3,926 matches
-
unor colegi ( În fața instanței adolescentul infirm apare În calitate de victimă, iar celălalt În calitate de infractor). Se află, Însă, că actul de agresiune a fost consecința bătăilor și al umilințelor la care a fost supus În mod repetat În fața colegilor “agresorul” de către Alin (deci, anterior actului de agresiune, “rolurile”celor doi erau schimbateă. Nu Întamplător, În cadrul unei clasificări a victimelor a violențelor lor, cum este cea a lui Olweus (cf. Neamțu, C.,2001), apar categorii precum: * Victime provocatoare: tineri care provoacă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
-i ajutăm pe copii care au fost agresați”, “Ii vom Învăța și pe ceilalți să se comporte În același mod” etc. * O importanță mai mare se acordă educării părinților ( cum să intervină În cazul În care copilul lor este fie agresor, fie victima a agresiunii), profesorilor (cum să Încurajeze adolescenții să comunice incidentele de violență și cum să intervină În cazul violențelor Între elevi) și elevilor (cum să evite violențele și cum să se implice ei inșiși În acțiuni Împotriva violenței
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
aceste comitete prevăd că acest lucru nu trebuie să se mai Întâmple daca reintegrarea elevilor violenți este contrară intereselor școlii. * S-au Înființat linii telefonice tip hot-line pentru a se Încuraja raportarea incidentelor violente și a se interveni În vederea sancționării agresorilor. * Elevilor victimizati li se oferă module de consiliere și cursuri de autoapărare. Se poate observa că profesorul are un rol determinat În prevenirea și combaterea conduitelor agresive. Din acest motiv, pentru ca școala să-și asume acest rol de prevenire și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
pe marginea unor legi apărute, cât și în contribuții la elaborarea unor proiecte de noi legi. Este autor și susținător al unor teze privind războiul de agresiune și necesitatea răspunderii penale pentru actele de agresiune, necesitatea definirii cu claritate a agresorului și a infracțiunii internaționale și caracterul permanent al justiției internaționale. În cadrul unei ceremonii desfășurate la Facultatea de Drept a Universității Sorbona din Paris, lui Vespasian V. Pella i s-a decernat, la cea de a zecea aniversare a Biroului Internațional
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
evidență câteva din eforturile pe care le-a făcut România în această perioadă grea, în plan politic extern și anume cele legate de reorganizarea Micii Ințelegeri, de contracararea Directoratului în patru, precum și activitatea României referitoare la problema dezarmării și definirii agresorului. Criza economică mondială din anii 1929-1933 a deschis o etapă nouă în relațiile internaționale cu repercusiuni directe asupra relațiilor internaționale existente până atunci . Între marile puteri capitaliste se intensifică lupta pentru piețe de desfacere, pentru sfere de influență, se intensifică
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Societății Națiunilor (primele inițiative), activitatea comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, organizarea Conferinței dezarmării, poziția României și a Micii Înțelegeri față de dezarmare, rolul pe care l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de definirea agresorului, realizarea convențiilor privind definirea agresorului, contribuția lui Titulescu la încheierea acestor convenții, precum și semnarea și importanța lor. În problema încriminării războiului, a necesității dezarmării și păcii, contribuția României a fost efectivă. Multe propuneri românești, având o valabilitate indiscutabilă, au îmbogațit
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, organizarea Conferinței dezarmării, poziția României și a Micii Înțelegeri față de dezarmare, rolul pe care l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de definirea agresorului, realizarea convențiilor privind definirea agresorului, contribuția lui Titulescu la încheierea acestor convenții, precum și semnarea și importanța lor. În problema încriminării războiului, a necesității dezarmării și păcii, contribuția României a fost efectivă. Multe propuneri românești, având o valabilitate indiscutabilă, au îmbogațit patrimoniul dreptului internațional. Este cunoscut
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
au dat seama că nu pot obține atât de ușor revizuirea pactului Societății Națiunilor și a tratatelor. Nicolae Tilulescu (1882-1941) cel mai de seamă reprezentant al diplomației românești în perioada interbelică CAPITOLUL al III-lea CONFERINȚA DEZARMĂRII ȘI PROBLEMA DEFINIRII AGRESORULUI În perioada interbelică, o problemă internațională de o deosebită însemnătate a fost și problema dezarmării, problemă la dezbaterea căreia și România a participat activ, aducându-și contribuția, prin inițiativele proprii pe care le-a luat, prin susținerea conceptului de definire
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
