5,168 matches
-
Să nu vă mai încontrați cu Șeful Statului?!... Că de aia e dumnealui. Și de aia nu sânt eu... Sau, de exemplu, nu sînteți voi Șeful 284 DANIEL BĂNULESCU În trei vizite îndesite, "imposibilitatea în mers" se transformase miraculos în "agitație sau vagabondaj nocturn inconștient". Apoi în mai exactul "deambulism nocturn" (somnambulism). Începuseră de-i culegeau nopțile de pe crestele acoperișurilor, unde se amuzau să păcăne tabla sau să facă să alunece pe burtă vreo țiglă. Îi înhățau. Le legau boturile la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a apei din bazin nu era tulburată de nicio tresărire, aruncând străluciri adânci învăluite în misterele rezolvate din viața elevilor. Cunoștea fântâna atât de bine! Pan imperturbabil cânta melodii neauzite, în vreme ce silfidele extaziate îi mângâiau copitele, cu toți nepăsători la agitația din jur. Semizeul din bronz și acum face în ciudă trecătorilor, cântându-le din nai frumoaselor despuiate și tratând cu indiferență capriciile anotimpurilor. Cealaltă latură a Teatrului era în stăpânirea unor decoruri uriașe din placaje, a naturii dezordonate din parc
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
bine și s-a trezit cu diriginta în brațe, încredințată că el se va retrage în ultima clipă. Și-a cerut imediat iertare. Ea a zâmbit misterios și s-a îndreptat spre catedră. S-a făcut imediat liniște în clasă, agitația s-a potolit, toți orientându-se spre locurile lor.Dragostea pentru profesori îmbracă cele mai diverse moduri, nefiind exclusă de multe ori nici atracția creatoare de ambiții.De atunci nu a mai privit-o ca pe profesoara de chimie, a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
un film când o vede pe doamna dirigintă mergând atentă, îngândurată, fără țel, având tot timpul din lume la dispoziție, așa cum umblăm adesea parcă vrem să fim singuri dar înconjurați de oameni. Îți face bine gălăgia, freamătul mulțimii și agitația te liniștește. Îl descoperă brusc printre ceilalți oameni. Cu fața luminată de bucurie își schimbă traseul și se îndreaptă spre el. Era uimit de reacția ei, o aștepta nemișcat, mai avea 5 metri până la el. Se gândește cum să se
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
apelor doar silueta masivă de pe mal, a liceului Mircea, rămâne neclintită! - Un sfârșit O zi Sfârșitul lui iulie pe autostrada București- Pitești, Kilometrul 84. Era vară toridă în emisfera nordică a planetei însă o zi obișnuită, caniculară și plină de agitație în acest spațiu. Construcția autostrăzii nu este finalizată însă lui Laur nu-i pasă... este student, a terminat stagiul obligatoriu de muncă patriotică și după trei săptămâni s-a urcat într-un TIR găsit de ocazie care se îndrepta spre
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cu locul din cămin. Astfel, la începutul fiecărui an se agitau mulți din jurul lui. El cunoscându-și posibilitățile nu făcea mare caz însă pe undeva îi părea rău că nu poate lua cu chirie o cameră. Ar fi scăpat de agitația din cămin și ar fi învățat mai conștiincios dar îl distrau frământările colegilor. Era o stare la care participa cu entuziasm, fiind alături de ei. Astfel au găsit tot felul de locuințe: cu WC-ul și chiuveta comune sau a depistat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
se ivesc în sfârșit blocurile turn și trenul frânează. Scrâșnetul saboților, fier pe fier se aude prelung și ascuțit, semnalând călătorilor sfârșitul drumului. - Da, peronul patru ca de obicei.Trebuie s-o iau prin pasaj! își spune tânărul. În gară agitația proprietarilor în căutare de sezoniști, îl face să zâmbească când este întrebat de localnicii care l-au zărit coborând din acceleratul de București - Nu doriți o cameră? - Nu, mulțumesc, sunt constănțean. Repetă până la plictis acest dialog scurt. Canicula îl izbește
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ar fi fost un sfânt. - Admirația pentru cinici și două mii de ani de creștinism la ce ne poate duce? Un Diogene duios... Platon a numit pe Diogene un Socrate nebun. Greu mai poate fi salvat Socrate... Dacă ar prinde glas agitația surdă din mine, fiecare gest ar fi o îngenunchere la un zid al plângerii. Port un doliu din naștere - doliul acestei lumi. Tot ce nu-i uitare ne uzează substanța; remușcarea este la antipodul uitării. De aceea se ridică ea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
