5,707 matches
-
se ridică la pretențiile școlii, sau are un defect de sănătate somatică, ceea ce îi atrage blamul colegilor), și datorită sentimentului de insucces caută alt mediu unde se simte valoros. * Caracterul necorespunzător al pedagogilor față de copilul cu suferințe psihice sau senzoriale, agresivitatea colectivului din care face parte. * Atitudinea părinților față de școală (devalorizarea importanței școlii sau nemulțumirea continuă a părinților față de activitatea școlară a copilului transformă scoală într-o sursă de anxietate pentru acesta). b) fuga cu caracter impulsiv: * Copilul simte impulsul de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mamei (mâna) ar putea să o distrugă, fapt care contribuie la susceptibilitatea instalării unor accese de depresie. Aceasta perioadă poate să constituie punctul de plecare pentru instalarea depresiei la vârsta adultă, când persoana poate trăi stări în care se amestecă agresivitatea și dragostea față de lumea exterioară și față de el însuși (Pagano, 1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)169. 8.6.3. Modele cognitiv-comportamentale asupra depresiei Teoriile comportamentale asupra depresiei își au punctul de plecare în cercetările psihofiziologului rus Pavlov asupra condiționării răspunsurilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de luptă-sau-fugă (de asemenea numit reacție de urgență). Tabelul nr. 10.1. Simptome ale anxietății Somatic Comportamental Emoțional Cognitiv Ieșirea la suprafață a interferențelor dificile Evadare Senzație de spaimă Anticiparea răului Tensiune musculară Evitare Groază Exagerarea pericolului Ritm cardiac accelerat Agresivitate Insomnie, neliniște Probleme de concentrare Respirație accelerată Răceală în comportament Iritabilitate Hipervigilență Respirație adâncă Scăderea apetitului de răspuns Neliniște, predispoziție la meditație Contracții ale splinei Frica de a pierde controlul Dilatarea vaselor de sânge, periferice Creșterea răspunsului de evitare a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Una dintre cele mai promițătoare cercetări asupra tulburărilor obsesiv-compulsive este perspectiva unei tulburări neurologice. Cea mai mare parte a acestei cercetări s-a concentrat pe un circuit în creierul uman care este implicat în executarea patterrn-urilor primitive de comportament, precum agresivitatea, sexualitatea și secrețiile corpului (Baxter, 1992320; Rapaport, 1990321; Swedo, 1992322). Acest circuit începe în regiunea orbitală a cortexului frontal de unde apare impulsul. Aceste impulsuri ajung apoi la o zonă din ganglionul bazal numită nucleul caudat, care permite ca doar cele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
deoarece creierul acestora nu le-au oprit gândurile privind murdăria și comportamentul lor când acesta nu mai e cazul să fie făcut. Inițiatorii acestei teorii au remarcat că multe dintre obsesiile și compulsiile celor cu TOC sunt în legătură cu contaminarea, sexul, agresivitatea și repetarea pattern-urilor de comportament. Oamenii cu tulburări obsesiv-compulsive uneori simt o calmare a simptomelor când iau medicamente care reglează activitatea serotoninei neurotransmițător care joacă un rol foarte important în funcționarea adecvată a circuitului primar în creier (Rapaport, 1991
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Punând toate aceste studii împreună, cercetătorii au argumentat că oamenii cu TOC au o disfuncție fundamentală în zona din creier responsabilă de reglarea impulsurilor primitive, probabil datorită deficitului de serotonină din aceste sisteme. Ca un rezultat, impulsurile primitive despre sex, agresivitate și curățenie trec prin conștiința acestora și îi motivează în executarea unor comportamente stereotipe mult mai des decât pe oamenii fără astfel de tulburări (Rapaport, 1981, 1991)324. Dar, această teorie este mai mult doar la nivel teoretic fiind nevoie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ușor de acceptat. Teoriile psihodinamice oferă un raport interesant între modul de desfășurare al TOC și conținutul specific al obsesiilor și compulsiilor oamenilor. Potrivi acestei teorii, motivul pentru care atât de multe obsesii și compulsii sunt în legătură cu contaminarea, sexul și agresivitatea este deoarece conflictele inconștiente au de a face cu impulsurile aversive și sexuale. Teoria psihodinamică sugerează că modul în care oamenii pot fi tratați de aceste obsesii și compulsii este să fie ajutați să ajungă să-și înțeleagă conflictele și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
meu" este cel mai aproape de mine și de aceea acordul cu tot ce-mi aparține în chip intim este îndeobște total. Identificarea cu setul de limite al fondului intim-străin se face în mod spontan și tocmai această identificare este temeiul agresivității. Pare curios, la prima vedere, faptul că acordul cu hotarele proprii poate lua forma agresivă a excluderii: excluderea a tot ce cade în afara determinațiilor mele. Pentru că tot ce cade în afara acestor determinații continuă să rămână în perimetrul identității mai vaste
