6,939 matches
-
Ideal ar fi ca și în domeniul agresivității antisociale să opereze prioritar mecanisme ale controlului intern, din interiorul individului. Anticiparea pedepsei și a ripostei este un asemenea mecanism. Psihologii operează însă și cu un concept mai larg, și anume anxietatea agresiunii (Sears et al., 1991). Ei spun că ar fi necesară - și se și aplică - învățarea inhibiției față de agresiune în general, inhibiție care nu înseamnă doar simpla frică de pedeapsă. Prin socializare se poate construi în personalitatea umană un gen de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
individului. Anticiparea pedepsei și a ripostei este un asemenea mecanism. Psihologii operează însă și cu un concept mai larg, și anume anxietatea agresiunii (Sears et al., 1991). Ei spun că ar fi necesară - și se și aplică - învățarea inhibiției față de agresiune în general, inhibiție care nu înseamnă doar simpla frică de pedeapsă. Prin socializare se poate construi în personalitatea umană un gen de aversiune față de violență sub orice formă a ei. Că socializarea contează pe această linie sugerează situația copiilor din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi depășită prin acțiuni (agresive) asupra agentului frustrant, atunci agresiunile (fizice sau simbolice) se îndreaptă spre alte ținte, care îndeplinesc rolul de „țap ispășitor” și care sunt, de regulă, out-grup-urile, „ceilalți” mai vulnerabili. 3) Teoria conflictului real, formulată ca atare de R. Levine și T. Campbell (1972), dar avându-și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
orice fel de rasism și discriminare etnică. 5) Această tendință capătă un conținut mai bogat și crește în intensitate în stadiul autonomiei. Acum indivizii albi devin multiculturaliști convinși, identitatea lor etnică este nonrasistă și se încearcă abolirea oricărei forme de agresiune și discriminare. Între stadiile menționate, atât în cazul grupurilor minoritare, cât și al celui majoritar, nu există, desigur, granițe bine delimitate, ele întrepătrunzându-se pe suprafețe întinse. De asemenea, nu toți indivizii, poate nici o majoritate semnificativă, nu parcurg totalitatea stadiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eficiente de interacțiune, folosită și în învățământ - este vorba despre focus-group -, o manieră de lucru ce utilizează tocmai o asemenea „disidență”. Este vorba despre maniera contradictorie de focus-group ce presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve și tendințe inhibitorii prin agresiune și confruntare. În acest sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina să vină cu contraargumente în momentul în care grupul pare să ajungă la un consens simplu (bazat pe epuizarea temei). Iată de ce credem că discuția despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
concluziile grupului nr. 1, continuând dezbaterea. Procesul continuă, în același mod, cu toate grupurile incluse în activitatea de focus-group. Maniera contradictorie de focus-group, o a doua modalitate de lucru, presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve și tendințe inhibitorii prin agresiune și confruntare. În acest sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina de a găsi contraargumente în momentul în care grupul pare să ajungă la un consens simplu (bazat pe epuizarea temei). Observăm similaritatea acestui mod de focus-group
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi definite și ca romane-eseu -, fiind astfel învestite cu un prim nivel de transcendență. Aici își spun cuvântul cultura și experiența jurnalistului comentator politic și cea a eseistului pe teme civice și culturale. Realul brut și brutal, ignar și agresiv - agresiune a materiei infernale - este împins și filtrat în planul logosului. Privite din acest unghi, cărțile lui S. apar ca tot atâtea dezbateri de idei, iar personajele ca tot atâtea încorporări ale unor teme propuse dezbaterii. Personaje pline, altfel spus cu
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
e așa, și sub loviturile comunismului. Un al doilea element e legat de înșiși judecătorii din procesul intentat fascismului. Ei aparțineau Europei Occidentale și Statelor Unite, așa dar acelei părți de lume ale cărei valori păreau a fi ținta principală a agresiunii fasciste. Evreii înșiși erau parte din această civilizație milenară. "Occidentul, scrie tot Furet, a manifestat foarte puțină compasiune față de îndepărtatele popoare din Răsăritul Europei care au căzut victimă comunismului, în timp ce experiența opresiunii naziste a trăit-o din plin". Lipsa de
