11,260 matches
-
veșnic rămân” - exclamă și autorul de față. Un poet fără vârstă, care își restitruie și se restituie sieși, venind către noi acum cu un nou, fascinant, volum de versuri, în veșnic proaspăta căutare de ideal, dislocând faustic spații mari de abur, în inconfundabila sa plutire deasupra lumii celei de toate zilele. Coboară din nou din „grădinile sale suspendate”, Lazăr Lădariu, același, și totuși altul, în „Secunda sa de pământ”: „Să ascult cântecul unic la munte am venit cu inima-ntreagă, măr
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
-ntâlniți . Erați prea reci; cu mult peste măsură . Sufletele s-au încleștat și furișându-se au găsit între stele căldură . În fiece zi mă-ndemn să v-aduc lumină, iar trupul Lui și-al Tău le încălzesc, din adânc, cu aburul sufletului meu . ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Poezii de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 821, Anul III, 31 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
Nu știu azi, dacă vreunul are ei cumva a-i cere ca să poarte numai roșu cu așa mare plăcere ? Dar, oricum e optimistă și pare doamnă deșteaptă, numai că ... oricum, spre mine are privirea deșeartă. Un năsuc micuț, rotund, trage abur de iubire; buzele-i roșii și dulci - o căpșună-n pârguire ... obrajii rumeni și calzi de o rază de la soare se potrivesc de minune pentru ... dulce sărutare . Nelu Pârâianu Referință Bibliografică: O privire deșeartă, poezie de Ion I. Părăianu / Al
O PRIVIRE DEŞEARTĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345513_a_346842]
-
însă, nu am timp de de ea, că merg cu Taty înt- o aventură la gară să vedem locomotiva aia rusească care miroase așa de urât și este așa de murdară. Dar mie îmi plac locomotivele, mai ales cele cu abur,cum am văzut eu la muzeul din Gara de Nord. Pe la jumătatea drumului a trebuit să ne ascundem urgent pe un drum lateral. Din față venea o mașină rusească și mai urâtă decât locomotiva și făcea un praf că nu mai vedeai
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > OGLINDA VENEȚIANĂ Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Oglinda venețiană Îmi plac reflectările ei virtuale. Și reflexiile ei , ca mișcări interioare, urcând în amintirile propriei ființe, un abur al trecutului ce generează vibrații . Oglinda trage acea cortină lăsată peste timp și derulează povești sculptate in relieful sufletului. Gândurile alunecă privind-o intens și mă poartă într-o lume din alte timpuri în care pătrund răscolind povești de familie
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului am tastat cu degetele amorțite numele tău în alfabet braille păsări amuțite deschideau aripile până la soarele orbitor pipăie nelumina gol de spaime ce delicat se moare tastând sentimente virale aburul literelor virtuale îmi înmoaie sufletul ca-n cerneală este albastră o inimă goală și tot mai palidă lumina unui apus cu fața vopsită ca la circ îmi citești în palmele reci noaptea polară calul secundelor aleargă cinstit să rupem turta
SENTIMENTE VIRALE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376869_a_378198]
-
calde vitralii reci adorm pictate de îngerii cu mâini de Manole aripi negre de Icar își fâlfâie neputințele ca un liliac setea de întuneric ochii tăi sculptează în mine tăceri albastre flori de nu-mă-uita stalagmite oase mute irișii mei absorb aburul culorilor ce se tot scurge patetic din vitrinele vandalizate orașul bea mirul ploilor mute cumpără deziluzii împarte miriapode /splendoare în iarbă/ pictează fericirea stelelor tremurânde desparte oceanul dezlănțuit de marea moartă (mai) desenează o hartă sau o haltă lasă lupii
VITRALII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376872_a_378201]
-
calde vitralii reci adorm pictate de îngerii cu mâini de Manole aripi negre de Icar își fâlfâie neputințele ca un liliac setea de întuneric ochii tăi sculptează în mine tăceri albastre flori de nu-mă-uita stalagmite oase mute irișii mei absorb aburul culorilor ce se tot scurge patetic din vitrinele vandalizate orașul bea mirul ploilor mute cumpără deziluzii împarte miriapode /splendoare în iarbă/ pictează fericirea stelelor tremurânde desparte oceanul dezlănțuit de marea moartă (mai) desenează o hartă sau o haltă lasă lupii
VITRALII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376871_a_378200]
-
