3,174 matches
-
400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri de dejecție din bolovănișuri de andezit. Pe malul drept al Mureșului s-au format numeroase terase, cea mai lungă fiind în localitatea Lunca Bradului constituindu-se ca o depresiune. La nord de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
râu colector al pâraielor ce izvorăsc din munții Călimani și Gurghiu. Mureșul străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă se înregistrează în luna aprilie iar minima în luna ianuarie
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
care sunt incluse și pădurile ce mărginesc vatra. Toponimia localitații. Observații toponimice Din punct de vedere etimologic denumirea satului era Păluta, denumire ce derivă de la un termen specific forestier. În timp acestei denumirii i s-a adăugat și numele principalului afluent al Mureșului din localitate, devenind Palota-Ilva. Denumirea Palota-Poluț-Poluta, este de origine slavo- română 5 și indică vechimea acestui toponim cunoscut de români, cel puțin din perioada migrației slavilor pe teritoriul Transilvaniei, sau a fost preluat de la românii moldoveni, care au
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Dobrești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Dobrești (reședința) și Furești. Comuna se află la marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Râului Grecilor (un afluent al Cârcinovului). Este străbătută de șoseaua județeană DJ702, care o leagă spre sud de , și Topoloveni (unde se termină în DN7) și spre nord-est de și mai departe în județul Dâmbovița de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobrești
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Borlești, Brăteasca, Capu Piscului, Crâmpotani, Dobrogostea, Malu Vânăt, Merișani (reședința), Vărzaru și Vâlcelele. Comuna se află în zona vestică a județului, pe malurile Argeșului, acolo unde acesta primește apele afluentului său Vâlsan și formează lacul de acumulare Vâlcele. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Lângă Merișani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703I, care duce spre nord la , (unde se intersectează
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
Mihăești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Drăghici, Furnicoși, Mihăești (reședința), Rudeni, Valea Bradului, Valea Popii și Văcarea. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primește apele afluenților Ruda și Drăghici. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ738, care duce spre nord la și (unde se termină în același DN73). Conform recensământului efectuat în
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
în sudul județului Argeș, la 45 km de municipiul Pitești. Are în componență cinci sate: Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos, Golească și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Mozăceni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Babaroaga, Mozăceni (reședința) și Zidurile. Comuna Mozăceni se află la marginea sud-estică a județului, pe malurile râului Dâmbovnic, acolo unde acesta primește apele afluentului Mozacu, aproape de limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ659, care o leagă spre nord de , , , (unde se intersectează cu DN65B) și Pitești (unde se termină în DN65) și spre sud de , și mai departe în județul Dâmbovița
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul 1,125 km; Valea lui Maldăr 4,025 km care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență) Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rucăr se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
are o întrebuințare foarte mare pentru locuitorii comunei Cașin, salamura fiind foarte folosită aproape în fiecare gospodărie. Valea Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâlca, Boiștea de Jos, Borșani, Coțofănești (reședința) și Tămășoaia. Comuna se află în extremitatea sudica a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul drept al Trotușului în bazinul afluentului acestuia Bilca. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta Bâlca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coțofănești se ridică la de locuitori
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Capăta, Dumbrava, Gura Văii (reședința), Motocești, Păltinata și Temelia. Comuna se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al Trotușului (în dreptul municipiului Onești de pe malul opus), în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Pârâul Mare. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre sud-vest de Onești (unde se termină în DN11A) și (deși momentan întrerupt) spre nord de Răcăciuni, Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Găiceana este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Arini, Găiceana (reședința), Huțu și Popești. Comuna se află în zona de sud-est a județului, în colinele Tutovei, pe râul Găiceana, afluent al Berheciului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Huruiești și mai departe în județul Vrancea de Homocea și Ploscuțeni și
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
maghiară "Marzsinén") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș (un afluent al Bistriței). Este străbătută de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Mărgineni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ119B, care o leagă spre nord de Hemeiuș (unde se termină în DN15) și spre sud de Măgura
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Ciucani, Fundu Răcăciuni, Gâșteni, Gheorghe Doja, Răcăciuni (reședința) și Răstoaca. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al Siretului în dreptul barajului și lacului de acumulare Răcăciuni, și în bazinul hidrografic al afluentului acestuia Răcăciuni cu afluentul său Valea Lungă. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Răcăciuni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252E, care duce spre est la Pâncești traseul drumului european E85 (DN 2) la
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
formată din satele Ciucani, Fundu Răcăciuni, Gâșteni, Gheorghe Doja, Răcăciuni (reședința) și Răstoaca. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al Siretului în dreptul barajului și lacului de acumulare Răcăciuni, și în bazinul hidrografic al afluentului acestuia Răcăciuni cu afluentul său Valea Lungă. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Răcăciuni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252E, care duce spre est la Pâncești traseul drumului european E85 (DN 2) la cca 25 km de
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
C la Onești, 8 °C la Târgu Neamț) și scade cu altitudinea. Iarna, depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1-2 °C decât zona montană și Podișul Moldovei, datorită adăpostului morfologic. În nord, curge Moldova, în partea centrală curge Bistrița (cu afluentul ei Cracău), iar în sud Trotușul, care primește la Onești râurile Tazlău, Cașin și Oituz. Trotușul, la rândul lui, se varsă în Siret, pe partea dreaptă. Tazlăul are un bazin hidrografic de cu o lungime totală de și un debit
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
și Oituz. Trotușul, la rândul lui, se varsă în Siret, pe partea dreaptă. Tazlăul are un bazin hidrografic de cu o lungime totală de și un debit de ; izvorăște din munții Geamăna, aproape de izvoarele Asăului, de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba, Moreni, Lupul și Bârsănești. Tazlăul este deci
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]