3,265 matches
-
stil perpendicular, ca de altfel capelă de la King�s College, la Cambridge (1446-1515), un paralelipiped lung, vitrat ?i cu bolț? �n form? de evantai. Spa?iul germanic Goticul nu p?trunde cu u?urin?? pe p?m�nturile germanice, ață?ațe de tradi?iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de Magdeburg, format la Paris. Recursul la modelul francez se vede la Notre-Dame de la Strasbourg (1230-1365) � a c?rei fă?ad? se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
De altfel, spitalul �de Afuera� (aprox. 1550), de la Toledo, sau m?-n?știrea lui Christos, de la Tomar (Portugalia, 1557-1562), construit? de D. de Torralva, arăt? �n ordonarea cur?ilor lor, c? lec?iile florentine ?i române s�nt perfect �nv??ațe. Sosirea italianului F. Terzi �n Portugalia �n 1576 �nt?re?te aceast? preferin?? pentru stilul modern. Anglia Mai mult dec�ț ancorarea �n tradi?ia gotic?, schisma anglican? (1530), care respinge domină?ia religioas? ?i cultural? a Romei (1533) ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de semicilindru. Ornamentele clasice din stucuri subliniaz? structura. Albul domne?te pe o nav? luminoas? ?i calm?. Hochbarock-ul cedeaz? progresiv locul, �n primul sfert al secolului al XVIII-lea, unor nave tot at�ț de luminoase, dar re�n?l?ațe de acum de fresce �n manier? trompe-l�oeil, de stucuri policrome ?i de abunden?? de sculpturi, care m?resc fluiditatea spa?iului deja exprimat? de noile dispozitive structurale. Toate bisericile, pe plan rectangular (Saint-Jean-N�pomuc�ne, de fra?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un galben �nchis s�nt ritmate de coloane, de pila?tri, de frize, de sculpturi imaculate. Aceast? utilizare a culorii caracteri-zeaz? ?i un num?r mare de edificii care fac din Sankt-Petersburg ?i din Moscova centre notorii ale neoclasicismului, influen?ațe de ideile, formele ?i arhitec?îi veni?i de la Paris sau de la Romă. Astfel, �nc? din 1765, J. B. M. Vallin de la Motte realizeaz?, la Sankt-Petersburg, Academia de Arte Frumoase. La trecerea dintre secole, A. D. Zaharov (1761-1811), care studiase cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
real? eficacitate tehnic?, dar f?r? mare inova?ie urbanistic? (K�ln, Frankfurt, Saarbr�ken etc.). �n alte p?r?i, planurile de urbanism poart? mai mult sau mai pu?în amprenta Cartei de la Atena c�nd s�nt �ncre-din?ațe unor sus?în?tori ai modernismului. A. Perret nu reu?e?te s?-?i fac? acceptat planul pentru Le Havre cu dublu nivel de circulă?ie, dar reu?e?te �n cele din urm? s? �mpace eficacitatea unei construc?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
anun?? forme arhitecturale inedite. �ntr-adev?r, francezul E. Freyssinet (1879-1962) inventeaz? betonul armat precomprimat, �n 1928 (gară maritim?, Le Havre, 1935). Italianul P.L. Nervi (1891-1979) experimenteaz?, �nc? din anii �30, bol?ile din beton armat �n form? de grinzi �ncruci?ațe (hangare de avia?ie, Orvieto, 1935-1938). Spaniolul E. Torroja (1899-1961) �?i face o specialitate din bol?ile �n form? de membrane sub?iri (pia?a din Algesiras, 1933). Acest limbaj arhitectural dominat de efectele de struc-tur? ia av�nt la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și valoarea muncii. RESURSE PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR:autofinanțare pentru procurarea materialelor necesare pentru a confecționa lucrările, - resurse umane: - 3 cadre didactice, - 2 directori,grupul țintă de copii, - părinții copiilor. - resurse materiale: - carton, hârtie glasee, autocolantă, - foarfecă, lipici, capsator, perforator, - ac, ață, marcăre, ouă. FAZELE DE LUCRU: - proiectarea și confecționarea lucrărilor propuse, - procurarea materialelor pentru confecționarea lucrărilor, - utilizarea tiparelor pentru confecționarea coșulețului iepuraș în care vor fi puse ouă încondeiate,utilizarea tiparelor pentru confecționarea diferitelor figurine din ouă. DISEMINAREA REZULTATELOR: - expuneri la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana RĂILEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93165]
-
astăzi, a apărut în jurul anilor 1970, fiind influențată de creațiile "String Art". "String Art" constă în materializarea unor linii și contururi cu ajutorul cuișoarelor bătute pe o placă de lemn, urmată apoi de "tragerea" unor linii drepte prin unirea cuielor cu ață diferit colorată. Cu ajutorul acestor cuișoare și al aței, se realizau reprezentări ale celor mai diverse forme și dimensiuni. La începutul anilor 1990, artista olandeză Erica Fortgens a început să scrie cărți despre această tehnică, cărți ce conțineau atât instrucțiuni cât
