7,542 matches
-
mai târziu, catolicii îi exhumează trupul și îl ard. Unul în plus... XI BENTIVENGA DE GUBBIO și „infama ocupație” 1. Sfânta și ereticul. Bentivenga de Gubbio, un italian din secolul al XIII-lea, aderă mai întâi la o mișcare franciscană. Adepții lui Francisc din Assisi îcare vorbește cu păsările și cu peștii, dar știe și să-i pună la punct pe mai marii lumii) practică milostenia și sărăcia voluntară. Frații minoriți evanghelizează atât în castelele feudale cât și în cocioaba celui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lucrare, pierdută, care e considerată a sintetiza ansamblul tezelor Spiritului Liber - faimoasa Despre nouă stânci spirituale deja citată. El predică pentru oameni simpli, vorbind limba lor. Cum orice urmă a dispărut, putem reconstitui cu greu modul lui de acțiune printre adepții săi al căror număr a putut fi considerabil. Unii îl considerau lider al „frățiorilor” și al „lollarzilor” partizani ai mișcării libertine. Organizează banchete orgiace, un fel de parodii ale Cinei cea de taină și ale slujbei religioase în serate secrete
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trai costisitor al membrilor clerului, al neguțătorilor și al proprietarilor, creșterea vertiginoasă a puterii banului care reglează ansamblul problemelor, provoacă și acest fel de reacție printre exclușii mecanismului social și economic. Aspirantul trebuie să solicite admiterea într-un colegiu al adepților Spiritului Liber. Dovadă că nimeni nu decide acolo ca suveran, cea care decide este majoritatea. Autogestiune și comunalism anarhic... Se constituie apoi un cuplu care presupune o relație magistru-discipol. înveți de la celălalt conformându-te acțiunilor lui: faci ce face el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
epuizat în asceză, generează perfecțiune și lasă departe în urmă spiritul grosier în care zac cea mai mare parte dintre oameni. XV JOHANNES HARTMANN D’AMTMANSTETT și „adevărata beatitudine” 1. Inocența devenirii. Cunoscut și sub numele de Jean Țesătorul, acest adept al Spiritului Liber compare în fața inchizitorului la Erfurt, pe data de 26 decembrie 1367. Nu cunoaștem amănunte, dar această întâlnire cu furnizorul rugurilor numit de papa Urban al V-lea, prieten al împăratului, echivalează dreptul pentru filosoful libertin de a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ceva mai târziu în flăcările rugului, plătind astfel pentru ideile sale, poate și din cauza unui nou proces. Unul în plus. Alte vreo patruzeci l-au adus pe Jean Țesătorul la bară. Textul interogatoriului s-a păstrat integral. Panteismul hedonist al adepților Spiritului Liber presupune ceea ce Nietzsche va numi mai târziu inocența devenirii: într-adevăr, cum să-ți închipuiești că necesitatea triumfă pretutindeni și că poți fi considerat vinovat de ceea ce decide ea luându-ne pe noi ca ostatici? Creștinismul oficial pleacă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de a mai adăuga niște negativitate negativității și de a culpabiliza iar și iar: acest loc intermediar obligă la rugăciuni, la fapte de milostenie, el îi constrânge pe supraviețuitori să încerce culpabilitate și pentru cei morți. Jean Țesătorul și alți adepți al Spiritului Liber spulberă aceste elucubrații. Când inchizitorul dominican flancat de notari î!) îl interoghează pe acuzat, el îl întreabă în ce constă Spiritul Liber. Răspuns: în sfârșitul mustrărilor de cuget. Altfel spus: în abolirea păcatului și a oricărei posibilități
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de propria soție! -, dar și dincolo de aceasta: să te culci cu mama ori cu sora, într-un altar de preferință... Sade va relua aceste argumente. Jean Țesătorul adaugă chiar că relațiile sexuale potențează castitatea, mai mult: că împreunarea cu un adept al Spiritului Liber restaurează virginitatea! Exercițiul acestei asceze hedoniste conferă fericire și te transformă în Preafericit.... XVI WILLEM VAN HILDERVISSEM DIN MALINES și „plăcerea paradisului” 1. Eros și Thanatos în epocă. Willem van Hildervissem oficiază ca propovăduitor al Spiritului Liber
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vieții, combaterea ascetismului prin slăvirea meritelor iubirii, edificarea paradisului aici, pe pământ. Toate acestea îndeosebi prin transformarea trupului într-un prieten - niciodată în dușman. Relația sexuală este numită Plăcerea paradisului. Ea se numește și acclivitate, un neologism care le permite adepților Spiritului Liber să vorbească într-un mod care să le garanteze liniștea, securitatea. Ideea? Orice practică sexuală creează o ascensiune, singura care merită osteneala și care merită să te ocupi de ea. Citind printre rândurile documentului care relatează desfășurarea procesului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
