5,392 matches
-
grupă de germani și polonezi. 4. Învățământul evreesc la Iași În anii 1940 1944 (Av. Seleanu Iosub). Până În anul 1940 accesul În școlile de Stat a tineretului evreu nu era Îngrădit În nici un mod. Cu toate acestea au existat unele așezăminte de Învățământ primar și mediu care funcționau sub Îndrumarea Comunității Evreești În regim de școală particulară. Începând cu anul 1940-1941 din cauza discriminărilor politice, fără nici un sprijin din partea statului la Iași au funcționat 8 școli primare În locașurile de rugăciune, trei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
istorici, cadre din Învățământ, jurnaliști, reprezentanți ai bisericii. În special asociațiile Românilor din America au găsit modalități de a menține relații Încurajatoare. Perioada de tranziție care a urmat după revoluția din 1989 a dus la prăbușirea economiei, dezorganizarea instituțiilor, decăderea așezămintelor culturale și deteriorarea gravă a relațiilor interumane. Sărăcia a silit largi categorii sociale să caute un loc de muncă peste hotare. Angajați În prestări necalificate adesea În condiții nelegale ei creează o imagine nefavorabilă poporului român În mare parte și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
178.657, Ucraina 459.340, Belorusia 5.116, Uzbechistan 6.013, Kazahstan 4.353, Gruzia 2.904, Tadjikistan 912, Armenia-557, Turcmenia 2.536, Estonia 1.503, Cu excepția teritoriilor românești tradiționale aflate sub ocupație ucraineană, nici unde nu se mai află așezăminte culturale pentru români. În țara noastră minoritățile beneficiază de cele mai largi posibilități de afirmare și progres. La Iași, În anul 1990, 56 localnici și 47 refugiați politici s-au declarai de etnie greacă. Intre timp au venit din Grecia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
localitate. După tradiția altor grupuri etnice Casa Noastră va trebui să beneficieze de sediu În care să se desfășoare o minimă viață culturală adunări, bibliotecă cu cărți și reviste, cursuri de limbă maternă, organizare de excursii, etc. Realizarea efectivă a așezământului ar reveni autorității locale din țara respectivă. Statul român, prin departamentele unor ministere, precum și organizațiile neguvernamentale din țară preocupate de problema românilor de peste hotare, va sprijini funcționarea acestor lăcașuri. Domnule Președinte, Participanții la Simpozionul „Unitatea romanității orientale” vi se adresează
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
30.VII Simpozion la Academia Română Filiale Iași. Comunicări Acad. Prof. C-tin. Ciopraga, Acad. C. Gh. Marinescu, Prof. M. Leucov, Prof. I. Căpreanu, Dr. V. Bejan. Cuvântul invitaților din IV comunități. 31.VIII Închiderea taberei 7.IX Contribuție la edificarea Așezământului memorial monastic din or. Bălți sub egida Asociației Spiritualitatea românească din Basarabia Președinte Dr. V. Pruteanu) 22-23.X Participare la Congresul organizat la Timișoara de Astra Română Porțile de Fier 30.X Aniversarea a 12 ani de la Înființarea Societății În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
probabil, în anul 1800. După moartea lui Săndulachi, stăpîn la Hlipiceni este marele logofăt Costache Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu siliștile (inclusiv Hlipicenii) Casei Spitalelor „Sfîntul Spiridon” din Iași, domeniul rămînînd în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
probabil, în anul 1800. După moartea lui Săndulachi, stăpîn la Hlipiceni este marele logofăt Costache Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu siliștile (inclusiv Hlipicenii) Casei Spitalelor „Sfîntul Spiridon” din Iași, domeniul rămînînd în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vor face din Fălticeni un oraș al culturii, care va dărui țării oameni însemnați. În prima jumătate a secolului nouăsprezece sunt cunoscute familii boierești interesate de învățătură: Teodor Vârnav își biciuia nepoții ca să învețe carte iar un Stamate va întemeia așezământul spitalicesc al târgului. Fălticenii va da pe Sofia Hrisoscoleu-Coce, prima femeie jurnalist din România, colaboratoare la Steaua Dunării a lui Kogălniceanu. Familii întregi au vocație culturală: Gane, Gorovei, Lovinescu. Aici și-au petrecut o parte din existența lor Creangă și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ridicase în picioare, zâmbitoare, îmbrăcată toată în alb. Răspundea aclamațiilor. După ce a trecut convoiul, amețită încă, Soltana s-a dezmeticit abia când m-a descoperit plutind în chip neașteptat deasupra tuturor, în cârca unui bărbat. IAȘII ÎN 1940 II În spatele așezământului spitalicesc al Spiridoniei, strada Sfântul Atanasie era liniștită. rareori se vedea peacolo vreun trecător. Împărțită cu proprietarul care avea ieșire către Sărărie, casa noastră se afla într-o răscruce. Despre stăpânul ei păstrez doar amintirea unui soi de rentier calm
