2,352 matches
-
e și cazul educatorilor care se simt depășiți de anumite situații și nu pot să le facă față deoarece nu au capacitatea sau pregătirea de a înțelege și de a lucra cu copiii sau au idei false cu privire la aceștia. După ce abuzează copiii, părinții sau educatorii se simt cuprinși de sentimente de vinovăție și revarsă un fluviu de noi îngrijiri asupra copilului și așa sufocat și rănit. A treia categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au idei false cu privire la aceștia. După ce abuzează copiii, părinții sau educatorii se simt cuprinși de sentimente de vinovăție și revarsă un fluviu de noi îngrijiri asupra copilului și așa sufocat și rănit. A treia categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit de-a lungul copilăriei lor. Au fost copii abuzați și nimic nu li se pare mai normal decât să abuzeze, la rândul lor. Faptul că au fost abuzați în copilărie le scade stima de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copilului și așa sufocat și rănit. A treia categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit de-a lungul copilăriei lor. Au fost copii abuzați și nimic nu li se pare mai normal decât să abuzeze, la rândul lor. Faptul că au fost abuzați în copilărie le scade stima de sine, toleranța la frustrare, răbdarea și abilitățile sociale și le insuflă un stil de educație negativ și distructiv. Probleme ale copilului însuși Uneori, „ceva” din copil
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit de-a lungul copilăriei lor. Au fost copii abuzați și nimic nu li se pare mai normal decât să abuzeze, la rândul lor. Faptul că au fost abuzați în copilărie le scade stima de sine, toleranța la frustrare, răbdarea și abilitățile sociale și le insuflă un stil de educație negativ și distructiv. Probleme ale copilului însuși Uneori, „ceva” din copil declanșează sau întreține comportamentul abuziv din partea adultului. Copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
rămas cu sechele, situația familială s-a ameliorat. În 1978, Kempe și Kempe, doi cercetători care au studiat abuzul asupra copilului, au enunțat faptul că 80% dintre părinții abuzatori pot fi ajutați să înțeleagă că nu trebuie să-și mai abuzeze fizic copiii. Ajutorul oferit poate fi pe termen scurt, mediu și lung. Ajutorul imediat poate fi reprezentat de o linie telefonică permanentă, cel pe termen mediu ar consta în centrele de îngrijire ale copilului care să preia din funcțiile părinților
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
detectate din timp, se poate activa o rețea de suport, formată din prieteni, rude, profesioniști, înainte ca aceste comportamente abuzive ale părinților să devină obișnuință. Studiile au arătat că următorii factori sunt asociați cu abuzul asupra copilului: Factori „culturali”: părinți abuzați în copilărie; părinți crescuți în altă cultură decât cea în care își duc actualmente viața; lipsa de educație; părinți sub 20 de ani. Factori sociali: rețea inexistentă de prieteni sau rude; consumatori de droguri sau de alcool; victime ale abuzurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a cazurilor înregistrate; mediu familial promiscuu și perpetuarea modelului parental abuziv; lipsa educației și ignoranță cu privire la abuz; stresul generat de scăderea nivelului de trai; consum de alcool, boală mentală, vârsta tânără a părinților etc. Potrivit unor teorii, părinții care-și abuzează copiii au ei înșiși probleme de comportament și o experiență de viață distorsionată prin nesatisfacerea unor nevoi proprii: mariaj instabil, copilul este nedorit; părinții înșiși au fost abuzați, neglijați și le-au lipsit dragostea, afecțiunea, precum și protecția din partea propriilor părinți
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mentală, vârsta tânără a părinților etc. Potrivit unor teorii, părinții care-și abuzează copiii au ei înșiși probleme de comportament și o experiență de viață distorsionată prin nesatisfacerea unor nevoi proprii: mariaj instabil, copilul este nedorit; părinții înșiși au fost abuzați, neglijați și le-au lipsit dragostea, afecțiunea, precum și protecția din partea propriilor părinți; au nevoi ce trebuie satisfăcute și folosesc copilul pentru a realiza aceasta; prezintă tulburări psihologice și psihiatrice. Evoluția abuzului asupra copilului la nivel internațional În țările occidentale s-
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copilului Sursa: University of Iowa Aspecte sociale și legislative. Responsabilitatea evaluării și investigării situațiilor de abuz asupra copilului revine Departamentului de Servicii Sociale, care este autorizat prin lege să monitorizeze situația copiilor aflați în situație de risc de a fi abuzați sau neglijați. Legislația împuternicește anumiți profesioniști să stabilească situațiile de abuz. Determinarea situațiilor de abuz este însoțită și de posibilitatea acordării unor servicii de protecție, tratament și prevenție pentru o situație de risc viitoare. Abuzul asupra copilului este recunoscut ca