amator de ideal ascetic. Reformatorul care va trimite la rug pe Michel Servet scrie o broșură, Contra sectei fantastice a libertinilor spirituali î1545), în care, din câte se pare, există și un ecou al dialogurilor cu Quintin și cu alți adepți ai Spiritului Liber... Autor al unui catehism, persecutat și el la timpul său, cândva la originea unei lucrări despre clemență, Calvin nu se încurcă prea mult cu dragostea pentru aproapele său. Când vorbește despre gânditorul libertin, el zice „Căpățânosul ăsta
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Liber... Autor al unui catehism, persecutat și el la timpul său, cândva la originea unei lucrări despre clemență, Calvin nu se încurcă prea mult cu dragostea pentru aproapele său. Când vorbește despre gânditorul libertin, el zice „Căpățânosul ăsta de Quintin”... Adeptul Spiritului Liber face elogiul punerii în comun a femeilor și a bunurilor, transformă relațiile sexuale în căsătorie spirituală, propovăduiește milostenia și adaugă gestul cuvântului împrumutându-și altora soția. Când cineva îl găsește pe o stradă alături de un cadavru, el se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vorba de stoici și epicurieni... Așadar, și nu ne vom mira de așa ceva, Talmudul întrebuințează termenul pentru a reactiva obișnuita desconsiderare. Rabinii se servesc de el pentru a-i ataca pe sadduceeni, mai puțin desfrânați îcum li se reproșează) decât adepții grupului rival al fariseilor. Vina lor? Ei consideră sufletul ca muritor iar învierea o absurditate. Din această cauză și pentru că au rezerve față de mișcările mesianice, sadduceenii sunt violent atacați de farisei, ale căror smerenie și virtute sunt știute ca neavând
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sintaxa, stilul, punctuația, prezodia sunt considerate acum ca importante pentru stabilirea corectă a unui text destinat multiplicării și difuzării. Erudiții renascentiști așteaptă din partea arheologiei și epigrafiei un ajutor considerabil pentru a putea aborda operele mai degrabă ca istoric decât ca adept al religiei. Istoria veche descoperă și un alt orizont decât acela al popoarelor citate în Biblie, revelează și alte lumi. în pofida - deocamdată nu împotriva! - Dumnezeului monoteiștilor, savanții încep să țină cont și de zeii Panteonului grecesc. Mecanismul angrenajului creștin începe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
constituie tot atâtea false valori și virtuți ridicole. Pasiunea romană pentru sinucidere este inacceptabilă. Caton, Scipio, Lucrețiu? Niște ficțiuni. Mucius Scevola, Regulus? Niște figuri obsedate de glorie... Dar cel mai rău lucru, apt de a fi reținut ca atare de către adepții Porticului, este tristețea, acedia pe care aceștia o resimt din cauză că-și plasează atât de sus aspirațiile încât ele rămân imposibil de atins. Oamenii sunt îndemnați să se comporte ca niște eroi: nereușind performanța, ei tânjesc într-o melancolie iremediabilă. Această
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Portic și Grădină propune un caz-școală în filosofie: austeritatea contra bucuriei, ascetismul contra plăcerii, eroismul contra seninătății, apatia contra ataraxiei. Ea străbate istoria ideilor timp de multe veacuri: Epicur sau Cicero, Seneca sau Lucrețiu, alegerea echivalează foarte adesea, în ochii adepților filosofiei oficiale cu o mărturisire a moralității sau a desfrâului... Binelui suveran stoic identificat cu virtutea, Antonio îi opune plăcutul și utilul. Poziția oficială a Magistrului Grădinii. Pentru că plăcerea este în acord cu natura. De unde și necesitatea de a-i
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lent. înlănțuirile dialectice, retorica amăgitoare, vorbăria inutilă, construcțiile îi displac și din cauza efectelor exercitate de-a lungul Istoriei. Montaigne distinge net filiația care duce de la Platon la ura față de sine și de trup a creștinilor. Și nu-i deloc un adept al idealului ascetic. Eseurile nu contenesc cu critica la adresa oricui consideră trupul ca pe un dușman. Platon n-ar fi putut să-i fie prieten... Luciditatea lui - în această privință n-are nici astăzi destul de mulți discipoli - îi permite să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
apărută în cale e potrivită pentru a ne debarasa de o tiranie prea greu de suportat... Această sinteză între principiile etice ale Porticului și cele ale Grădinii face abstracție de fizica și chiar de metafizica celor două școli. Montaigne lasă adepților Porticului cosmogonia panteistă, materialismul energetic; celorlalți le abandonează radicalismul teoriei atomiste. Morala, da, principiile etice, desigur, înțelepciunea practică - fără nici o îndoială, exercițiile spirituale, maximele referitoare la comportamentele efective - evident; dar nimic mai mult. Nici monism, nici materialism, nici politeism: Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Dumnezeul său ține în mod evident de panteonul filosofilor, situat departe de acela al lui Abraham și al lui Iacob. Respingând această concepție a unei voințe a lui Dumnezeu