122,471 matches
-
coeficientul de frecare;parametrii constructivi ai tractorului. Valoarea coeficientului de aderență variază în limite foarte largi, în funcție de natura solului. În tabelul 26 sunt indicate valorile coeficienților de aderență și de rezistență la rulare pentru tractoarele pe roți. Folosirea pneurilor În agricultură se face În condiții specifice deplasării pe solul agricol deformabil. Aceasta imprimă particularități de utilizare diferite În ceea ce privește rularea pe sol, solicitarea pneului, rezistența la rulare, aderența pe sol, presiunea pe sol. Datorită sarcinii ce apasă asupra roții cu pneu, În
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
și rezistența opusă de sol la tăiere-rupere și frecare. Determinarea rezistenței la penetrare s-a realizat cu un penetrometru dinamic, prezentat la subcapitolul “Aparate și dispozitive folosite la încercările de exploatare”, realizat de colectivul de cadre didactice de la disciplina “Mecanizarea Agriculturii”. Rezistența la penetrare poate fi corelată cu rezistența specifică a solului la arat K și apreciază solurile ca fiind: - ușoare (Rp ≤ 15 daN/cm2 ; K = ≤ 0,35 daN/cm2); - mijlocii (Rp = 15 - 30 daN/cm2 ; K = 0,35 - 0,45
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
se poate folosi fie aparatură clasică, cu măsurare pe cale mecanică a mărimilor variabile, fie aparatură perfecționată, montată pe un laborator mobil, care, de obicei, este de complexitate ridicată și foarte costisitoare. Colectivul de cadre didactice de la disciplinele de “Mecanizare a Agriculturii” din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași, din necesități de cercetare științifică, au conceput și realizat mai multe dispozitive și aparate, pe care le-am folosit la încercări experimentale și care vor fi prezentate în continuare. A. Dispozitivul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
10 cm de o parte și de cealaltă a planului de simetrie a pneului. 14. Determinarea indicilor energetici ai agregatului de arat s-a făcut cu aparate și dispozitive concepute și realizate de către cadrele didactice de la disciplinele de mecanizare a agriculturii din Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași: ramă dinamometrică, dispozitiv pentru determinarea patinării roților motoare ale tractorului, dispozitiv pentru măsurarea consumului de combustibil, cronometru electronic. 15. Nivelul tasării solului a influențat în mare măsură indicii calitativi de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
numai 389 de publicații, din care: 7 ziare centrale, 50 reviste politice, sociale și culturale, 20 publicații pentru tineret și copii, 17 reviste de literatură și artă, 6 publicații de cultură fizică și sport, 9 destinate satului și specialiștilor din agricultură, 10 periodice de informare, 61 publicații științifice și tehnice, 43 științifice în limbi străine, alte 30 reviste în limbi străine și altele. În general, până în 1990, contractarea de abonamente îndeosebi la cotidianele centrale și județene, dar și la alte publicații
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
domeniu. De menționat faptul că aceste obiective reies și din prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 81/1947 privind Inspecția Muncii În industrie și comerț, precum și din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 129/1969 privind inspecția muncii În agricultură, ambele ratificate și de țara noastră. Astfel, potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Convenția nr. 81/1947, sistemul de inspecție a muncii va avea următoarele sarcini: a) să asigure aplicarea dispozițiilor legale referitoare la condițiile de muncă și la
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
cât și în domeniile conexe. Turismul reprezintă, prin urmare, o activitate complexă, cu o multitudine de fațete și cu o încărcătură economică semnificativă, poziționată la intersecția mai multor ramuri și sectoare productive, stimulând, astfel, în amonte și în aval, industria, agricultura, construcțiile, transportul și comerțul. Turismul are, totodată, și implicații sociale, politice și culturale. În plan social, turismul se manifestă ca mijloc activ de educare și ridicare a nivelului de instruire și civilizație al oamenilor, cu rol deosebit în valorificarea timpului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
