11,001 matches
-
județului Tulcea raporta ministerului de Interne faptul că "am constatat (...) că în timpul de când se află în capul acelei plăși a dat probe necontenit de incapacitate administrativă, fiind departe de a cunoaște îndatoririle funcțiunei ce ocupă"1996. O altă acuză gravă adusă subprefectului plășii Sulina era aceea că "nu cunoaște absolut nicio limbă străină în mijlocul atâtor naționalități diferite"1997. Din aceste motive, prefectul județului Tulcea, domnul Alexandru Pencovici, își exprima părerea conform căreia era "imposibilă menținerea în acest post"1998 a domnului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
terminarea vacanței să poată începe cursurile și învățământul să nu sufere"2494, acest ordin fiind repetat în luna august. În ciuda acestui fapt ordinul "a rămas neexecutat și în multe comune școlile nu s-au putut deschide"2495. O altă acuzație adusă subprefectului plășii Hârșova era aceea că "privind cu indiferență modul cum comunele își administrează avutul lor și lăsând în părăsire interesele administrației, domnul Burelly nu se deplasează (...) de la reședință, însărcinând pe ajutorul său cu facerea anchetelor (...) și cu inspectarea comunelor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să-l întâmpine. Dar nu voi să stea în camera ce-i fusese anume pregătită, ci lângă vatră. — Nici o primire nu e mai caldă decât focul, glumi el poate ca să-i mai destindă pe ceilalți. După ce mâncă fiertura de orez adusă îndată de Riku, seniorul puse tot felul de întrebări despre viața din vale. Apoi, în vreme ce sorbea cu poftă zeama rămasă din fiertura de orez, zise deodată: — Azi am un dar frumos pentru tine. Însă văzând cum îi sclipesc ochii unchiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fie în curând nevoit să se înfrunte. În închipuirea sa, părintele Valente avea o înfățișare inteligentă și trufașă, din când în când un zâmbet batjocoritor trecea ca o umbră peste chipul său. Nu aducea deloc cu bătrânul zbârcit, cu umerii aduși ca și când viața l-ar fi secătuit de vlagă, care stătea alături. Înfățișarea lui, în loc să-l liniștească pe Velasco, îi rănea orgoliul. Socotea de neiertat faptul că se tot frământase din pricina unui bătrân nevolnic. Ca și cum ar fi simțit privirea pătrunzătoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-n arenă și le arunca Înapoi În Întunecime. Se aprinse lumina În patio. — Eu mă duc să mă cațăr pe unul din poneii ăștia cât Îi aduni tu pe copii, Îi spuse Zurito. Din spate se auziră clopoțeii de pe catârii aduși să care taurul mort afară. Membrii cuadrillei, care urmăriseră spectacolul burlesc de pe coridorul dintre barrera și primele locuri se-ntorseseră și acum stăteau de vorbă, adunați În grup, sub bec. Un puști frumușel, Într-un costum argintiu cu portocaliu veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cel mai des... Peste iarnă crivățul aduce aerul rece din șesul rusesc și viscole înspăimântoare. În timpul primăverii, în loc de ninsoare și ger vântul de nord-est aduce ploile așteptate ... Atât zăpezile iernii, cât și ploile primăverii sunt o binecuvântare tot de el adusă. Vara, însă crivățul e uneori păgubitor. Cănd se întâmplă să bată în lunile iulie și august, el este secetos și înnăbușitor.” (Simion Mehedinți, George Vâlsan-Lecturi geografice ) „Austrul. E un vânt contrar crivățului . El bate dinspre S-V și ajunge în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
vii În contrast cu lacul negru. Pe fundul sicriului erau aranjate teancuri de coli de hârtie - am dedus eu că era vorba de o scurtă istorie a vieții celui care ar fi trebuit să ocupe sicriul - și poeziile nepublicate ale acestuia, omagii aduse naturii, frumuseții și, cel mai surprinzător, iubirii romantice pentru o doamnă, de când era tânără până la moartea ei prematură. În fine, bănuiesc că era o doamnă, deși cu unele nume chinezești nu știi niciodată, nu-i așa? Coșciugul mai conținea două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
simplu, cam de jumătate de metru lățime și un pic mai mult de jumătate de metru Înălțime, sculptat În forma unei vulve, de-o parte și de alta găsindu-se labiile În care timp de secole au fost cioplite omagii aduse fertilității. Peștera reprezintă fertilitatea, aceasta fiind venerată cu ardoare În China deoarece lipsa de fertilitate Înseamnă stingerea unei familii, iar o familie fără moștenitori este condamnată la uitarea, Întunericul și veșnicia morții“. Însă, cu părere de rău v-o spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că În continuare camera era Îndreptată spre el, merse până la marginea terasei și privi În depărtare. Câmpia se Întindea dincolo de pagode, altare și turnulețe, edificii care Închideau lucruri pe care el nu le putea Înțelege: secrete, gloria În moarte, tributuri aduse Naților, noțiuni de adorație și istorie străine și bizare. În timp ce scruta panorama care descria un arc din ce În ce mai mare, Îi spuse Încet Saskiei: —Nu-i așa că urcușul a fost oribil? Gata să-mi dau duhul. —Uită-te În spatele tău, spuse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