mult sau mai puțin..... șapte inși ( unul dintre inși... fiind eu) . Era un fel de a mânca mămăligă prăjită cu mămăligă . Căci de fiecare dată, lângă cratița așezată în mijlocul mesei cu trei picioare, răsturna o mămăligă, care până sa iasă aburul din ea, se termina. Și ea și jumările, iar cratița nu se spăla niciodată! Nu de alta, dar cu nici un detergent de vase ( de care pe atunci nu era nici pomeneală), nu putea ieși mai lustruită decât de șapte mâini
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
pot vizita acum chiar și baia regală, o invadare a intimității capetelor încoronate care te poate face să te simți ca un năvălitor barbar. Cei excesiv de curioși află cu această ocazie că apa era încălzită printr-o ingenioasă instalație cu aburi sau că oaspeții cei mai de seamă erau poftiți să se relaxeze aici în stil turcesc. Ștefan nu uită sa adauge malițios că "salonul pentru fumat și baia au construcții acustice care i-ar fi permis reginei să tragă cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
insensibil îi devenise grosier sarcofag... Olfactivul dăduse bir cu fugiții și el... Când dimensiunile camerei ajunseră chiar neîncăpătoare și aerul irespirabil, i se-ntâmplă. Într-o frântură de secundă până ce lumina se stinse, îi apăruse figura în oglinda stăpânită de aburul subțire al ochilor săi. Oasele feței închipuiau un zâmbet hidos. Memoria vizuală îi fixă pe retină imaginea fioroasă a chipului descărnat, însoțindu-i gândul din urmă: Prezentul continuu... am reușit! * De dincolo de oglindă, Zeit rânji cu cinism: -N-a durat prea
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
de-odată se oprește... parcă încremenit sub povara fulgilor... bucuria sonoră strânsă, se înnegurează pentru o clipă și fugi la geam să vezi ce este... minune! ... o sanie pe uliță, cu doi cai negri, asudați și strălucitori sub vălătucii de aburi, stă aproape de poarta voastă... și o voce gravă, fermă și puternică te încremenește când întreabă ceva pe cei din drum... te infioară, te pătrunde, te cheamă timbrul ei și nu reziști... dai perdeaua la o parte și privești... mișcarea pînzei
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
un cuvânt: "vino!" nimic nu spune cum alergi, cum ajungi și cum te cuibărești în sanie... în tine se-aude doar timbrul parcă mai împlinit care spune la nesfârșit: "vino! vino!" caii pricep ajungerea ta, înalță nechez printre fuioare de abur și scapără iar pe drumul zgăriat cu ani în urmă.... iar tu stai ghemuită acolo unde doar două lumini negre te apasă de peste un zămbet... și-ți este bine, și-un cald din taine care se duce cu tine, nerăcorit
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
eu. - Bine. Pe noi ne scuzi, suntem la un pahar cu vin ca pescarii și începu să râdă, ciocnind paharul de cel al lui Vicenzio. Imediat au intrat și cele două prietene cu farfuriile pline cu bunătăți din care ieșeau aburii împrăștiind un miros amețitor de plăcut. Chiar dacă nu-ți era foame, aceasta îți apărea numai la vederea farfuriilor aburinde. Toți eliberau spațiul din dreptul lor pentru a face loc farfuriilor plăcut mirositoare. - Uite Adriana, aceasta este delicioasa supă de creveți
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377833_a_379162]
-
Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului vânt prin taine îmi intră-n taine vânt de busuioc scăpat dintre cosițe de aramă sau doar trecut prin caier greu de foc grijit ascuns sub abur de maramă mă cotropesc furnicile în sânge la gustul tău de fruct abia în pârg iar patima prin pori cât se prelinge eu obosesc de-atâta dor și sârg vântul e vânt și pleacă să colinde iar eu adăst în urma
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
șușotitoare. Razele soarelui se chircesc Printre genele-i blând alungite... Văzduhul, într-un fel copilăresc, Se-agață de clipe smucite. Prin guri nevăzute curge mușcătura, Câmpul se lasă locuit de-un gol, Căci iarna-și arată făptura Printre gratii, de abur, domol. Ceasul înlăcrimat aleargă Arătând cu brațu-i ceva de văzut, Cu gest pios încearcă să șteargă -Ce-a fost- cu albul ne-nceput... ........................................................ Sfioasă, din sinele meu, ies Fața-mi înflorește către drum... În astă toamnă visele se țes, Prin umbră
PRELUDIU de LIA RUSE în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377867_a_379196]
-