Caleidoscop by Irina Saroşi () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93503]
-
de creațiile "String Art". "String Art" constă în materializarea unor linii și contururi cu ajutorul cuișoarelor bătute pe o placă de lemn, urmată apoi de "tragerea" unor linii drepte prin unirea cuielor cu ață diferit colorată. Cu ajutorul acestor cuișoare și al aței, se realizau reprezentări ale celor mai diverse forme și dimensiuni. La începutul anilor 1990, artista olandeză Erica Fortgens a început să scrie cărți despre această tehnică, cărți ce conțineau atât instrucțiuni cât și șabloane. Cărțile au apărut sub titlul " Borduren
Caleidoscop by Irina Saroşi () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93503]
-
a început să scrie cărți despre această tehnică, cărți ce conțineau atât instrucțiuni cât și șabloane. Cărțile au apărut sub titlul " Borduren op Papier". În general, pentru realizarea unui proiect cu ajutorul acestei tehnici, avem nevoie de următoarele materiale: șablon, ac, ață colorată, scotch, foarfece, cartoane colorate, lipici. Pasul 1: Se printează șablonul ales. Pasul 2: Se așează șablonul printat peste carton, iar cu un ac se înțeapă, urmărind șablonul. Pasul 3: Se coase apoi pe carton repectând diagrama. Pasul 4: După ce
Caleidoscop by Irina Saroşi () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93503]
-
215. Didascalia a avut de la început un rol de propagandă fiind o instituție religioasă unde își pregătea prozeliții, fanaticii mozaici, tot așa cum peste 1680 de ani, alt cuib al întunecaților, Cominfernul bolșevicilor cazari își pregătea sataniștii și îi ți-nea ață prin țările vecine dar nu numai, să pună de o revoluție care să pîrjolească tot pămîntul pentru că venise din nou Veacul Răzbunării Mozaicilor. Rolul lui Clement în fundamentarea iudeo-creștinismului a fost mare, fiind primul gînditor nemozaic ce continuă vechiul plan
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unei închipuite ortopraxii ori de câte ori el întâlnește povești zguduitoare despre o lume inumană, imposibilă, crudă, bicisnică. În mintea idealistă a lui Gleb, se instalează frenetic dorința de a fi înrolat în armată, chemat la arme: „Și tot mai tare îl trăgea ața încolo, să se ducă și el la bătălie! Toată această luptă în numele Revoluției Mondiale era atât de nobilă, încât puteai să-ți dai viața pentru ea.” (p.86) Își dorește să intre în artilerie, de aceea își părăsește cu entuziasm
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
tăiate. O durere imposibil de suportat mă smulse din mine însumi cu vene cu tot și cu sânge cu tot. Mă ducea undeva în văzduh și eu nu mă puteam împotrivi. Tremuram ca un zmeu de hârtie legat de o ață slabă de pieptu-mi desfăcut. «E sufletul - am gândit - există!» Se înălța încet. Simțeam că nu mai am putere să-l mai țin, că încă puțin și-l voi scăpa.” (idem) Norul de durere care era sufletul oscilează de-a lungul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din Mediterana a fost aprovizionată cu 400.000 ocale de carne sărată din Principate, iar la 17 septembrie același an, colonelul Moore sosea la București pentru a angaja tâmplari și dulgheri, necesari reparării corăbiilor angleze. în general, Marea Britanie exporta muselină, ață, postavuri și alte articole textile, cuțite, articole de fierărie, și importa cereale (grâu, porumb), seu, alimente diverse și cherestea. în 1804, potrivit instrucțiunilor primite de la Londra, Arbuthnot și Summerers au solicitat acordarea de tarife preferențiale pentru mărfurile transportate de corăbiile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dar sociologia n-a disp?rut, totu?i, din c�mpul investiga?iei sociale (?ț. Costea, op. cît., p. 317). �n 1965, Nicolae Ceau?escu accepta că sociologia s? fie reintrodus? �n �nv???m�ntul superior. Au fost (re)�nfiin?ațe institute de cercetare (Centrul de cercet?ri sociologice, la Bucure?ți, centre de ?tiin?e sociale la Ia?i, Cluj, Craiova, Timi?oară, Institutul de expertiz? ?i recuperare a capacit??îi de munc?, Centrul de cercetare a problematicii tineretului, Oficiul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o adev?raț? FIIN?? a c?rei existen?? este mai mult sau mai pu?în viguroas? sau ?ov?ielnic?, dup? cum organele sale se achit? mai mult sau mai pu?în regulat de func?iile ce le s�nt �ncredin?ațe( (Fiziologia aplicat? la ameliorarea institu?iilor sociale, op. cît., tomul 5, p. 177-179(. Afl?m aici afirmarea precoce (1813) a unui punct de vedere holistic (oscil�nd, de altfel, �ntre mecanic? ?i biologie pentru a c?uta imagini metaforice), care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