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este de aceea altul identic, identic prin calitatea unică de om și prin cele douăsprezece limite pe care această calitate, oriunde și oricând, le implică. Cum e atunci cu putință ca însuși temeiul identității să devină unul al excluderii și agresivității? Cum poate altul identic să se transforme în altul diferit, de vreme ce a fi om înseamnă a participa la cele douăsprezece elemente ale fondului intim-străin și de vreme ce participarea la cele douăsprezece elemente ne cufundă în vasta identitate a calității de om
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
altul diferit, de vreme ce a fi om înseamnă a participa la cele douăsprezece elemente ale fondului intim-străin și de vreme ce participarea la cele douăsprezece elemente ne cufundă în vasta identitate a calității de om? Unde apare diferența, ca sursă a excluderii și agresivității, înlăuntrul acestei identități? S-ar părea că nici o identitate nu e îndeajuns de puternică pentru a estompa diferența și alteritatea existente în sânul ei. Desigur, altul e identic cu mine prin calitatea sa de om și prin setul de determinații
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în jurul tulburărilor de comportament la copil și adolescent. Într-o anchetă limitată la Corsica de Sud, o echipă de la INSERM (Facy și Henry, 1997, p. 92) a scos la iveală o prevalență a tulburărilor de comportament la școală manifestate prin agresivitate la 7% dintre preadolescenți, prin violență la 5% și prin furii frecvente la 12% dintre acești elevi. Acest mod de calcul este foarte prizat de psihologii și psihoeducatorii din Québec și America de Nord (Vitaro și Gagnon, 2000, p. 167). Dar, evident
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care l-am evitat parțial până acum, dar cu care vom începe capitolul următor -, diversele anchete cantitative care măsoară "violența" măsoară oare același lucru și putem face cu atâta ușurință un salt între school bullying și tulburări de comportament, incivilități, agresivitate sau delincvență, insultă și hărțuire sexuală? Putem cu adevărat să adunăm toate acestea sub termenul "violență"? Capitolul III Violența obișnuită: definiție și consecințe Problema violenței în școală ține în primul rând de o opresiune cotidiană, repetitivă, proteiformă. Este necesară o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Majoritatea întrebărilor despre "climatul școlar" sunt alcătuite din scări în cinci puncte care ne permit să construim apoi un Indice al climatului școlar care să fie un bun rezumat al "ambianței" dintr-o școală; ▪ indicatorii de insecuritate: perceperea violenței și agresivității, a cartierului din jur. Din punct de vedere tehnic, folosim în realizarea cercetării un chestionar administrat elevilor (și învățătorilor, după caz) și care cuprinde întrebări urmărind să adune ansamblul acestor indicatori, în special indicatorii de victimizare și indicatorii climatului școlar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mult mai negativ pe măsură ce crește victimizarea. Toate mediile climatului școlar variază în funcție de această creștere. Tabelul 11. Percepera climatului școlar în funcție de victimizări și supravictimizări la elevii din ciclul 3 al școlilor elementare CLASIFICARE- victimizări Generală Elevi Profesori Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ Supravictimizări 3,56 3,28 3,99 3,97 2,50 3,50 3,78 4,52 3 victimizări 3,77 3,55 4,08 4,12 3,15 3,62 4,06 4,60 2 victimizări 3,97
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
deloc victime. Componentele climatului școlar sunt, în acest tabel, variabile le notate prin "generală" (percepție globală asupra școlii), "elevi" (relații între elevi), "profesori" (relații elevi-profesori), "alți adulți" (relații cu adulții din afara personalului didactic), "violență" (gradul violenței percepute), "cartier" (aprecierea cartierului), "agresivitate" (agresivitate în relația elevi-învățători) și, în fine, "învățământ" (aprecierea calității învățământului). Fiecare casetă a tebelului reprezintă așadar încrucișarea dintre categoria de victimizare și una dintre componentele climatului școlar. Astfel, caseta în care se intersectează categoria "supravictimizaților" și componenta "generală" a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victime. Componentele climatului școlar sunt, în acest tabel, variabile le notate prin "generală" (percepție globală asupra școlii), "elevi" (relații între elevi), "profesori" (relații elevi-profesori), "alți adulți" (relații cu adulții din afara personalului didactic), "violență" (gradul violenței percepute), "cartier" (aprecierea cartierului), "agresivitate" (agresivitate în relația elevi-învățători) și, în fine, "învățământ" (aprecierea calității învățământului). Fiecare casetă a tebelului reprezintă așadar încrucișarea dintre categoria de victimizare și una dintre componentele climatului școlar. Astfel, caseta în care se intersectează categoria "supravictimizaților" și componenta "generală" a climatului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