confundate cu manifestările lumii, Montaigne intră într-o anumită relație cu adepții deismului îtermenul apare de altfel în 1564 în Instrucțiunea creștină a lui Pierre Viret). Pentru ei, Dumnezeu există, desigur, dar nicidecum într-un raport de cauzalitate cu cotidianul. Asemeni lui Voltaire care vorbește de orologiu, el creează ceasul, dar nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și apoi la concepția unui trup compus esențialmente din materie nu e decât un pas... De asemenea, Montaigne atacă și paradisul creștinilor, după el o eroare la fel de flagrantă ca și a musulmanilor în aceeași privință. Se râde copios de cerul adepților lui Mohamed și atunci de ce nu s-ar râde și de cel al partizanilor lui Hristos? Creștinii zâmbesc atunci când aud de un paradis tapițat, împodobit cu aur și cu pietre prețioase, populat cu cadâne frumoase, un loc unde vinul și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
idee despre fluviu. Partizanii Ideii îl susțin pe Parmenide și imobilitatea, împărtășesc interpretarea pe care o dă el lumii în afara timpului și a spațiului, înclinația lui pentru eternitate, pentru imensitate, pentru infinit mai bine zis. Indiferența sa radicală față de Istorie. Adepții realității îl cinstesc pe Heraclit și mobilitatea sa, faptul că el înscrie orice realitate în flux, mișcarea, așadar timpul și spațiu. Filosoful sumbru nu întreține niciun fel de relație cu Ideile, el știe că lumea e guvernată de Foc și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îi preferă filosoful jovial, râzător... Dar când e să aleagă între Heraclit imanentul și Parmenide transcendentul, optează pentru primul. Apărător al râsului și al imanenței, Montaigne recuză creștinismul care plânge, îndrăgește durerea și face din cor un orizont de nedepășit. Adept al fluviului, pentru că știe că nu se va putea niciodată scălda de două ori în el, Montaigne întoarce hotărât spatele lui Platon și companiei. Realitatea? Ceva insesizabil, mișcare, flux, apă curgătoare, nisip ce se scurge printre degete. Ceea ce trece nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
niște pliuri cu zone de umbră. Montaigne nu se revendică de la vreun materialism clar. Sufletul despre care ne vorbește este imaterial, desigur, dar formând în asemenea măsură un tot cu trupul, încât el însuși se întreabă dacă nu este cumva adeptul cine știe cărei definiții pneumatice, spirituale, eterate. Accidentul său de cal este dovada unui trup care trece de cealaltă parte și nu a unui suflet care-și ia zborul și, liber, se alătură altora în cerul creștinilor. Condiționat de trup fiind, el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vorbindu-se de această șleahtă de nemernici! înțelegem cât se poate de bine că cei cincisprezece ani de litiază renală netratată, un tată care a murit și el de această boală, consecințele unei căderi de pe cal deosebit de grave, contra căreia adepții clismelor chiar nu pot face nimic, moartea la vârste fragede a nu mai puțin de cinci copii, cea a lui Boătie în plină tinerețe, cea a fratelui victima unui accident de pelotă, zecile de mii de victime ale ciumei în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a nu respecta o profesie care i se pare a fi inutilă! Medicul hipocratic - un fel de profesionist al scolasticii, în concepția sa - nu întrunește sufragiile lui Montaigne. Spune în schimb o mulțime de lucruri bune despre chirurgi: aceștia sunt adepți ai materialismului, sunt mecaniciști, raționaliști și nu se pot juca cu cuvintele. Tăcuți, ei operează, amputează, taie, extirpă răul: operațiile făcute de ei au într-adevăr niște efecte. Filosoful a fost în mai multe rânduri pe câmpuri de bătălie și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi singura posibilă: scopul nostru este plăcerea... Orice ar gândi preoții, filosofii care le cântă în strună, oamenii de rând, unii sau alții, papa, regele, bărbații, femeile, curtenii cei mai rafinați sau țăranii cei mai neciopliți, cititorii lui Platon și adepții lui Augustin, lăudătorii Bisericii și comentatorii Sumei teologice, cărturarii, erudiții și cititorii posesori de biblioteci bogate, tăietorii de lemne neștiutori de carte în adâncul pădurilor lor, oamenii trebuie să țintească în viață ceea ce le arată natura: plăcerea. Colac peste pupăză
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
întruchipat de orice boală. Montaigne nu poate împiedica răul fizic logic, dar îl poate influența și poate să nu consimtă ca durerea să invadeze niște teritorii pe care încă nu le-a cucerit. Pentru că durerea este și - mai ales, susțin adepții Porticului - o construcție mentală. Or administrarea părții periclitate a trupului nostru îaici, faimoșii rinichi!) de către acea parte numită suflet ține de un exercițiu spiritual, mental, cognitiv, într-un cuvânt: filosofic. O lecție în cea mai pură tradiție a stoicismului... Munca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]