3,981 matches
-
nisme la dispoziția [a]celuia care plătește; așa cum erau pe vremuri bufetele automate din București: băgai o anumită monedă și primeai, printr-un orificiu la fel de simplu și de ingenios, tot ce voiai, un sandvici cu carne sau cu brânză, o țuică sau un șpriț. În programul dumitale de călătorie printr-un oraș oarecare va trebui să prevezi neapărat vizitarea, desigur, a unui muzeu, când există, a pieței cu produsele regiunii, a unei cârciumi cu reputație printre șoferii și voiajorii comerciali - dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
familia și În 1917 s-a mutat la Stroești. Cât timp a durat războiul a făcut negoț; adu cea de la București gaz roșu, produse de băcănie, păcură etc., pe care le vindea În Stroești. Aici cumpăra prune, făcea magiun și țuică, pe care le vindea la București; și așa a reușit să asigure hrana familiei. Încă din tinerețe, Dumitrache Georgescu s-a apropiat de mișcarea socialistă și a devenit prietenul apropiat al lui Vasile G. Morțun. Multe ședințe conspirative se țineau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eroul navetist ațipește cu capul sprijinit de umărul fetei navetiste și visează, cu nasul în buclele ei, parfumuri. Or, mușamaua canapelei, chiar și când e nouă și nu și-au răsucit bricegele în ea colegii navetiști, pute de trăsnește a țuică și a sudoare, a tutun prost, a ce vrei și ce nu vrei. Apoi, personalul nr. 5008 de 7,23 nu merge și n-a mers niciodată în direcția Călărași. Acela e personalul care merge spre Bârlad și pleacă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bandă -, vă rog eu frumos, vorbiți mai pe ocolite, că mă abțin greu și vă stric treaba!“ „Chiar așa, bre - îl susține și contabila Stela -, suntem și femei p-acilea.“ Mofluz, însă și cumva consolat după al doilea pahar de țuică, domnul Milică trece direct la idei. „După părerea mea, zice el solemn - lumea trebuie să vadă că e un produs județean deosebit. Eu partea tehnică v-o las vouă, însă la treaba patriotică mă bag. Când apucă omul hârtia, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sau levănțică de asta, de-a noastră, dar dacă tipărim ceva deosebit, o Coloană Infinită, un Arcu’ de Triumf, un Ateneul Român, facem vânzare!“ Și abia plecă patronul, ce mai zgomot, ce mai zbucium, cadrul clocoti de spirit, și de țuică, și de bucium! Cei patru înțelepți ai hârtiei igienice de largă întrebuințare națională se pun pe gândit, evocând meritele unor oameni de cultură care le-ar da acestora dreptul să devină brandul noii afaceri județene. Când se trece la vot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
strâmbe - se revoltă populația -, că doar stăm de-o viață în blocurile astea. Acum ne luăm și după ce zic bețivii.“ „Lăsați persoana în pace - încearcă să liniștească spiritele primarul -, ce dacă a băut o bere în plus?“ „Nu bere, ci țuică“, îl corectează demn bețivanul, de parcă numai țuica i-ar da dreptul la un punct de vedere credibil. Și cum mulțimea îl huiduie, pleacă zicând cu obidă: „Bere să beți voi! Vrei binele proștilor și te alegi cu ce-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de-o viață în blocurile astea. Acum ne luăm și după ce zic bețivii.“ „Lăsați persoana în pace - încearcă să liniștească spiritele primarul -, ce dacă a băut o bere în plus?“ „Nu bere, ci țuică“, îl corectează demn bețivanul, de parcă numai țuica i-ar da dreptul la un punct de vedere credibil. Și cum mulțimea îl huiduie, pleacă zicând cu obidă: „Bere să beți voi! Vrei binele proștilor și te alegi cu ce-i mai rău“. Din mulțime se aude o voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