perioada interbelică, o problemă internațională de o deosebită însemnătate a fost și problema dezarmării, problemă la dezbaterea căreia și România a participat activ, aducându-și contribuția, prin inițiativele proprii pe care le-a luat, prin susținerea conceptului de definire a agresorului, prin semnarea convențiilor de definire a agresorului. După terminarea războiului, tratatele de pace au prevăzut o reducere generală a armamentelor, printre care dezarmarea impusă Germaniei și celorlalte state învinse, reprezenta doar un preludiu. “La 8 ianuarie 1918, președintele Statelor Unite, Wilson
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
deosebită însemnătate a fost și problema dezarmării, problemă la dezbaterea căreia și România a participat activ, aducându-și contribuția, prin inițiativele proprii pe care le-a luat, prin susținerea conceptului de definire a agresorului, prin semnarea convențiilor de definire a agresorului. După terminarea războiului, tratatele de pace au prevăzut o reducere generală a armamentelor, printre care dezarmarea impusă Germaniei și celorlalte state învinse, reprezenta doar un preludiu. “La 8 ianuarie 1918, președintele Statelor Unite, Wilson în "Proclamația celor 14 puncte asupra organizării
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
antirevizionistă a unor state mici și mijlocii, conștiente fiind că trebuie să caute concomitent, noi mijloace, noi instrumente de securitate. Eforturile României pe plan intern și extern privind condamnarea războiului sau împletit organic cu cele pentru dezarmare și pentru definirea agresorului și a agresiunii. “Problema dezarmării și, legat de aceasta, a definirii juridice a agresiunii rămâneau totuși să se mențină la suprafață, ele fiind susținute de țările iubitoare de pace, între care și România a jucat un rol de seamă”. Stabilirea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
asupra dezarmării, participanții au hotărât, la începutul anului 1934, sistarea definitivă a lucrărilor Conferinței pentru dezarmare. Deși lucrările Conferinței pentru dezarmare s-au încheiat cu un insucces, totuși ele s-au soldat și cu un rezultat pozitiv, concretizat în definiția agresorului, document de mare însemnătate pentru acele vremuri, având și astăzi o deosebită importanță. Primele încercări de definire a agresorului au fost făcute în anul 1923, în cadrul Proiectului tratatului de asistență mutuală, unde se arată ca agresorul urma a fi stabilit
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
pentru dezarmare s-au încheiat cu un insucces, totuși ele s-au soldat și cu un rezultat pozitiv, concretizat în definiția agresorului, document de mare însemnătate pentru acele vremuri, având și astăzi o deosebită importanță. Primele încercări de definire a agresorului au fost făcute în anul 1923, în cadrul Proiectului tratatului de asistență mutuală, unde se arată ca agresorul urma a fi stabilit de către Consiliul Societății Națiunilor, printr-un vot unanim. O nouă încercare de a defini agresiunea s-a făcut cu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
pozitiv, concretizat în definiția agresorului, document de mare însemnătate pentru acele vremuri, având și astăzi o deosebită importanță. Primele încercări de definire a agresorului au fost făcute în anul 1923, în cadrul Proiectului tratatului de asistență mutuală, unde se arată ca agresorul urma a fi stabilit de către Consiliul Societății Națiunilor, printr-un vot unanim. O nouă încercare de a defini agresiunea s-a făcut cu prilejul semnării Protocolului de la Geneva, la 2 octombrie 1924, care a desemnat tendința către arbitrajul obligatoriu, ca
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
O nouă încercare de a defini agresiunea s-a făcut cu prilejul semnării Protocolului de la Geneva, la 2 octombrie 1924, care a desemnat tendința către arbitrajul obligatoriu, ca mijloc de reglementare pașnică a litigiilor. Protocolul interzicea complet războiul și considera agresor statul care recurgea la război, încălcând dispozițiile Pactului și a hotărârilor de la Geneva din 1924. Și de aceasta dată, guvernul englez, găsind diferite pretexte, i-a diminuat importanța și l-a anihilat. În octombrie 1925, Conferința de la Locarno, reușea doar
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
incluse acțiunile comise de persoane particulare, între care crimele contra securității altor state, etc. Definiția, ca și precizările lui V. V. Pella, privind cazurile de agresiune sunt relativ apropiate de cele formulate de delegația sovietică în cadrul Conferinței pentru dezarmare. Inițiativa definirii agresorului a aparținut delegației sovietice, care prin reprezentantul său Maxim Litvinov, ministrul de externe, a propus la 6 februarie 1933, un proiect de definire a agresorului. De data aceasta, proiectul era clar, cuprinzător și fără echivoc, precizând situațiile în care un
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
sunt relativ apropiate de cele formulate de delegația sovietică în cadrul Conferinței pentru dezarmare. Inițiativa definirii agresorului a aparținut delegației sovietice, care prin reprezentantul său Maxim Litvinov, ministrul de externe, a propus la 6 februarie 1933, un proiect de definire a agresorului. De data aceasta, proiectul era clar, cuprinzător și fără echivoc, precizând situațiile în care un stat era considerat agresor. Cu acest prilej, Titulescu nota: “Suntem la Geneva în una din acele dimineți cenușii care caracterizează așa-zisa primăvară a acestui
