2,432 matches
-
la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai departe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: mai atent, foarte bine. Unele adverbe (relative/ nehotărâte) au dublu rol într-un enunț: îndeplinesc o anumită funcție sintactică în propoziția din care fac parte și rol de element de relație în frază, fiind astfel mărci de tip raportual: (Ori)unde ar pleca/, se vor simți
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
element de relație în frază, fiind astfel mărci de tip raportual: (Ori)unde ar pleca/, se vor simți bine împreună. (ori)unde = complement circumstanțial de loc în prima propoziție și marcă a raportului de subordonare în frază (element de relație). Adverbele care transmit informație stilistică nu îndeplinesc, în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în frază (element de relație). Adverbele care transmit informație stilistică nu îndeplinesc, în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație da este substitut de propoziție ("Am citit cartea."); dacă răspunsul la întrebare este Nu., acest
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație da este substitut de propoziție ("Am citit cartea."); dacă răspunsul la întrebare este Nu., acest adverb de negație devine rest din propoziția " Nu am citit cartea." (distincție reperabilă în Dimitriu, 1999; Dimitriu, 2002 etc.). III.2.8. Interjecția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație da este substitut de propoziție ("Am citit cartea."); dacă răspunsul la întrebare este Nu., acest adverb de negație devine rest din propoziția " Nu am citit cartea." (distincție reperabilă în Dimitriu, 1999; Dimitriu, 2002 etc.). III.2.8. Interjecția se definește 118, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte care exprimă sentimente/ stări emoționale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru colegii săi. Se deplasa alergând. Adverb Transcrieți adverbele de mai jos, precizându-le felul (prin raportare la diferite criterii) și funcția sintactică: (a) "Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, și odată fac zup! în niște cânepă, care se întindea de la cireș
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru colegii săi. Se deplasa alergând. Adverb Transcrieți adverbele de mai jos, precizându-le felul (prin raportare la diferite criterii) și funcția sintactică: (a) "Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, și odată fac zup! în niște cânepă, care se întindea de la cireș înainte și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la casa lor și toate le ieșeau bine și cu spor." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Exemplificați câte trei adverbe formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin contopire. Formulați enunțuri în care adverbul departe să îndeplinească funcții sintactice diferite. Exemplificați, în enunțuri, realizarea prin mijloace expresive a superlativului absolut al adverbului repede. Ilustrați, în enunțuri, sensurile adverbului odată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voile lui, și de aceea era liniște la casa lor și toate le ieșeau bine și cu spor." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Exemplificați câte trei adverbe formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin contopire. Formulați enunțuri în care adverbul departe să îndeplinească funcții sintactice diferite. Exemplificați, în enunțuri, realizarea prin mijloace expresive a superlativului absolut al adverbului repede. Ilustrați, în enunțuri, sensurile adverbului odată. Exemplificați, în enunțuri, cinci locuțiuni adverbiale de loc, de timp, de mod, de cauză și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Exemplificați câte trei adverbe formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin contopire. Formulați enunțuri în care adverbul departe să îndeplinească funcții sintactice diferite. Exemplificați, în enunțuri, realizarea prin mijloace expresive a superlativului absolut al adverbului repede. Ilustrați, în enunțuri, sensurile adverbului odată. Exemplificați, în enunțuri, cinci locuțiuni adverbiale de loc, de timp, de mod, de cauză și de scop. Formulați două enunțuri în care adverbul desigur să aibă valoare de element incident, respectiv de termen
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trei adverbe formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin contopire. Formulați enunțuri în care adverbul departe să îndeplinească funcții sintactice diferite. Exemplificați, în enunțuri, realizarea prin mijloace expresive a superlativului absolut al adverbului repede. Ilustrați, în enunțuri, sensurile adverbului odată. Exemplificați, în enunțuri, cinci locuțiuni adverbiale de loc, de timp, de mod, de cauză și de scop. Formulați două enunțuri în care adverbul desigur să aibă valoare de element incident, respectiv de termen regent al unei propoziții subordonate subiective