înaintea Feței Mele, și nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele. 18. De aceea, le voi răsplăti mai întîi îndoit nelegiuirea și păcatul lor pentru că Mi-au spurcat țara, pentru că Mi-au umplut moștenirea cu trupurile moarte ale jertfelor aduse idolilor lor, și cu urîciunile lor. 19. Doamne, tăria, cetățuia și scăparea mea în ziua necazului! Neamurile vor veni la Tine de la marginile pămîntului, și vor zice: "Părinții noștri n-au moștenit decît minciună, idoli deșerți, care nu sunt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
mormăi Carol, sperând să fie contrazis de ceilalți, dar nimeni nu-l băgă în seamă. Cartierul oriental zăcea la picioarele lor ca un animal leneș și înțelept, pe malurile lagunei, nu departe de port. Greci, turci, tătari, evrei și armeni, aduși aici de nevoi uitate de generații, împinși de prigoane sau ademeniți de un trai mai dulce și câștiguri mai mari, populau claie peste grămadă acest Babilon bezmetic și fermecător. Mirosurile de pește, șașlâc și năut se amestecau cu aburii groși
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pe nas și cu câte o cărticică în mână, deschisă la întâmplare, babe melițând la nesfârșit aceleași bârfe, câini de rasă ca niște bibelouri care nu mai aveau nimic canin în ei, săpuniți, parfumați, coafați și asortați la taiorul doamnelor, aduși acolo ca să se împerecheze la desuetul amoraș de ghips din centrul parcului -, servitoare și soldați în călduri, negustori cu amantele lor pe care din vreme în vreme le mai schimbau între ei, doamne ofilite care mimau fericirea pe sub umbreluțe de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
maghiar Voiam ca azi să scriu un ceva vesel, că prea i-am întristat pe unii cu articolul acela al meu de ieri pe tema degringoladei, demolării și înmormântării sistemului de sănătate românesc, de către o brigadă de șoc ungurească, adusă hoțește la cel mai criminal mod, de un guvern corupt, imoral și trădător de neam, în fruntea celei mai sensibile funcții ale dăinuirii unui stat, sănătatea membrilor comunității. Mai grav nici nu ar fi putut face cineva acestei țări, decât
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
-și scoată mănușile cu febrilitate, și știam precis că și le scoate ca să-mi arate că nu are verighetă. (O pusese probabil cu cinci minute înainte în poșeta de alături.) Atenția asta față de mine, arătată cu așa de puțină discreție, adusă ca un plocon, mi se părea stângace și stupidă, totuși, m-am crezut dator să-i mulțumesc cu efuzie. Mi-a primit mulțumirile fără tresărirea pe care ți-o pricinuiește trecerea de la un gând la altul, probă că interpretasem bine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
stabilit că izvorăște acesta. Cum am putea sesiza totuși un asemenea mod de ființare, simpla ei prezență? Probabil regresiv, venind dincoace de privirea ambientală și de 126 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 123. preocupările cotidiene. De exemplu, dincoace de natura adusă întro anumită ordine sesizezi ceva inepuizabil și imprevizibil, ce nu poate fi stăpânit ca atare. Însă în același loc ni se spune că a descoperi natura ca simplăprezență înseamnă a lăsa ascunse alte moduri ale ei. Rămân ascunse, cum sa
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
înțelege, trebuie să ținem seama de faptul că principalele funcții fiziologice pot deveni ceremonii. Se mănâncă după ritualuri, iar hrana este valorizată în funcție de diferitele religii sau culturi: alimentele sânt socotite fie sacre, fie un dar al zeilor, fie o ofrandă adusă zeilor trupului (cum este cazul în India, de pildă). Viața sexuală este și ea ritualizată și, prin urmare, omologată atât fenomenelor cosmice (ploaie, semănat), cât și actelor divine (hierogamie Cer-Pămînt). Uneori, căsătoria este valorizată pe trei planuri: individual, social și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