aici fiind în clar cu ce se va întîmpla, luciditatea atenuează iraționalul soartei. Îți anticipezi viața, îți trăiești destinul ca un inevitabil fără surprize, căci, într-adevăr, ce-i singurătatea dacă nu viziunea translucidă a fatalității, maximum de luminozitate în agitația oarbă a vieții? Omul politic renunță la conștiință; singuraticul, la acțiune. Unul trăiește uitarea (și asta e politica); celălalt o caută (și asta-i singurătatea). O filozofie a conștiinței nu poate sfârși decât într-una a uitării. Un om care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ai isprăvit cu lumea, ispitele cerești te înlănțuie ca o probă a unei ultime rezerve de vitalitate. Cu Dumnezeu eșuăm ratarea înscrisă în excesul de mâhniri. Și când acestea ne usucă simțurile, o senzualitate a inimii înlocuiește cu văpăi subtile agitația oarbă a sângelui. Cerul e un ghimpe în instinct; absolutul, o paloare a cărnii. Viața-mi pare atât de stranie de când nu-i mai aparțin! Trec ani de chinuri și gânduri legate de cer și de pământ, fără să te
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
timp absolut, substanțializare de clipe, veșnicie orbită de unde... A avea "adîncime" înseamnă a nu mai fi amăgit de separații, a nu mai fi rob "planurilor", a nu mai dezarticula viața de moarte. Contopind toate într-o confuzie melodică de lumi, agitația infinită, sumbră și cuprinzătoare de elemente se purifică într-un fior de neant și plinătate, într-un suspin crescut din străfundurile ultime ale firii și care ne lasă pe veci un gust de muzică și de fum... Existența oamenilor e
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
după formă, încercînd să ne golim de conținuturi și să sistematizăm un proces haotic și rebel? N-ar fi mai fecundă o abandonare în fluiditatea noastră interioară, fără gândul unei obiectivări, sorbind doar cu o voluptate intimă toate fierberile și agitațiile lăuntrice? În acest caz am trăi cu o intensitate infinit bogată întreagă acea creștere interioară pe care experiențele spirituale o dilată până la plenitudine. Trăiri multiple și diferențiate se contopesc și se dezvoltă într-o efervescență din cele mai fecunde. O
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dintre cele mai remarcabile. Sânt oameni care devin lirici numai în momentele capitale ale vieții lor; unii numai în agonie, când se actualizează întregul lor trecut și-i năpădește ca un torent. Cei mai mulți însă devin în urma unor experiențe esențiale, când agitația fondului intim al ființei lor atinge paroxismul. Astfel, oameni înclinați înspre obiectivitate și impersonalitate, străini de ei înșiși și străini de realități profunde, odată prizonieri ai iubirii, încearcă un sentiment care actualizează toate resursele personale. Faptul că aproape toți oamenii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
unei eternități senine dezvoltă în suflet o împăcare dintre cele mai neobișnuite? Este ca și cum grijile acestei lumi și toate incertitudinile spirituale ar amuți în fața unui spectacol de o frumusețe uluitoare, în seducțiile căruia orice problemă ar deveni inutilă. Dincolo de orice agitație, tulburare sau efervescență, o trăire liniștită soarbe cu o voluptate reținută toată splendoarea cadrului. Este o notă esențială a stărilor melancolice calmul, absența unei intensități deosebite. Regretul, care intră în structura melancoliei, explică și el absența unei intensități particulare a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sinucidere. Pentru a ajunge la ideea obsedantă a sinuciderii trebuie atâta frământare lăuntrică, atât chin și o spargere atât de puternică a barierelor interioare, încît din viață să nu mai rămână decât o amețeală catastrofală, un vârtej dramatic și o agitație stranie. Cum o să fie sinuciderea o afirmație a vieții? Se spune: te sinucizi, fiindcă viața ți-a provocat decepții. Ca atare ai dorit-o, ai așteptat ceva de la ea, dar ea nu ți-a putut da. Ce dialectică falsă! Ca și cum
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
atingerea unei expresivități absolute prin delicatețea și nuanțele sau poziția lor. Ne place să le admirăm în pictură, să vorbim de semnificația lor, dar sîntem incapabili să le dăm expresie în propria noastră persoană, să le facem revelatoare pentru toată agitația noastră lăuntrică. Să ai o mână fantomatică, o mână transparentă, ca un reflex imaterial, o mână nervoasă, încordată până la ultima crispație. Sau, dacă nu, o mână grea, amenințătoare, dură și înfiorătoare. Prezența mâinilor, arătarea lor să fie mai mult decât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o deznădejde a nervilor și a cărnii, din care nu se pot salva decât încercînd celelalte forme posibile de voluptăți. Atracția tuturor celorlalte forme decât cele normale picură în senzațiile viciului o neliniște tulburătoare, diversă în consecințe și complexă în agitații. În viciu, spiritul pare că a devenit sânge și se agită ca o forță imanentă în carne. Explorarea în ordinea posibilului nu se poate face fără concursul spiritului, fără intervenția conștiinței. Viciul reprezintă o formă de triumf a individualului. Și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sufletești, să trezească un interes sau o curiozitate. Atunci îți pare inutil să-ți mai dai o părere, să mai iei o atitudine sau să mai impresionezi pe cineva, și toate zgomotele la care ai renunțat prin tăcere cresc în agitația sufletească, existentă în toate marile tăceri. După ce te-ai frământat ca un nebun să rezolvi toate problemele, după ce te-ai chinuit pe culmi, când ar trebui să dai răspunsurile supreme sfârșești prin a găsi în tăcere singura realitate și singura