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
refer la situațiile când unul dintre cei aflați în conflict, după o rezistență oarecare, este înfrânt. În acel caz, victima este rezultatul unui context obiectiv, destul de normal. Victima autentică, dimpotrivă, pare a fi fructul propriei sale fatalități subiective. În absența agresiunii victimizatoare, ea și-ar pierde identitatea, statutul și "gloria". Ce sens ar mai avea dacă n-ar sângera, eventual chiar în mod inutil? Ce proiect ar fi acela în care victima n-ar mai simți voluptatea călcării în picioare sau
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
Comportamentul agresiv reprezintă fie o formă inadecvată de stabilire a relației cu o persoană, fie o modalitate de a atrage atenția” (Franz Petermann, Ulrike Petermann, Program terapeutic pentru copiii agresivi, pg. 1). Dicționarul Explicativ al Limbii Române oferă următoarele definiții: Agresiune: atac Împotriva unei persoane sau a unui stat. Agresiv: care atacă (fără provocare). Agresivitate: Însușirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. Specialiștii consideră că există o strânsă legătură Între mediul familial și agresivitatea copilului, constatându-se o
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
îi dădea acest drept. Primul lor copil, Obed, a fost dat lui Naomi, pentru continuarea numelui 44. Noul Testament atestă aceeași atitudine față de femeile rămase fără soți. Vremurile nu se schimbaseră. Precaritatea condiției de văduvă se conserva, cu toate posibilitățile de agresiune („Ei, care mănâncă de tot casele văduvelor și de ochii lumii se roagă îndelung; aceștia vor lua mai multă osândă” - Marcu 12, 39; este opinia lui Iisus despre farisei), și ea motiva îndestul grija ce trebuia arătată acestui „grup”: „Cucernicia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gavrilaș Mateiaș - și îl roagă să plătească el cei 120 de galbeni pe care îi împrumutase de la marele logofăt Toderașco Ianovici și să ia el satul zălogit) și să-și vândă pământurile (de multe ori le cumpărau Domnii), văduvele suportau agresiuni (chiar dacă aparțineau elitelor: „[...] numai munca ce au făcut femeilor lor și înmei lui Șeptilici pentru avuțiile [îl critică Miron Costin pe Alexandru Vodă Iliaș] - au fostŭ peste pravilă, că pre légea direaptă nici fecior pentru fapta tătâne-său, nice părintele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent la violență în lipsa protectorului (des invocata fragilitate feminină agresată) și de a declanșa ulterior măsuri punitive substanțiale sporea vulnerabilitatea văduvelor, și ca persoane (și „ținte” ale agresiunii), și în ipostaza de mame ale unor fete aduse în situația de victime. Se întâmpla uneori ca „soțiile”, incriminate în „capul” citat în paragraful precedent, să fie chiar slujitori ai Bisericii (opriți prin dispoziții stricte - Antim Ivireanul le cerea preoților
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Își păstrează caracterul de discreție, Întărit și apărat de secretul profesional ce nu trebuie divulgat. În felul acesta, examenul clinico-medical rămâne Înscris În cadrul practicii medicale, acceptată și Înțeleasă de către bolnav ca o relație specială cu medicul. bă Violul unei persoane, agresiunea sexuală, este un atentat la pudoarea acesteia, o acțiune agresivă, forțată, care aduce o gravă atingere integrității corporale și intimității psiho-morale a victimei. Este un act care se opune, prin brutalitate și violență, voinței unei persoane.. În același timp, el
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale individuale sau colective, la simbolurile care constituie reperele morale, spirituale, culturale, sufletești ale unei persoane, familii, națiuni etc. Tot ceea ce aduce atingere acestor simboluri sau valori este resimțit de către individ sau de grupul de indivizi ca o ofensă, o agresiune, ca o violare frustrantă, față de care conștiința mea morală, individuală sau colectivă, Îmi ordonă să protestez; mă Îndeamnă să răspund la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
A fost distins cu Premiul Asociației Oamenilor de Teatru și Muzică (1978), Premiul Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor (2003) ș.a. O constantă care se degajă din teatrul lui S. este refuzul prejudecăților, al ipocriziei și, nu în ultimul rând, al agresiunii istoriei. Dramaturgul abordează probleme grave sub forma unor „panotări” etice și psihologice, fiind un analist și un moralist, propensiune pusă în evidență și în publicistica sa postdecembristă, adunată în culegerea Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui naiv (1999). Nu