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în enunțuri, realizarea prin mijloace expresive a superlativului absolut al adverbului repede. Ilustrați, în enunțuri, sensurile adverbului odată. Exemplificați, în enunțuri, cinci locuțiuni adverbiale de loc, de timp, de mod, de cauză și de scop. Formulați două enunțuri în care adverbul desigur să aibă valoare de element incident, respectiv de termen regent al unei propoziții subordonate subiective. Exemplificați, într-un enunț, valoarea predicativă a unui adverb format prin conversiune. Interjecție Exemplificați câte două interjecții formate prin compunere prin alăturare cu cratimă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
loc, de timp, de mod, de cauză și de scop. Formulați două enunțuri în care adverbul desigur să aibă valoare de element incident, respectiv de termen regent al unei propoziții subordonate subiective. Exemplificați, într-un enunț, valoarea predicativă a unui adverb format prin conversiune. Interjecție Exemplificați câte două interjecții formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin conversiune. Precizați, pentru interjecțiile din textele de mai jos, felul și funcția sintactică: (a) "Hai! deschideți cu fuga, dragii mamei, cu fuga! Ia
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în planul comunicării propriu-zise și în plan incident). (c) Substitutul de propoziție/ frază 130 este o unitate sintactică ce reflectă, în planul comunicării, al vorbirii, aplicarea principiului economiei; sunt folosite, astfel, contextual, cu valoare de propoziție sau frază, unități precum: adverbe de afirmație, interjecții, vocative etc. De exemplu, adverbul de afirmație da131 poate ține locul propoziției sau frazei care se constituie în răspuns la o întrebare (A început ploaia?/ A început/ să plouă?): da (substitut de propoziție) = "a început ploaia"; da
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c) Substitutul de propoziție/ frază 130 este o unitate sintactică ce reflectă, în planul comunicării, al vorbirii, aplicarea principiului economiei; sunt folosite, astfel, contextual, cu valoare de propoziție sau frază, unități precum: adverbe de afirmație, interjecții, vocative etc. De exemplu, adverbul de afirmație da131 poate ține locul propoziției sau frazei care se constituie în răspuns la o întrebare (A început ploaia?/ A început/ să plouă?): da (substitut de propoziție) = "a început ploaia"; da (substitut de frază) = "a început/ să plouă"; interjecția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atributul substantival prepozițional dintre copii are ca termen regent pronumele nehotărât fiecare); Doi dintre ei au întârziat. (atributul pronominal prepozițional dintre ei are ca termen regent numeralul cardinal doi). Complementul se raportează la un regent de tip verbal 135 (verb, adverb, adjectiv, interjecție): Vino mâine! (complementul circumstanțial de timp mâine are ca termen regent verbul vino); Mergea repede ca vântul. (complementul circumstanțial de mod ca vântul are ca termen regent adverbul repede); Avea o față luminoasă ca soarele de primăvară. (complementul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se raportează la un regent de tip verbal 135 (verb, adverb, adjectiv, interjecție): Vino mâine! (complementul circumstanțial de timp mâine are ca termen regent verbul vino); Mergea repede ca vântul. (complementul circumstanțial de mod ca vântul are ca termen regent adverbul repede); Avea o față luminoasă ca soarele de primăvară. (complementul circumstanțial de mod ca soarele are ca termen regent adjectivul luminoasă); El țuști pe ușă. (complementul circumstanțial de loc pe ușă are ca termen regent interjecția țuști). Formal, raportul de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde își dorește.; * juxtapunere (mai rar): Ai carte,/ ai parte. (prima propoziție, circumstanțială condițională, este subordonată celei de-a doua). (d) Raportul de incidență 136 reflectă, la nivelul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde își dorește.; * juxtapunere (mai rar): Ai carte,/ ai parte. (prima propoziție, circumstanțială condițională, este subordonată celei de-a doua). (d) Raportul de incidență 136 reflectă, la nivelul conținutului, relația, în cadrul mesajului, dintre planul comunicării propriu-zise
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziție subordonată subiectivă Termeni regenți Nu pot fi identificați termeni regenți, subiectul aflându-se în raport de interdependență/ inerență cu predicatul. * verbe impersonale: Nu s-ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost mai indicat/ să procedezi altfel. * forme impersonale (reflexive, active, pasive) ale unor verbe personale: Se aude/ că vor organiza o petrecere. etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest lucru printr-un document scris.; * adverb relativ: Se știe deja/ unde va fi următoarea vacanță. PREDICAT predicat * predicat verbal exprimat prin verb predicativ la un mod personal, predicativ: Spera/ să i se împlinească dorința. * predicat interjecțional exprimat prin interjecție predicativă: Hai repede! sau prin interjecție onomatopee
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]