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tot blocul comunist de altfel, tezele xe "Moscovei"Moscovei. Presa și agitatorii Comitetului Democrat Evreiesc se vor alinia și ei corului acuzator, Încercând chiar să se evidențieze În demascările dușmanului sionist. Astfel, Într-un material documentar difuzat de Comisia de Agitație și Propagandă a Comitetului Central al C.D.E., În care era prelucrat procesul xe "Slansky"Slansky, după ce se repetau cu conștiinciozitate „crimele” acuzaților, reluându-se sistemul de a se trece și numele evreiesc - „Koloman xe "Mosko"Mosko (pe numele său adevărat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
acestora. Conform prevederilor legii, se prelungea eliberarea proprietăților redobândite până la 23 aprilie 1945, dar respectivii chiriași capătă o nouă prelungire până la 26 octombrie 19453, tinzându-se spre o definitivare a situației existente. În special această problemă a locuințelor a produs agitații În masa evreiască. Un raport informativ din 4 august 1945 făcea cunoscute frământările din cadrul populației evreiești, ce se considera nedreptățită. Mulți Îl acuzau direct pe ministrul Justiției, Lucrețiu xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, ca fiind sub influența unor cercuri antisemite 4. Ministrul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În special rapoartele polițienești revin asupra câtorva formule-tip: „Populația evreiască e agitată” sau „populația evreiască e cuprinsă de frământare”. Observația era corectă, căci În rândul populației evreiești posibilitatea sau, dimpotrivă, imposibilitatea emigrării determinau o continuă neliniște, materializată prin zvonuri, agitații, discuții pe aceeași temă de interes general. În prima fază post-Holocaust, 1945-1948, deci până la proclamarea statului xe "Israel"Israel, politica restrictivă britanică era principala piedică În calea emigrării. Astfel, o notă informativă din aprilie 1945 semnala nemulțumirea cercurilor conducătoare evreiești
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Israelul proaspăt renăscut: zvonuri - consemnate de notele polițienești - vorbeau de Înscrieri de voluntari și instruirea lor În tabere paramilitare, organizate de diversele formații sioniste, depozitări de arme etc. Chiar dacă majoritatea acestor zvonuri erau false, ele sunt semnificative pentru starea de agitație a populației evreiești din România, atenția și emoția cu care urmărea ce se petrecea În noul stat. Informații ale organelor de Securitate vorbesc de emigrarea ilegală, numai din xe "Satu Mare"Satu Mare, a 50 de familii evreiești În anii 1947-19482. Același
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
felul În care se eliberează aprobările de emigrare. Ne vom opri numai asupra unora: aprobările de plecare se dădeau fără să se țină seama de unitatea familiei - pleca soția și rămânea soțul, plecau părinții și rămâneau copiii, sau invers. Astfel, agitația se menținea și se amplifica, mărindu-se continuu sfera celor interesați de emigrare. În aprilie 1955, legația xe "Israel"Israelului va prezenta 18 exemple, doar din xe "București"București, de Împiedicare a unificărilor familiilor: „Pistiner Iosif, Calea xe "Dudești"Dudești
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
București"București suma de 25.000 de lei2. Dar, pe lângă activitatea de propagandă, C.D.E., ajutat de Federație, cât și de comunități, a Încercat și o activitate de tip informativ, căutând să depisteze cine are influență asupra masei, unde au loc agitații pro-emigrare etc. În același context legat de activitatea de tip „informativ”, C.D.E. se străduia să stabilească și să localizeze cauzele ce determinau emigrarea și amploarea ei și să Încerce să le contracareze. În același timp, C.D.E. ducea și o activitate
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
noștri cad sub influența celorlalți și devin mai mult evrei decât comuniști” (subl. L.R.)1. Și tot xe "Vasile Luca"Vasile Luca acuza C.D.E. cu violență că „alunecă pe linia naționalistă a fasciștilor evrei. Rolul vostru e să combateți această agitație naționalistă”2. Iar În 1948, Luca vorbea de C.D.E. ca de un loc „În care tendința bundistă este un pericol permanent”3. Când vorbeau de bundism, fruntașii comuniști preluau formula lui xe "Stalin"Stalin, ce avea semnificația izolării populației evreiești
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]