intens a școală profesională, a salopete și a dormitor comun, cu câte două moldovence în pat. Ceea ce construia imaginația mea erotică în momentul strânsului în brațe stricau pe loc mirosurile. De la aceste baluri anuale, sortite a răsplăti - ca porția de țuică la masa festivă de 23 August și premiul în cărți de la sfârșitul anului - un tip de depersonalizare cazonă, m-am ales cu o oroare de damfuri biologice niciodată temperată. Mama mirosea frumos, prietenele mamei, care mă strângeau uneori în brațe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mânăstirile din regiune. Le simt undeva aici, peste dealuri, și apropierea lor mă irită și îmi dă și un oarecare fior plăcut: a fi acolo și a nu beneficia! Casa de odihnă cu colegii care muzicizează, joacă table și beau țuică mă excedează. Sus, dincolo de stabilimentele sanitare, găsesc o colină cu fagi proaspăt înfrunziți (foi netede, lucioase, fragede și intacte, pe care alunecă stropi de ploaie, ca pe o pânză cerată). Păsări multe cântă - disting vreo șapte teme diferite. E ceva
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în regiunea aceea. Îmi închipui însă că sunt decepționante. Cred că este mai bine să nu le vezi și să-ți închipui despre ele cine știe ce, decât să-ți refulezi nemulțumirea văzându-le... Cum se poată însă, dragul meu, să disprețuiești țuica: un lucru atât de minunat și atât de rar. Dacă te-ar auzi Gilda (prie tena lui Ticki), s ar indigna, desigur! Ceea ce spui tu este o ade vărată erezie pentru noi cei de aici, însetați după „adevăr“ (veritas)... De-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acela băbesc de care îmi vorbise Mama? Nu aveam nimic de pierdut, ci totul de câștigat: sănătatea, vacanța, uitarea... și atunci m-am hotărât: în fiecare dimineață, când mă duceam la toaletă, luam cu mine și un mic păhărel de țuică și o bucățică de rahat. Iar acolo, în singurătate, înainte de a trece la altele, dădeam pe gât câte un păhăruț de pipi proaspăt, primul de după noapte, și, ca să-i dreg gustul grețos, înghițeam imediat și bucățica de rahat. În trei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fabrica în care lucram în acea vreme, când în hala dogoritoare sau înghețată, printre băltoacele de ulei de mașină, „proletariatul“ scotea din hârtia de ziar pâinea tare și slănina râncezită, mâncând abătut și trecând din mână în mână sticla de țuică. Consideram zvonul o scorneală, semănacu ideea neghioabă pe care și-o face calicul despre bogăție. Dar la Marburg mi s-a făcut rău de la aurul din plescăitul unor rațe albe care mestecau apa. Aveam un vechi dispreț pentru parvenitul ajuns
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
haotic, fără metodă și plăcere, având parcă înșurubat în minte un singur lucru, cum să se îmbete cât mai repede și mai eficient. Îmi amintesc de bucuria cu care tăiam noi slănina pe o bucată de lemn, cu gândul la țuica și vinul din damigene, dar și la discuțiile și muzica noastră. Lucrez ca serveur (chelner, dar traducerea nu este tocmai exactă) la o nuntă, un job temporar găsit prin intermediul biroului de plasare al Universității. Trebuie să stau în spatele unei mese
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dar și din tufișurile dese ce-l înconjoară și ne ascund de privirile vecinilor noștri din blocurile aflate la mai puțin de cincizeci de metri distanță. Cu gândul la pompieri, începem să frigem cârnați și să bem un rest de țuică adusă din România. Evident că mirosul este înnebunitor pentru cei din jur. Avem un succes imediat, nu suntem reclamați de vecini, și în doar două săptămâni grătarul devine colectiv, o adevărată instituție și un loc de socializare internațional. Faptul că
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cuvânt, pot să spun doar că mi se părea de-a dreptul o halterofilă. Deși n-avea mai mult de 60 de kilograme, am văzut-o ducând în brațe saci de mălai, lăzi cu marmeladă, bidoane cu untură, butoaie cu țuică, un porc grăsuț, ba chiar proptind cu spatele șareta rămasă fără o roată. M-am întrebat mai târziu unde erau bărbații în lumea aia de furnicuțe împovărate. Cei mai mulți lucrau undeva de dimineața până spre seară, unii nu ieșiseră încă din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