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pericol la adresa vieții și sănătății acestuia. Persoanele „raportori mandatați” fac parte din următoarele categorii profesionale: medici, asistenți sociali, îngrijitori, lucrători din domeniul sănătății mentale, educatori, juriști. Ei sunt răspunzători de identificarea copiilor aflați în situație de risc de a fi abuzați. Conform acestei legislații, victima abuzului este considerată o persoană sub 18 ani, care a suferit una sau mai multe dintre următoarele șase categorii de abuz: abuz fizic, vătămare mentală, abuz sexual, neglijare și nerecunoașterea îngrijirii necorespunzătoare, prostituție, prezența drogurilor. Abuzatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
procuratura pe parcursul procedurilor implicate de cazul respectiv. Se va decide cine va purta în continuare de grijă copilului și cine va suporta cheltuielile judiciare ale cazului respectiv: - atunci când a fost sau se află în situație de risc de a fi abuzat sexual de către părinți sau îngrijitorii legali; - atunci când are nevoie de îngrijire și tratament medical, iar părinții sau îngrijitorii legali nu-i pot asigura aceste condiții; - atunci când se află în situații psihologice deosebite (anxietate, depresie, comportament agresiv), ceea ce necesită tratamente de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și cei socioculturali, respectiv factorii referitori la familia de origine”. În acest context, rezultatele sunt dintre cele mai complexe. Astfel, P. Alexander et al. (1991) au cercetat felul în care se transmite violența intergenerațională, iar rezultatele au arătat că bărbații abuzați în copilărie de părinții lor sunt mai predispuși spre violență în propriile relații. Plecăm astfel, în analiza noastră, de la faptul că interdependența familială include „relațiile reciproce” în cadrul familiei, ce „permit o satisfacție totală a nevoilor emoționale ale membrilor familiei” (Fu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
analiza noastră, de la faptul că interdependența familială include „relațiile reciproce” în cadrul familiei, ce „permit o satisfacție totală a nevoilor emoționale ale membrilor familiei” (Fu et al., 1986 apud Fishel și Rynerson, 1998, p. 296). În general, bărbatul care agreseasă ori abuzează de o femeie (o bate, o lovește, o violează etc.) manifestă, potrivit cercetătorilor americani Anne H. Fishel și Barbara C. Rynerson (1998, p. 297), sentimente de gelozie, posesivitate, incertitudine. În relația „victimă-agresor” (ne referim la relația de cuplu) spun autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
determină apariția violenței” (Xingjuan, 1999, p. 1493). Mai mult, cercetarea scoate în evidență „atitudinile victimelor față de violență”. Pentru început, vom supune analizei câteva caracteristici socioeconomice ale familiilor studiate (60 la număr, 30 din oraș și 30 din suburbiile Beijingului). Femeile abuzate din oraș au un nivel relativ ridicat de educație (jurnaliști, editorialiști, directori, ingineri, tehnicieni), pregătirea permițându-le să aibă o imagine de sine pozitivă și o independență financiară (Xingjuan, 1999). În suburbii, situația este cu totul alta. Nivelul educațional este
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
soților violenți (apud W. Xingjuan, 1999, 1503) Suspicios Violent Tiran Dependent și pasiv Pasional și impetuos Oraș 9 11 6 2 2 Suburbii 3 8 15 3 1 Marianne R. Yoshioka et al. (2001, p. 900) au studiat atitudinea femeilor abuzate de soții lor pe un eșantion de adulți asiatici din SUA. Din eșantionul de 507 persoane (chinezi, coreeni, vietnamezi și cambodgieni), aproape 36% consideră „justificată” violența în cazul în care apar „infidelitatea sexuală a soției, cicălirea ori refuzul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
29% în Grecia și 20% în Turcia. Studiind relația maritală pe un eșantion de 515 copii (din perspectiva copiilor care sunt martori), Segal și Ashtekar (1994) au constatat că 17,3% dintre respondenți au afirmat că tații lor și-au abuzat soțiile și că doar 1% au declarat că mamele au fost autoarele abuzului. M. Devasahayam et al. (1991) au intervievat 159 de femei indiene din mediul rural. Dintre acestea, 31,4% consideră că agresarea, maltratarea fizică „au fost asociate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ani, provenind din familii cu „background-uri socioeconomice înalte”. În urma unei cercetări care a avut loc în România în anul 2000, s-a constatat că 23,4% dintre femei au fost agresate verbal de partenerii de viață, 10% au fost abuzate fizic, respectiv 1,8% abuzate sexual (US Center for Disease Control, 2000, apud Liiceanu, 2003, p. 168). În 2003, Gallup a inițiat o cercetare în București, pe un eșantion de 858 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 65