28. "Nota" 3,56 obținută este media răspunsurilor date de cei 162 de elevi "supravictimizați". Cu cât nota medie e mai aproape de 5, cu atât elevii sunt mai satisfăcuți de climatul școlar și cu atât percep mai puțin violența și agresivitatea. E clar că, în toate cazurile, se manifestă o scădere importantă în percepția asupra climatului școlar, în încrederea în adulți și în sentimentul de securitate pe măsură ce crește victimizarea. Cu cât elevul este mai des victimă, cu atât lumea i se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
împotriva tinerilor, în cercetările realizate la Edinburgh. Într-o perioadă de nouă luni, jumătate din eșantionul său fusese victimă a agresiunii fizice, amenințărilor sau furturilor. 52% dintre fetele și 36% dintre băieții cuprinși în această anchetă s-au plâns de agresivitate din partea adulților, mergând de la "priviri stânjenitoare" până la atitudini indecente. Rasismul, sexismul și elitismul sub formă de atitudini și comportamente negative față de anumite categorii de elevi fac parte din violența experimentată de elevi. Sexismul poate lua forma diferențelor de adresare față de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în anturaje nesănătoase. Aceste condiții nefavorabile dezvoltării vreunui om nu sunt decât rezultatul unei neglijențe parentale evidente, care întunecă viitorul copilului. Astfel, în loc să meargă la școală ca să învețe și să fie un bun exemplu, copilul se distinge prin mediocritatea muncii, agresivitatea de nezdruncinat, aplecarea spre câștigul facil etc.; tot ce-l îndepărtează de virtuțile cardinale ale educației. Prin contact, are o influență negativă asupra colegilor și întreține împreună cu aceștia un climat favorabil violenței în școală. Astfel, abandonul părinților zguduie serios școala
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
risc individuali Categoriile de factori individuali testate cel mai frecvent sunt: problemele legate de complicațiile natale și perinatale, problemele de sănătate (în special cele cardiace), tulburările psihologice internalizate (nervozitate, anxietate, depresie etc.), problemele de temperament legate de concentrare și hiperactivitate, agresivitatea, inițierea precoce în comportamente violente, preferința pentru comportamentul antisocial, abuzul precoce de droguri și alcool. Acestor factori, numeroase studii le adaugă o inteligență scăzută, legată și de un mod inadecvat de rezolvare a problemelor. Dintre acești factori, unii nu sunt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în principal. Vom vedea că punctele de convergență sunt mult mai numeroase decât dezacordurile. Tabelul 14. Factorii de risc predictori ai delincvenței violente sau ai tulburărilor de comportament externalizate Hawkins (2000) Fortin (2003) Vitaro-Gagnon (2003) Factori de risc individuali Temperament (agresivitate, "bebeluși dificili" etc.) + + + + + + Accidente perinatale − nr nr Probleme medicale − nr nr Tulburări internalizate (depresie) − + + nr Hiperactivitate/deficit de atenție + + + + + + Inițiere precoce în violență + + + + + + Opinii favorabile violenței + + nr nr Deficit sociocognitiv Inteligență scăzută + + + + + Sex (băieți) + + + + + + Abuz precoce de droguri și alcool
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
6% p < 0,01 Relații între elevi (proaste/mai degrabă proaste) 19,7% 20,6% Nesemnificativ Relații elevi-profesori (proaste/mai degrabă proaste) 21,6% 30,3% p < 0,01 Violență (foarte multă/multă) 21,4% 40,5% p < 0,01 Agresivitate elevi-profesori (foarte multă/multă) 24,1% 34,6% p < 0,01 Nivelul învățământului (prost/mai degrabă prost) 13% 19,5% p < 0,01 N: 1995-1996 = 4418; N: 1999-2000 = 6 347. Sursa: Debarbieux et al., 2000. Procentajele reprezintă aici numărul elevilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
N: 1995-1996 = 4418; N: 1999-2000 = 6 347. Sursa: Debarbieux et al., 2000. Procentajele reprezintă aici numărul elevilor care au răspuns la nivelurile cele mai mici ale scării, fie că relațiile erau proaste sau mai degrabă proaste, fie că violența și agresivitatea erau foarte importante sau importante. Se observă degradarea climatului în aceste școli foarte defavorizate, într-o perioadă de patru ani. Impresia unei creșteri a violenței este spectaculoasă, de vreme ce proporția elevilor care o percep ca foarte importantă ajunge de la 21,4
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de patru ani. Impresia unei creșteri a violenței este spectaculoasă, de vreme ce proporția elevilor care o percep ca foarte importantă ajunge de la 21,4% la 40,5%. Această impresie este, de altfel, împărtășită de profesori. În 1995, când îi întrebam despre agresivitatea manifestată de elevi împotriva lor, 7% dintre profesori o considerau puternică. În 1999, aceștia au ajuns la 49%, de șapte ori mai mult. Este acest sentiment de insecuritate justificat de o creștere reală a violenței? Comparând numărul de victime din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
apărut o "delincvență de excluziune" (Garapon și Salas, 1998), caracterizată în principal prin faptul că este orientată împotriva instituțiilor și că este mai frecvent săvârșită în grup. De unde două consecințe: apariția unei violențe mai puternice împotriva cadrelor didactice și apariția agresivității în grup, unde violența este mai intensă, prin efectele antrenării și anonimatului. Violența din mediul școlar se exercită mai ales în cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]