em Portugal, ne învață să vedem că constituționalismul este o tranzacție provizorie între absolutism și revoluție și că această stare provizorie e exploatată de o familie mult timp după momentul istoric legitim". Așadar, această "familie privilegiată", care e o "insultă adusă demnității umane", deoarece "a împiedicat vreme de secole evoluția umană", trebuia cu orice preț înlăturată. Braga a trăit destul ca să-și vadă visul cu ochii. A fost Președinte al Republicii, a fost Președinte al Comitetului Provizoriu. Anevoie de spus dacă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Ariciul - fiecare se retrage în el-însuși și învață. Cu ochii în lacrimi. Zâmbind. Dar parcă poți învăța ceva, vreodată?... *** (1) [tata] Și acuma, ce ai făcut cu... Mihaela-Cosânzeana? Unde ai pus-o? [mama] E aici, mi-a arătat-o, a aduso ca să se căsătorească. - Unde vrei să căsătorim, Mihaela... Cosânzeana? Unde vrei să ne căsătorim? Unde vrei?.. - Păi să-i întrebăm și pe prietenii noștri, Crabul și Broasca, și poate rămânem prieteni cu ei, cu Crabul și cu Broasca și mergem
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
mormăi Carol, sperând să fie contrazis de ceilalți, dar nimeni nu-l băgă în seamă. Cartierul oriental zăcea la picioarele lor ca un animal leneș și înțelept, pe malurile lagunei, nu departe de port. Greci, turci, tătari, evrei și armeni, aduși aici de nevoi uitate de generații, împinși de prigoane sau ademeniți de un trai mai dulce și câștiguri mai mari, populau claie peste grămadă acest Babilon bezmetic și fermecător. Mirosurile de pește, șașlâc și năut se amestecau cu aburii groși
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe nas și cu câte o cărticică în mână, deschisă la întâmplare, babe melițând la nesfârșit aceleași bârfe, câini de rasă ca niște bibelouri care nu mai aveau nimic canin în ei, săpuniți, parfumați, coafați și asortați la taiorul doamnelor, aduși acolo ca să se împerecheze la desuetul amoraș de ghips din centrul parcului -, servitoare și soldați în călduri, negustori cu amantele lor pe care din vreme în vreme le mai schimbau între ei, doamne ofilite care mimau fericirea pe sub umbreluțe de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
construiam în momentul când construiam. Dimineața era clară. Drumul aproape neumblat. Badea Vasile mâna încet. Când își sucea țigara, lăsa caii la pas. Mișcările ca și rarele lui cuvinte late erau în acord cu liniștea din natură. La stânga străluceau munții, aduși mai aproape de limpezimea rece a dimineții. Îndoituri, depresiuni, pete de altă culoare decât a bradului, de obicei invizibile, acum se detaliau în transparența desăvârșită a aerului. Departe, la orizont, spre Fălticeni, nouri cenușii argintați păreau alți munți, nemaivăzuți pe lume
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mea șoptitoare, Helen Silsburn, care mi-a oferit pe loc compătimirea ei necalificată. Fără îndoială, lovitura mea la cap răsunase în toată mașina. Dar la douăzeci și trei de ani eram genul de tânăr care reacționează la orice injurie publică adusă persoanei sale, mai puțin o fractură de țeastă, printr-un râs găunos, cu o rezonanță subnormală. Mașina a luat-o înspre vest, s-ar fi zis drept în cuptorul deschis al cerului de după-amiază târzie. A ținut-o tot spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
obloanele. Intră totuși În prăvălie secondat de vânzător, căutând cu privirea cam ce anume i s’ar potrivi sărbătoritei. Se opri totuși În dreptul unui vas În care se aflau mai multe garoafe roșii, privindu-le admirativ. „Azi dimineașă au fot aduse...” - Îl Îmbie interlocutorul. „Alte culori mai pot găsi...?” „Desigur domnule. Ele se află imediat În dreapta dumitale puțin mai În spate. Vă rog priviți...! Albe, albastre, portocalii, vișină putredă, o varietate de culori care va Încânta În mod sigur privirea unei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o pereche de cătușe legându-i mâinile la spate, dându-i o palmă că o podidiră sângele pe nas și gură. Apoi socotind intimidarea făcută În suficientă măsură să impresioneze asistența, o târî după el Îmbrâncind’o În mașina miliției adusă În acest scop, sub privirile pline de ură a unor oameni de bună credință. Contrar așteptărilor, Tony Pavone reuși să fie condițional: sosi acasă În jurul orei trei după amiaza cu un mare buchet de garoafe și un carton de prăjituri
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prezența oamenilor pe care Îi Întâlnea În drumul său către procuratură, de care se despărțise atât de tragic, având o senzație nelămurită ce Îi semnaliza, șoptindu-i - prostule, te-am avertizat...! Câteva luni de zile nu-l deranjă nimeni. Mâncarea adusă dela penetenciarul Rahova nu era comestibilă, șeful arestului În baza unei cereri acordă familiei privilegiul ca la două - trei săptămâni să fie aprovizionat cu unele alimente. Dar, culmea mârșeviei...! Alimentele urmau să fie păstrate În camera de gardă a arestului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]