, devenind în câțiva ani, deținătorul unei însemnate părți din proprietatea obștească. Deosebit de interesante sunt documentele care atestă fuga unor rucăreni, îndeosebi în secolele XVII și XVIII și stabilirea lor în ținutul Vrancei, unde au întemeiat satul Rucăreni, component al comunei Soveja. Colecția profesoruli Pârnuță cuprinde peste o sută de documente, de asemenea originale, privind orașul Cămpulung și unele sate muscelene ca. Bughea, Dragoslavele, Nămăiești, Lerești, Drăghici, Vlădești, Tămășești, Călulești, Jugur. O
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]