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
societățile civilizate, ideea de „boală”. Ambele au o valoare opusă sănătății, dar concomitent ele sunt și purtătoarele unei semnificații simbolice de pericol. Din punctul de vedere al modelului socio-cultural și moral, boala și moartea au un sens profund, ele reflectând agresiunea socială față de sănătate. În acest caz, bolnavul apare ca o „victimă” simbolică a agresivității sociale. Din acest motiv, în planul relațiilor sociale, boala apare ca îndeplinind o funcție simbolică, ea fiind cea care „preia” și care „poartă” actele de reprimare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice. Traumatismul psihic este un eveniment neobișnuit, subit și violent, care se confruntă cu mecanismele de apărare psihică ale individului (mecanismele de apărare ale Eului), dezorganizând echilibrul personalității acestuia. În ceea ce privește natura psihotraumatismelor, prezentând un mare polimorfism, acestea pot cuprinde următoarele: agresiuni psihice; accidente fizice; situații conflictuale interpersonale; crize de viață psihobiologică (pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
insecurizant se va traduce printr-o sensibilizare progresivă, care se va manifesta prin tulburări psihice sau psihosomatice de tip alergic (urticarie, eczemă, rinită, astm etc.). Toate aceste situații psihotraumatizante contribuie la crearea unei stări de „stres”, ca răspuns psihofiziologic la agresiunile violente din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea (H. Selye). Stresul apare ca un tip de răspuns psihofiziologic al organismului la agresiuni, pericole și amenințări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea (H. Selye). Stresul apare ca un tip de răspuns psihofiziologic al organismului la agresiuni, pericole și amenințări. El este o relație utilă ce are ca efect punerea organismul în situația de alarmă și de apărare, trezirea atenției, stimularea evaluării și judecății, activarea capacității de decizie, mobilizând în felul acesta forțele fizice și psihice de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nerezolvate de orice fel. Evenimentul stresant, descris de H. Selye, corespunde cu ceea ce S. Freud a numit traumatism psihic, având în acest de al doilea caz un cadru mult mai extins decât cel pe care i-l atribuie H. Selye. Agresiunea, în cazul stresului, se poate produce la mai multe niveluri și, de regulă, este considerată a avea o origine pur exterioară. Consecințele traumatismului psihic sunt susceptibile de a induce tulburări foarte diferite, mergând de la simpla stare de angoasă până la criza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
puțin îndelungată, la epuizarea psihică și fiziologică a organismului, obligându-l pe individ să înceteze desfășurarea activității. În aceste situații apare oboseala. Oboseala este un ansamblu de fenomene subiective și obiective care apar la un subiect supus unei însumări de agresiuni minore (Bugard). Oboseala corespunde acelei stări a organismului în care mobilizarea energetică depășește capacitățile de reparație imediată a organismului ca urmare a unui efort. Trei tipuri de criterii definesc sau caracterizează starea de oboseală: criterii obiective: diminuarea randamentului; criterii subiective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
piedestal în care se va discerne decodajul vizual. Mesajele continue care ne „atenționează”, se confruntă în permanență, dezvoltând, analizând și adâncind procesele - mai mult de atât un aport semnificativ abundă în psihologia ordinii, ca o metodă de intervenție asupra individului. Agresiunea sau nu a mediului extern prin acuitatea vizuală (absorbția stimulilor) asupra universului interior al individului, „se provoacă” prin dialog/interacțiune/„a lua la cunoștință”; astfel convigurațiile ne relatează dezordinea pe care o provoacă individul asupra mediului iar testul culorilor măsoară
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
de a înfrunta această boală. Barrucaud - citat de Păunescu Podeanu - subliniază faptul că intrând în boală, bolnavul părăsește logica obișnuită și pătrunde într-o lume „irațională”, dominată de logica instinctelor și afectivității, o lume egocentrică. Boala reprezintă pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reacționa la boală prin optimism, pesimism, negare, indiferență sau independență
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]