9,793 matches
-
indus în eroare publicul neavizat, Rousseau (1979:72) ar fi considerat păcăleala una din acele "minciuni ocazionale lipsite de importanță", pe care ar fi tolerat-o. Mai tîrziu, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "roman", ca gen recunoscut și acceptat al literaturii, a prins rădăcini (Watt 1957:10), ficțiunea în sine fiind un tip de discurs care "dă dreptul oricărui fel de act imaginativ să se desfășoare" (Pavel 1986:2). Chiar și așa, mulți creștini au continuat să se arate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
granița dintre fantezie și minciună se află activitățile comicilor profesioniști care își amuză publicul, însă îi înșeală pe cei mai creduli și în special pe copii, cel puțin pentru moment (Macdonald 1990). Este o ironie că una dintre modalitățile cultural acceptate de a exprima fantezia este considerată minciună. Minciuna, spusă nu în serios, ci pentru amuzament, poate fi promovată în mod cooperant, ca în activitățile cluburilor de mincinoși sau în mod competitiv, ca în concursurile în care cîștigă cel care spune
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu postmodernismul nu folosesc niciodată termenul în sine, uneori preferând termenii de "poststructuralism" sau "deconstructivism", iar uneori ferindu-se de orice fel de etichetare. Acest capitol va propune o abordare pragmatică și nominalistă a postmodernismului, în locul unei definiții clare și acceptate a conceptului. Teoreticienii care sunt considerați, sau care își consideră ei înșiși lucrările drept postmoderne, poststructuraliste sau deconstructiviste vor fi tratați aici drept teoreticieni ai postmodernismului. Acest capitol este împărțit în patru secțiuni principale. Prima tratează relația dintre putere și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
subiect propriu-zis al discursului sau doar pretextul dezvoltării acestuia în baza unei analogii, sugerând intenția aplicării unui corectiv radical. În acest sens, discursul-pledoarie referitor la "bătaie", capital pentru înțelegerea gestului polemic arghezian, trebuie citit, mai întâi, în cheie ideologică și acceptat ca metatext al publicisticii ofensive. Este, în esență, o ars polemica, decodabilă prin răsturnarea sensului literal, din care transpare paradigmatic și sintagmatic individualitatea argheziană. Iată perspectiva etico-estetică pe care o regăsim atât de frecvent în gazetăria polemică: "Lumea politicoasă se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
hipertrofiind-o în așa măsură, încât execuția vinovatului devine, inexorabil, imperioasă. Bunăoară, lipsa de caracter a omului "cât de cât public" (atributul, evident, lărgește semnificativ categoria incriminaților) este un bun pretext de a justifica agresiunea fizică drept unica metodă punitivă acceptată, și asta pentru că, în viziunea moralistului, "licheaua" este "cea mai abjectă" specie antropoidă. Aici, superlativul are ca referent o umanitate privită poetic, în care "un singur om nu este tolerabil să fie bătut: animalul: câinele, calul și boul"142. Și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în care probele incontestabile, argumentele cvasi-logice și elementele scenice se conjugă spre a servi celor trei scopuri ale elocințeica artă: probare, conciliare și movere. Nu întâmplător această parte începe cu o definiție, adică un enunț pe al cărui sens, unanim acceptat, se sprijină toată demonstrația ulterioară. Definiția, fundamentându-se pe un consens științific general, are un statut de probă irefutabilă în discursul polemic eminescian. Raționamentul deductiv ulterior este segmențial atașat definiției, prin conectori de consecință, de pildă "prin urmare", "dară" sau
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Însă orice matematician al timpului ar fi luat în râs acest șir de raționamente; Arhimede a utilizat uneltele infinitului, care erau disprețuite de colegii săi matematicieni. Pentru a-i mulțumi, el le-a furnizat și o demonstrație bazată pe matematica acceptată a epocii, care avea ca fundament așa numita axiomă a lui Arhimede, deși chiar el a menționat că meritul formulării ei revenea unor matematicieni din epocile anterioare. După cum vă amintiți poate, această axiomă spune că orice număr însumat cu el
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cele ale Sfântului Augustin și Boethius, dar și la raționamentul aristotelic pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu. Cardinalii și clericii nu mai aveau voie să pună la îndoială vechile doctrine. Zero era un eretic. Universul ca o coajă de nucă trebuia acceptat; concepte de neant și infinit trebuiau respinse. Una dintre grupările cele mai importante care au răspândit aceste învățături a luat naștere în anii 1530: Ordinul Iezuit, format din intelectuali foarte bine pregătiți, tocmai buni pentru a ataca protestantismul. Totodată, Biserica
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