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ca funcționar, în anul 1913, a fost avansat la postul de bibliotecar clasa I, iar în 1915 primește titlul de docent și este titularizat în rangul de prim bibliotecar, ca numai după 3 ani, în 1918, să devină directorul „acestui așezământ de înalt prestigiu al culturii din provincie sau, cum l-a numit Eugen Păunel, succesorul său în acest post, «primul ei director sub eră românească»”. În anul 1919 ajunge profesor titular la Catedra de Teologie Practică a Facultății de Teologie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
atâtea ori am avut ocazia a-l auzi pe răposatul zicând: «dacă puteți, faceți cum știți, ca din mărețul palat din Cernăuți să mă întorc în modesta și liniștita casă de la Ismail» [...]. Grija de iubita sa biserică, de clerul și așezămintele ei în timpul celei mai cumplite crize economice i-au agravat ori chiar provocat nemiloasa boală căreia i-a căzut jertfă ca un fel de credincios mucenic al greutăților slujbei sale, încât - dacă o clipă i-ar reveni glasul stins, desigur
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fi trebuit să demaște manevrele acelui preoțel care: «... cu gâtul său plecat la doisprezece grade... mult mai calm decât ceilalți de-o vârstă cu el... de câțiva ani practică afacerea așa-zișilor copii împrăștiați pe drumuri și a fondat un așezământ la San Zeno in Monte pentru care, între exproprieri, demolări, reconstruiri și altele, a stins sume imense, fără a lua în calcul ceea ce are în minte pentru a cheltui pe viitor. Indiferenții, curioșii și apaticii spun că toate acestea nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Toți, băieți și educatori, sunt inserați în Operă; toți trebuie să se simtă membrii efectivi. Bunul mers al Casei depinde de toți. Prin urmare, fiecare trebuie rechemat la simțul responsabilității, la coparticipare, la angajare efectivă. Don Calabria nu îndrăgea marile așezăminte, cu prea mulți băieți, unde e imposibil să creezi un climat de familie. În fiecare Casă trebuiau să fie prezente figurile caracteristice unei familii: tatăl (directorul), fratele (educatorul), sora (sora care se ocupă de bucătărie și de garderobă). Numărul mare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
toate imaginile pe care le-am stabilizat în raport cu mediul ce mă învăluia se prăbușesc haotic. Astfel, îmi pierd reperele ce mă ghidau liniștindu-mă social. Cataclismul mă obligă să fiu singur. Nicio instituție, nicio funcție de control și dispunere organizatorică, niciun așezământ arhitectural și nicio persoană dragă nu mai sunt ce au fost și nu îmi mai pot garanta prezența lor în orizontul lumirii mele. La rândul meu, nici eu nu mai pot garanta prezența și rolul meu față de aceste existențe. Cutremur
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
este cea care uimește și destabilizează, generând încordarea sufletului, ce se mărturisește sieși în formula vai! într-un exces de sinceritatea spasmodică. Prima mea impulsiune când ascult acest confesional vai! este să sar în ajutor, adică să mă ridic din așezământul meu întru echilibru și să intervin consolator, să reașez ce a fost smuls, sfârtecat, să apar din culisele vieții, asemeni unui salvator ivit din anonimatul trecerii prin lume. Vai! izbucnit din conștiința celuilalt îmi solicită capabilitatea de a fi solidar
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
o oferă frecvent. Operele filantropice și de caritate sunt încurajate din plin. Laicii pot să acumuleze cinstit bogății, dar să nu le risipească ostentativ. Dimpotrivă, ei sunt sfătuiți să investească banii în „construirea de temple, de spitale, donații și diverse așezăminte”. La limită, asemenea protestanților creștini din primele generații, laicii jaina pot să-și asume o „asceză intramundană” deosebit de respectată. În concluzie, comunitatea jaina este una deosebit de unită și solidară. Din punct de vedere sociologic, Michel Hulin observă o trăsătură specifică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