zarzavaturile proaspete și fără chimicale, la fel și cu fructe. Mai mult, părinții creșteau porci, dintre care unul era pentru noi. Din mere mama făcea oțet (rețetă pe care am preluat-o și eu), iar din prune se făcea o țuică mult gustată de musafiri. Din momentul în care ne-am mutat în casa proprie, am avut găini, care ne dădeau ouă și carne. Problema a fost mai gravă din momentul în care nu am mai avut la dispoziție grădina părinților
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să fie servitoare“. Țigăncile nu rezistau prea mult la noi, pentru că standardele spartane ale mamei - de fiert scutecele, tacâmurile și de hrănit și schimbat bebeluși, fără ca, în tot acest timp, să tragă din țigară sau să ia o dușcă de țuică - li se păreau imposibil de suportat. Una plecase zbierând gros: „Ce să le mai fierb atâta, doamnă, că doară nu-s oase dă zamă“.) Fără creșă, soacre sau bone în preajmă, profesoara mătușii Anuca își lăsase bebelușul de cinci luni
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-l manevreze iar pe lângă mine, se iradiase și pe el însuși. Apoi am observat că un alt vecin, Iordache Dumitru (coleg de fabrică și prieten cu primul) , care tot timpul se gudura pe lângă mine, hai să-ți mai dau o țuică, ce-ai mai făcut, nu trebuie să te ferești de mine, suntem vecini trebuie să ne ajutăm, de la o vreme nu mai făcea un pas în apartament și se oprea de fiecare dată la intrare. Atunci lucrurile au început să
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
urechiușele bine fierte. Se servesc direct din vasul cu mujdei cu mămăligă rece sau cu pită caldă scoasă recent din cuptor. Nu e deloc greșit dacă mai înainte se dau peste cap numai două păhărele mici cât degetarul cu o țuică de prune de patruzeci de grade, făcută aziiarnă la cazanul din luncă. Pentru ciupercile necomestibile, domnu’ le-a făcut copiilor o minuțioasă descriere, pe unele pe care le au găsit în excursia lor le-a prezentat tuturor, recomandându-le interdicția
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă de Haine și cu Joagăr, Tarcea Ioan, cu Cazan de Țuică și Casa Fierarului de la Țigani. În ceea ce priveștre activitatea măcelarilor din cele două Cârțișoare găsim că în acelaș an 1940, între 1 ianuarie și 29 decembrie au fost sacrificați de către cei doi măcelari din Streza numai 3 viței și 5
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare de3cât restul locuitorilor. 3. Mitea Gheorghe, pe motivul că fusese cândva arendaș al morii din Streza. 4 Paștea Dumitru fiindcă a avut joagăr, piuă de haine și făcuse comerț cu cereale. 5. Vlad Ioan (șustărul), pentru că avusese cazan de țuică. 6. Tarcea Petru, învățător, proprietar a 8 ha teren agricol și fusese acționar la «Cârțișoreana» 7. Strezuț Nicolae pe motiv că avusese cândva o mașină de treier cu tractor, împreună cu fratele său Matei. 8. Stoica Victor pentru că avusese cândva moara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
erau total străini de problemele satului. 12. Oana Nicolae, brigadier silvic, având 15 ha. teren agricol, avusese servitori în curte și fusese acționar la «Cârțișorana». 13. Șari Matei, proprietar a 9, ha. teren agricol, mașină de treier și cazan de țuică și a avut cândva și servitori în curte. 14. Bucurenci V. Matei, brigadier silvic, proprietar a 10 ha. de teren agricol și a avut servitori în curte. 15. Blendea Aurel, pentru că fusese proprietarul un motor de tăiat lemne. La Oprea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
brigadier silvic, proprietar a 10 ha. de teren agricol și a avut servitori în curte. 15. Blendea Aurel, pentru că fusese proprietarul un motor de tăiat lemne. La Oprea: 1. Budac Ieronim, pentru că fusese proprietar de joagăr și de cazan de țuică. 2. Grovu M. Matei, brigadier silvic a avut teren agricol, servitori în curte și era proprietarul unui cazan de țuică. 3. Folea Andrei, coproprietar cu 4. Folea Matei la o mașină de treier. 5. Popa Elena, pentru că a avut prăvălie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]