parte din ipotezele sale au fost reluate, chiar de c?tre cei care le-au criticat cu vehemen??; unele fac parte ?i ast?zi din (vulgata( sociologic?. Semnal?m dou?, �ntre altele, de care numele s?u r?m�ne ață?at: � societatea trebuie �nf??i?at? că un sistem instabil dar dinamic, cu func?îi diversificate, �n care rela?iile dintre indivizi, ca proces reglator, cap?ț? din ce �n ce mai mult? importan?? �n detrimentul instan?elor sociale tradi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cauza principal? a prolifer?rîi actelor criminale, odat? cu �nceputurile industrializ?rîi ?i cu cortegiul s?u de nenorociri sociale, precum exodul rural, lenea, spargerea celulei familiale sau disolu?ia moravurilor; cel pu?în sub acest unghi erau �nf??i?ațe atunci schimb?rile sociale, ceea ce f?cea s? creasc? nel?muririle, dac? nu nelini?tea claselor conduc?toare. (Bunul( ??ran al satelor apare tot mai ?ters undeva �n urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
par s? se abat? de la libertate pentru a se l?să mai bine prinse de pasiunea egalitar? sau democratic?. Tocqueville, care este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea f?r? m?sur? a libert??ilor. ��ntr-o societate democratic? [�] prin ură �mpotriva privilegiilor ?i prin nehot?r�rea �n privin?a alegerii, se ajunge
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i fi dezvoltat toate for?ele productive pe care le poate con?ine, iar raporturile superioare de produc?ie nu se substituie ei �naintea urzirii condi?iilor materiale de existen?? ale acestor raporturi �n s�nul vechii societ??îi [�] Schi?ațe �n linii mari, modurile de produc?ie asiatic, antic, feudal, burghez modern pot fi desemnate că epoci progresive de forma?iune social-economic?. Raporturile burgheze de produc?ie s�nt ultima form? antagonist? a procesului social de produc?ie.� [Prefă?? la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i despre organiza?iile birocratice al c?ror analist str?lucitor a fost, al?turi de Michels. Sociologia german?: o disciplin? cu statut incert Sistemul universitar german nu este lipsit de suple?e, acelea?i discipline puț�nd fi �nv??ațe �n facult??i ?i institute diferite. �n anul 1870, juri?ții ?i economi?ții s�nt cei mai activi �n organizarea reflexiilor asupra ?tiin?elor sociale ?i utilit??îi lor. Astfel, Alfred Schmoller, profesor de economie la Berlin, fondeaz? un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sec?îi ce corespundeau diferitelor domenii de interven?ie ale institutului. Una dintre sec?îi era consacrat? �misiunilor ?i anchetelor�, ?i se află sub responsabilitatea lui Emile Boutmy, fondatorul ?tiin?elor politice (�sciences po�). Mai multe studii au fost �ncredin?ațe monografiilor de origine leplaysian?, precum Paul de Rousiers ?i Paul Bureau, care au plecat �n Marea Britanie pentru a observa trade-union-ismul. Aceast? orientare a cercet?rîi �n direc?ia sindicalismului este remarcabil? �ntr-un moment �n care clasa patronal? nu str?lucea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Review, al c?rei director era tot Hobhouse. Climatul se va deteriora rapid �ns? atunci c�nd sociologii de la London School �?i vor afirmă ambi?iile academice, �n vreme ce cei de la Sociological Society vor r?m�ne, �n majoritate, ață?a?i unei viziuni mai pragmatice asupra disciplinei. �n 1911, pun? ile dintre ei chiar s-au rupt: Hobhouse a demisionat de la conducerea revistei, iar partizanii ?tiin?ei sociale aplicate vor afla refugiu la Universitatea din Liverpool, unde se creeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dezbaterea ce-l opunea pe Hobhouse adversarilor, ei au luat distan?? ?i fă?? de sociologii de la London School. Cum se bucurau de un incontestabil prestigiu �n mediul ?tiin?ific, au antrenat cu ei ?i pe membrii asocia?iei Statistical Society ață?a?i ?i ei de ideea unei sociologii legate de biologie. 2. Reformismul american Pentru a sesiza mai u?or condi?iile na?terii sociologiei americane, trebuie s? ne raport?m la situa?ia de dup? r?zboiul de secesiune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nd cu 1930, o sc?dere brutal? a num?rului membrilor aderen?i ca urmare a multiplic?rîi asocia?iilor originale pe de o parte, iar pe de alta, ca urmare a clivajului ce s-a instaurat �ntre cei �vechi�, ață?a?i tradi?iei teoretice ?i reformiste a primelor momente ale oră?ului Chicago (Ellwood, 1933, 1938) ?i cei �moderni�, vestitorii anchetei statistice cu finalitate practic? (Ogburn, 1922). American Journal of Sociology din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]