Iar încântarea mea este cu atât mai mare cu cât poemul NU AM CUVINTE poartă ca dată de creație 24 ianuarie 2015, adică mai puțin de o săptămână (astăzi este 30 ianuarie 2015) de când am primit macheta acestui volum. Simt aburii scoaterii din cuptorul binecuvântat al sufletului poetului MIHAI LEONTE a acestor poeme balsam care vin să întărească spiritele superioare ale celor care încă se hrănesc cu bucuria lecturii. (pr. Prof. dr. FLORIN GRIGORESCU) COLECȚIA LIRIK ***1 LUMINIȚA ZAHARIA * București: FANTEZII
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
să se întâmple aceasta, cu apa și uleiul! De aceea, vederea lui e o însorire pe loc a conștiinței, iar discuțiile care altminteri ar putea să fie zidite din terminologii docte peste măsură, că e de unde, au în ele un abur de pâine caldă și bună, departe de ricoșarea vorbei rele de pe cerul negru al gurii omului numai muchii și gheață la suflet! Nici la ușa sa de la instituție (Administrația Bazinală de Ape Siret) nu se mimează solemnități severe în care
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
cerul și pământul, într-o infinită legătură.... Bătrânul ținea în mână lui aspră și muncita o mânuța albă și mică, caldă și moale de copil . Așa era legământul : Să se țină de mână ca să nu-i amețească respirația pământului și aburul de primăvară. Să se țină de mână ca să primească unul de la altul, prin legătură palmelor, darul divin al aerului, al soarelui și al pământului. Citește mai mult PREMIUL I CONCURSUL DOR DE DOR-PROZA-2015CAPITOLUL IPriveau cerul prin frunzișul abia ivit. Fiecare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
cerul și pământul, într-o infinită legătură.... Bătrânul ținea în mână lui aspră și muncita o mânuța albă și mică, caldă și moale de copil .Așa era legământul :Să se țină de mână ca să nu-i amețească respirația pământului și aburul de primăvară.Să se țină de mână ca să primească unul de la altul, prin legătură palmelor, darul divin al aerului, al soarelui și al pământului.... XI. FRUNZE DE NUC, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Era o zi albastră, pot să spun, cu liniști înflorite și înalte când mugurii-n lumină-ncep să salte: atâta mi-a rămas într-un album. Îngenuncheat galop și ape limpezi, caii prin abur tălmăcind cărări pe vale. Bunica, frământand cu mâini domoale pe prispa casei, un aluat rotund. Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarba grasă
COPILĂRIE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378103_a_379432]
-
geambașii, chrigii, negustorii, etc. din romanul „GROAPA” de Eugen Barbu. Aici cânta Prichindel la scripcă, iar Matilda servea la masă clienții. Crâșmarul Gheorghe Dinescu l-a provocat la o partidă de zaruri pe soțul Matildei, care era ciupit bine de aburii băuturii, și i-a luat nevasta. La „un pariu nenorocit” și-a pierdut nevasta, pe Matilda, care l-a rugat pe „conu GICU” să-l lase pe scripcarul Prichindel (ca pedeapsă pentru nesăbuinșa lui ) ca să cânte în crâșmă. Cred că
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
de tren de mașină poate și de avion fiindcă au geamuri unele vise se sparg în cioburi de-ai dărui vers năzuinței ce desparte femeii căsătorite dar nefericite și o Karenina ce se zbate între șine de tren locomotive cu aburi acoperă trecutul mă-ntâlnisem în vis cu Nichita și Bacovia la un pahar poate de pe Le Bateau ivre ateriza la masă și pelerinul Rimbaud să ne recite Les étrennes des orphelins iar poeții spuneau că nu ne ajunge vinul la
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
zbor ce începe mereurăstignit într-o aruncare în golsunt claustrofob de trende mașină poate și de avionfiindcă au geamuriunele visese sparg în cioburide-ai dărui vers năzuinței ce despartefemeii căsătorite dar nefericiteși o Karenina ce se zbateîntre șine de trenlocomotive cu aburi acoperă trecutulmă-ntâlnisem în vis cu Nichitași Bacovia la un paharpoate de pe Le Bateau ivreateriza la masă și pelerinul Rimbaudsă ne recite Les étrennes des orphelinsiar poeții spuneau că nu ne ajunge vinulla altă masă Eminescu număra plopii... XXVI. ÎNTRE DRAGOSTE
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
mișcări vor face polițiștii. Ochii săi negrii priveau cu îngrijorare spre locul de unde venea zgomotul și luminile lanternelor. Însă după ce schimbară câteva vorbe cu paznicul polițiștii sau urcat în mașină și se pierdură în noapte. Mișu aproape că era treaz, aburii alcoolului se duseseră, dormise puțin apoi tot acel șoc al fricii îl trezise simțea că trebuie să iasă din acel loc. Așteptară un sfert de oră până ce tăcerea se așternu peste șantier și ieșiră din nou în stradă, odată ajuns
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]