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
sovietice, care prin reprezentantul său Maxim Litvinov, ministrul de externe, a propus la 6 februarie 1933, un proiect de definire a agresorului. De data aceasta, proiectul era clar, cuprinzător și fără echivoc, precizând situațiile în care un stat era considerat agresor. Cu acest prilej, Titulescu nota: “Suntem la Geneva în una din acele dimineți cenușii care caracterizează așa-zisa primăvară a acestui oraș. Deodată, Litvinov se ridică și propune o definiție a agresorului care, orice ar spune adversarii este cea mai
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
precizând situațiile în care un stat era considerat agresor. Cu acest prilej, Titulescu nota: “Suntem la Geneva în una din acele dimineți cenușii care caracterizează așa-zisa primăvară a acestui oraș. Deodată, Litvinov se ridică și propune o definiție a agresorului care, orice ar spune adversarii este cea mai bună din cele care au fost până astăzi. Nu știu să joc tenis, dar am simțit că o minge atingea racheta mea de om politic. Am aruncat-o imediat înapoi, spunând spre
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
prezentat poziția României și a celorlalte două țări membre ale Micii Înțelegeri. Nicolae Titulescu a arătat că “problema securității este una din problemele care interesează în cel mai înalt grad țările din Mica Înțelegere, că ține foarte mult la definiția agresorului așa cum a fost formulată de delegatul sovietic”. S.U.A., Italia, Germania și îndeosebi Marea Britanie, prin pozițiile adoptate de reprezentanții lor, au confirmat că nu agreează definiția agresorului. La criticile aduse de conducătorul delegației Angliei, A. Eden, definiției agresorului considerând-o “prea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cel mai înalt grad țările din Mica Înțelegere, că ține foarte mult la definiția agresorului așa cum a fost formulată de delegatul sovietic”. S.U.A., Italia, Germania și îndeosebi Marea Britanie, prin pozițiile adoptate de reprezentanții lor, au confirmat că nu agreează definiția agresorului. La criticile aduse de conducătorul delegației Angliei, A. Eden, definiției agresorului considerând-o “prea rigidă și prea mecanică”, Nicolae Titulescu i-a răspuns declarând : “Dvs. care vă feriți de rigiditatea în definiții, când este vorba de încălcarea teritoriului național, nu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
mult la definiția agresorului așa cum a fost formulată de delegatul sovietic”. S.U.A., Italia, Germania și îndeosebi Marea Britanie, prin pozițiile adoptate de reprezentanții lor, au confirmat că nu agreează definiția agresorului. La criticile aduse de conducătorul delegației Angliei, A. Eden, definiției agresorului considerând-o “prea rigidă și prea mecanică”, Nicolae Titulescu i-a răspuns declarând : “Dvs. care vă feriți de rigiditatea în definiții, când este vorba de încălcarea teritoriului național, nu aveți dreptul să răpiți statelor, care sunt ferm decise să nu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
național, prețiosul element de securitate pe care-l reprezintă pentru noi propunerea sovietică ”. Partea principală a raportului lui N. Politis a servit ca bază la elaborarea convenției asupra agresiunii care în articolul 2 arată “ În consencință va fi recunoscut ca agresor într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care, cel dintâi, va fi comis una dintre acțiunile următoare: 1) declarațiune de război unui alt stat; 2) invaziune prin forțele sale terestre, chiar fără declarație
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
proiectului de convenție pe care îl pregătea Conferința pentru dezarmare. Un fapt petrecut în luna iunie 1933, a grăbit evoluția pozitivă a raporturilor U.R.S.S. cu Mica Înțelegere și cu alte țări învecinate, pentru încheierea unui acord de definire a agresorului. “Ministrul economiei Reich-ului, Hugenberg, a supus Conferinței economice mondiale, ce se ținea la Londra, un memorandum prin care se preconiza o serie de “mijloace” pentru redresarea “situației economice critice” a Germaniei. Printre acestea figurau restituirea către Germania a fostelor ei
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
R.S.S. de țările mici și mijlocii, care de asemenea, se simțeau amenințate de revanșismul și expansionismul Germaniei naziste și care erau nemulțumite de politica marilor puteri față de Germania. Urmarea a fost evenimentul semnării la Londra a Convențiilor de definire a agresorului. Prima Convenție de definire a agresorului a fost semnată la 3 iulie 1933 de reprezentanții U.R.S.S., României, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Turciei, Iranului și Afganistanului. Următoarea, cu text identic, a fost semnată la 4 iulie 1933, de reprezentanții U.R.S.S.
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]