luminii emise de un obiect. Dar, cu toate că au înțeles rapid că ecuația lui Planck era corectă, fizicienii nu au acceptat ipoteza cuantică. Era prea ciudată pentru a fi acceptată. Un candidat neașteptat a transformat ipoteza cuantică din ciudățenie în fapt acceptat. Albert Einstein, un funcționar în vârstă de douăzeci și șase de ani de la Oficiul de brevete, a arătat lumii fizicii că natura funcționa mai degrabă în salturi cuantice, decât liniar. Mai târziu, el avea să devină principalul rival al teoriei
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
din registrul profan, desacralizat, și reduce dimensiunea profană la incapacitatea omului de a per cepe și a fi în legătură cu sacrul. Propun în cele ce urmează recontextualizarea ideii de sacru, pornind de la o observație simplă: dacă expresia „manifestarea sacrului“ este îndeobște acceptată și, de aceea, des întâlnită, nu la fel stau lucrurile în privința formulei posibile „manifestarea profanului“. Cu alte cuvinte, premisa de la care se pornește, în cazul lui Eliade (dar și în cazul lui Otto), este aceea că se consideră de la sine
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
educația în cadre care nu permit exercitarea libertății interioare constituie o formă de manipulare, de ideologizare, prin sufocarea și trecerea sub tăcere a liberului-arbitru. în consecință, acțiunile și concepțiile omului vor putea fi astfel dirijate după criterii artificiale, refuzate sau acceptate pentru că ser vesc sau nu unor scopuri care se adaptează sau nu viziunii „proprii“ despre bine. Imposibilitatea de a experimenta starea de libertate interioară face ca aservirea față de o ideologie sau alta să se facă în virtutea unor judecăți de valoare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
scris sau pe orice alt tip de suport a învă țăturii? înseamnă trecerea ei, cu același chip, înspre comunitate și posibilitatea găsirii și impunerii unei înțelegeri comune sau de comun acord a textului. Atunci când nu textul însuși, ci înțelegerea comun acceptată sau impusă a textului devine norma, s-a trecut deja în sfera politicului. Textul însuși care ar trebui să stea chezășie pentru mesajul unic, autentic, modelator este înlocuit (ideologic) printr-o înțelegere (uniformizantă și deformatoare) a lui. Textele, ca orice
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
e corupția? Banca Mondială și Națiunile Unite o definesc drept orice abuz al puterii publice în scopuri private. Orice act de comitere sau de omitere săvârșit de către un responsabil în exercițiu sau în schimbul unor daruri, promisiuni sau avantaje cerute sau acceptate, poate fi considerat act de corupție. Estimată în cifre, corupția anuală ajunge la sute de miliarde de dolari. Într-un studiu publicat în 1988, Banca asiatică pentru dezvoltare arăta că 30 miliarde de dolari americani ajutor pentru Africa au fost
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mult timp considerată la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care aceasta separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru localnici. Însă mobilitatea a devenit astăzi o practică acceptată, o rutină și au apărut forme de conviețuire. A început să fie asociată cu mai buna capacitate de adaptare, văzută ca un aspect al progresului (oamenii și grupurile sunt diferențiate și după cât de mobili sunt; omul mobil, migrantul, cosmopolitul, nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reguli, obiective, resurse, mijloace, metode etc. pentru a afla, printr-o atitudine comprehensivă, ce se întâmplă în el... Convorbirea este un tip de comunicare aparte. Pe de o parte este suscitată, vrută, pe de alta mai mult sau mai puțin acceptată, suportată. Ea are un scop precis și pune în coprezență indivizii care în general nu se cunosc. Se bazează pe ideea că pentru a ști ce gândesc oamenii, ajunge să-i întrebi. Însă comunicarea este un element banal al vieții
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de a ieși din nesiguranță și din pericol. Dacă nădejdea și credința într-un viitor mai fericit sunt în stare să mențină viața până și în împrejurările cele mai critice, atunci cum n-ar fi ele cu atât mai mult acceptate rațional de cel care, mai presus decât marea pe care călătorește, decât ogorul pe care-l seamănă, decât femeia pe care o ia în căsătorie, ori mai presus decât alte împrejurări omenești, crede în Dumnezeu-Tatăl care a creat toate”. (Origen