asistența religioasă în armată, închisori, spitale etc. Toate aceste aspecte sunt precizate în legile landurilor și în protocoalele încheiate între Biserici și Stat. Confesiunile încasează prin stat impozite bisericești de la credincioși. Cu acești bani, Biserica întreține mii de spitale și așezăminte sociale (grădinițe, gimnazII, cămine pentru bătrâni). O mare parte a activităților se realizează cu ajutorul voluntarilor. XXIII.4. Modelul „simfoniei” bizantine al relației dintre Stat și Biserică acest model este profund diferit de cel apusean, fiind instituit pe modelul gândirii lui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a regiunilor. a resurselor umane și materiale existente pe plan local; - modernizarea infrastructurii sociale prin reabilitarea fizică și termică a locuințelor multi-familiale deținute de administrațiile municipale și sprijinirea asociațiilor de locatari pentru efectuarea unor asemenea lucrări; asigurarea spațiilor și dotarea așezămintelor sociale; sprijinirea măsurilor de asigurare a ordinii publice și siguranței naționale; Îmbunătățirea accesibi- - reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri, construirea de lității regiunilor, și, în drmuri noi pentru sporirea siguranței traficului rutier; particular, a centrelor urbane și a legăturilor cu
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de la 1883, de dinaintea plecării poetului la Viena. Arhivele s-ar cuveni, așadar, cercetate aplicat - iar viitorul trebuie că ne rezervă ceva important de vreme ce semnătura poetului se așterne vizibil peste acest loc și timp. O excursie de studii, un istoric al așezământului - iată ce se așteaptă de la tinerii iubitori ai lui Eminescu. În ceea ce ne privește, suntem depășiți de bariera limbii, și nu numai: chiar dorința de a da de lucru tinerelor generații studioase ne face să ne abținem. VI. EDUARD GRUBER
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a fost considerată o sinucigașă. Dar mormântul în părăsire sugerează, totuși, comportamentul enoriașilor ca pentru un sinucigaș. Călugării școliți ne spun, astăzi, că osemintele poetei au fost mutate dinspre marginea curții mai lângă biserică în împrejurări deosebit de grele pentru întreg așezământul: punându se problema desființării multor mănăstiri după Legea cultelor din 1948, Văraticul fiind printre ele, a fost chemat în ajutor Mihail Sadoveanu, care era Președintele Marii Adunări Naționale. Acesta s-a sfătuit îndelung cu înaltele fețe bisericești - și au hotărât
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
muncit. Finit coronat opus! „Galeria oamenilor de seamă” de la Fălticeni va deveni cu siguranță un Însemnat loc de meditare și de cunoaștere a tuturor valorilor spirituale date de orașul și județul Dstră. Nu mă gândesc la o concurență cu celelalte așezăminte asemănătoare, ci mă bucur din plin pentru creșterea posibilităților de cercetare. Mult doresc să fac un turneu de lucru prin toată Moldova și ajungând la Fălticeni, să Vă pot strânge mâna cu căldură pentru minunata Dstră activitate și să pot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de literatură română și străină, orice doritor să lucreze Într-un domeniu al istoriei culturii noastre ar primi, cred, cu bucurie această inițiativă. și mai ales acum, când aveți acolo un Muzeu, o „Galerie” a oamenilor de seamă, prestigiul acestor așezăminte ar crește enorm. Cadrele didactice din localitate ar putea desfășura o activitate care să le ajute la gradele din Învățământ. Ultimul lucru pe care vreau să Vi-l comunic - V-am plictisit poate cu scrisoarea mea prea lungă : Am scris
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
muzeului în 1973, cum era prevăzut, s-a datorat tot intervenției unui personaj încoronat. Dacă nu ar fi fost regina unei mici țări din Apus, care să-și exprime tristețea în legătură cu dispariția frumosului muzeu pe care tocmai îl vizitase, acest așezământ cultural ar fi fost nimicit încă de acum zece ani. E drept că intervenția aceasta miraculoasă nu a făcut decât să îndepărteze perspectiva sumbră a distrugerii muzeului cu câțiva ani. Regii și reginele pleacă; hotărârile rămân undeva prin sertare, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
comunitatea ortodoxă română. Oare patriarhul României nu cunoaște blestemele cumplite cu care ctitorii își întăreau lăcașurile de cult pentru a le apăra de pângăritorii și hoții de tot felul? Ne permitem să-i amintim înalt Prea Fericirii Sale câte ceva din Așezământul Mânăstirii Antim, scris de însuși mitropolitul Țării Românești, care a suferit moarte de martir, fiind omorât de turci și aruncat în apele râului Marița. De va îndrăzni cineva, orice fel de obraz ar fi, sau parte bisericească, sau parte mirenească
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rânduri de chilii, casă domnească și paraclis, Văcăreștii reprezentau ultima expresie aulică a artei noastre medievale, o desăvârșită sinteză a tradiției artistice românești, motiv pentru care legiuitorul a înscris-o la poziția 94 pe lista monumentelor din HCM 1860A/1955. Așezământ monastic și focar de cultură până la secularizarea din 1863, mânăstirea Văcărești a fost transformată de Guvernul Cuza-Kogălniceanu în închisoare. Preluată de comuniști în 1944, Văcăreștii vor deveni una din cele mai temute insule ale Gulagului românesc, adăpostind, în deceniul al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]