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2000, apud Liiceanu, 2003, p. 168). În 2003, Gallup a inițiat o cercetare în București, pe un eșantion de 858 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Rezultatele au arătat că „52% dintre femei au fost abuzate verbal și emoțional în familia lor, 24% au fost victime ale acestor abuzuri în ultimele 12 luni, mai mult decât o dată, iar 42% dintre femei au fost abuzate în ultimele 12 luni de soț sau de partener. Cauzele acestor manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
65 de ani. Rezultatele au arătat că „52% dintre femei au fost abuzate verbal și emoțional în familia lor, 24% au fost victime ale acestor abuzuri în ultimele 12 luni, mai mult decât o dată, iar 42% dintre femei au fost abuzate în ultimele 12 luni de soț sau de partener. Cauzele acestor manifestări de violență sunt: statutul socioeconomic al familiei (57%), problemele legate de creșterea copiilor (8%) și consumul de alcool (8%)” (Liiceanu, 2003, p. 170). Referindu-ne la profilul demografic
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestor manifestări de violență sunt: statutul socioeconomic al familiei (57%), problemele legate de creșterea copiilor (8%) și consumul de alcool (8%)” (Liiceanu, 2003, p. 170). Referindu-ne la profilul demografic al femeilor victime, s-a constatat că majoritatea au fost abuzate verbal și emoțional (cele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani), abuzul sexual înregistrându-se în proporții foarte mari în cazul femeilor între 35 și 44 de ani. Rezultatele au indicat nivelul scăzut de educație al victimelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestoraă sunt deosebit de diferite de practicile americane dominante și, în acest fel, schimbă foarte mult experiențele de abuz odată cu trecerea timpului”. La studiu au participat două grupuri de femei americane de origine musulmană. Primul grup a fost format din femei abuzate în trecut, iar cel de-al doilea, din femei care nu au avut parte de astfel de experiențe negative, dar au auzit de la rude sau prieteni că astfel de acte sunt întâlnite în comunitatea din care fac parte. Vârstele celor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
părinți alcoolici se axează pe indicatori ca „hiperactivitatea și tulburările de personalitate, procesul cognitiv scăzut, problemele somatice, simptomele depresive și de anxietate, abuzul fizic, interacțiunile familiale eșuate” (Guille, 2004). Plecând de la aceste caracteristici putem identifica trei tipuri de persoane care abuzează (Fishel și Rynerson, 1998, p. 300). Primul tip „este caracterizat ca având trăsături de personalitate antisociale [...Ărăspunde la furie prin calm”. Acest gen de persoane nu pot fi tratate psihoterapeutic, singura soluție fiind internarea lor în instituții specializate ori condamnarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la introducerea tehnicilor de democrație semidirectă, din partea observatorilor și a practicanților politicii deopotrivă. Două argumente au fost înaintate în mod tradițional împotriva participării populare directe: * Se susține că liderii autoritari începând cu Napoleon și terminând cu unii conducători contemporani au abuzat de aceste proceduri: referendumurile se transformă în plebiscite. * Se susține și că referendumurile tind să fie conservatoare sau negative: exemplele australiene și elvețiene vin în sprijinul acestei afirmații (Livingston, 1956: 116-28; 183-98). Creșterea folosirii referendumurilor În ciuda acestor critici, tehnica referendumului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în cercetarea pedagogică (59). Se cuvine să fie menționată insistența pe care D. Muster o punea în relevarea virtuților, dar și a limitelor pe care le implică utilizarea calculului matematic în cercetările de psihologie și pedagogie. Pentru a nu se abuza de calculul matematic, cu consecințe dăunătoare asupra rezultatelor, considera că cercetătorul care întrebuința metoda statistică în investigarea fenomenului educației trebuie să se limiteze la utilizarea mediei, raportului și procentului. În ceea ce privește cercetările ca atare pe baza metodelor menționate ele au fost
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deghizată sau "îmbunătățită". Desigur, se contează pe marea derută produsă în unele spirite după Revoluție, pe capacitatea multora de a se lăsa amăgiți de retorica puterii. Vulgus vult decipi, se spunea odinioară. Numai că această mulțime, de care puterea a abuzat mereu, nu doar sub vechiul regim, începe a se trezi, iar conștiința de sine o face redutabilă în confruntarea cu instrumentele puterii. Se poate sesiza aceasta în diverse straturi sociale, unde perfida restaurație din ultimul timp a produs mânie și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]