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cunoașterii, sau în termenii lui Raymond Boudon ai perspectivei maximaliste, consideră că atât sociologia cunoașterii, cât și sociologia științei sunt neutre din punct de vedere epistemologic și, din acest unghi, conceptul de cunoaștere poate fi definit în sensul de "credință acceptată", dar nu cu semnificația de "credință corectă"160. Odată cu această definire a cunoașterii, rămâne valabilă posibilitatea ce rezultă din teza sceptică potrivit căreia "sistemele de credințe nu pot fi concepute obiectiv, în termenii apropierii lor de realitatea sau ai raționalității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lumea occidentală. Ca instrument al cunoașterii sociale, ideologia își asumă, practic, rolul de "martor" al modului în care anumite idei devin influente în spațiul social, cu atât mai mult cu cât, în teoria socio-politică a contemporaneității, a devenit o realitate acceptată aceea că "(...) a explica adeziunea subiectului social la o "idee" obiectiv nefundamentată înseamnă întotdeauna a arăta, așa cum toți o sugerează, că această idee are sens pentru el, cu alte cuvinte că are motive de care nu este în mod necesar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
perfect detașat, în procesul cunoașterii realității, de datele unui spațiu social care precede existența sa este în mod deosebit una dificil de susținut, cel puțin în condițiile în care, prin conceptul de "societate", ne referim la un mod de existență acceptat ca fiind specific uman. Mai mult, o astfel de înțelegere îmi permite să subliniez, încă o dată, rolul socio-cultural al ideologiei. Ideologia este furnizoarea unor astfel de date sociale ce sunt vehiculate la nivelul universului simbolic al oricărei societăți și care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în acest caz, de un "egoism etic", din moment ce indivizii servesc atingerea interesului colectiv prin urmărirea celor individuale 422. În fine, în legătură cu dilema socială a altruistului se află "anarhismul", o ideologie care respinge orice formă de control social, singurul bun public acceptat fiind autonomia individuală 423. Redarea acestui tip de analiză utilizat în teoria politică indică, așadar, că ideologia este interpretată, dincolo de formele plurale pe care le poate luat în funcție de contextele în care se manifestă, ca o formă instrumentală de raționalitate. Rolul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
etapă istorică precedentă. Așa cum am văzut, este vorba, în acest caz, de latura radicală a postmodernismului cu semnificația sa de curent cultural -, ale cărui scopuri sunt cele "(...) de a deconstrui adevărurile aparente, de a distruge ideile dominante și formele culturale acceptate, sacralizate, autoritare și de a se angaja într-un adevărat război pentru a submina sistemele de gândire închise și hegemonice"488. Aceste obiective asumate de cei mai mulți dintre gânditorii postmoderni și, pe urmele acestora, de către teoreticienii "noului val" trebuie însă puse
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
difuzia în volum și în film pot fi neglijate dacă se aplică o viteză de agitare suficient de mare. Aceste considerente sunt valabile pentru difuzia în volum, dar mai controversate în cazul difuziei în film. Mai mult, este de obicei acceptat că în cazul adsorbției fizice, adsorbția în sine poate fi considerată ca un proces instantaneu și cinetica adsorbției este controlată fie de difuzia externă sau intraparticule, sau ambele mecanisme în același timp. În cazul reacțiilor chimice, vitezele lor cinetice proprii
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Gh., Finanțe publice, Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 2006, p.86 185 În fine, În a patra variantă, se impun separat profitul rămas la dispoziția societății de capital și separat dividendele plătite acționarilor. Această ultimă variantă este mai larg acceptată, prin prisma cerințelor de echitate fiscală. În privința cotei impozitului pe profit, cunoscută și sub denumirea de cotă de impozitare, aceasta exprimă mărimea procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă. Cota impozitului pe profit se aplică asupra profitului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sau tranzacțiile desfășurate de aceștia, inclusiv transparență În acordarea de facilități fiscale, etc. Un al doilea reper se referă la stabilirea unor reguli clare de determinare a profitului, inclusiv pentru operațiunile din cadrul unui grup multinațional, În concordanță cu principiile internaționale acceptate și, mai ales, cu regulile convenite de OCDE, fiind stabilite și măsuri mai severe Împotriva contribuabililor care se sustrag de la plata impozitului. Al treilea reper a constat În stabilirea detaliată a cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil și păstrarea facilităților
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cote 0). Este de remarcat că, potrivit unor studii 201, În majoritatea țărilor unde a fost instituită TVA, aceasta nu are decât efecte limitate asupra prețurilor (cu excepția Danemarcei și Italiei), ceea ce se datorează unor cauze diverse. Dar rezultatele cercetărilor trebuie acceptate cu precauție, Întrucât ele depind de ipotezele modelelor utilizate și de situația economică generală a țării, distingându-se cazul când modificarea cotei de TVA nu este compensată printr-o variație a unui tip de prelevare (deci neutralitatea bugetară nu este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]