diversitate a speciilor vegetale și o faună cinegetică de invidiat. La acestea se adaugă patrimoniul antropic, desăvârșit în timp de o populație tolerantă și primitoare, cu dezvoltat simț estetic, păstrătoarea unui folclor deosebit, a unor meșteșuguri străvechi și a unei agriculturi tradiționale. Conceput ca un material complementar pentru disciplina „Patrimoniu turistic”, studiată la calificările din domeniul „Turism și alimentație”, lucrarea poate fi folosită, în aceeași măsură, ca suport de curs pentru o disciplină opțională din sfera Geografiei turismului. Abordarea principalelor elemente
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este rezultatul unor activități industriale desfășurate în apropierea zonelor turistice. În condiții de normalitate, turismul reclamă anumite exigențe, ceea ce impune soluționarea problemelor de mediu în stadiu incipient și determină o presiune asupra agenților economici. Turismul este un factor favorizant pentru agricultură, solicitând cantități mari de alimente, în principal fructe, produse lactate și carne. În jurul stațiunilor, se dezvoltă, adesea, o agricultură de piață, dictată de oportunitățile de desfacere rapidă, în special pentru legume și fructe. Activitatea turistică este legată inseparabil și de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
impune soluționarea problemelor de mediu în stadiu incipient și determină o presiune asupra agenților economici. Turismul este un factor favorizant pentru agricultură, solicitând cantități mari de alimente, în principal fructe, produse lactate și carne. În jurul stațiunilor, se dezvoltă, adesea, o agricultură de piață, dictată de oportunitățile de desfacere rapidă, în special pentru legume și fructe. Activitatea turistică este legată inseparabil și de transport, deplasarea fiind o componentă definitorie a actului turistic. „Spre deosebire de celelalte bunuri de larg consum care se pot consuma
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în intenția obținerii unui consum viitor mai mare. Investiția, în plus, are un caracter real, în sensul că poate determina creșterea în viitor a producției naționale. În dicționarul de economie politică, investițiile sunt definite drept plasare de fonduri în industrie, agricultură, comerț și în alte ramuri cu scopul asigurării bazei materiale și a forței de muncă necesare desfășurării și lărgirii activității în aceste domenii. Cheltuielile cu investițiile reprezintă capital plasat. Conform Legii nr. 35 din 3 aprilie 1991, republicată, privind regimul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
să preia riscul pe care alții îl evită, mecanismele economice ar avea tendința de blocare. Prin speculație are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc. Investițiile străine pot fi efectuate în toate sectoarele din domeniul industriei, exploatării și explorării resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii și comunicațiilor, construcțiilor civile și industriale, cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, comerțului, transporturilor, turismului, serviciilor bancare și de asigurare precum și altor servicii cu respectarea următoarelor condiții: a) să nu încalce normele de protecție a mediului înconjurător; b) să nu
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
baza unui studiu de fezabilitate prezentat de investitor. 4. Alocații de la buget. Asemenea surse de finanțare în economia de piață există numai în ramurile strategice și în ramurile necesare, dar unde inițiativa privată nu are interes (protecția mediului, îmbunătățiri funciare, agricultură etc.) sau asigurarea bazei materiale în sectoarele neproductive (sănătate, cultură, artă etc.). Se pot acorda de la buget alocații nerambursabile și pentru investitorii privați pentru a completa fondurile proprii în vederea realizării unor investiții de interes național sau local. b) Sursele externe
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
-i libertate de acțiune. Singurele condiții cu caracter special, aplicabile investițiilor străine prin Legea nr. 35/1991, sunt prevăzute la art. 4: investiții străine pot fi efectuate în toate sectoarele de activitate din domeniul industriei, exploatării și explorării resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii și comunicațiilor, construcțiilor civile și industriale, cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, comerțului, transporturilor, turismului, serviciilor bancare și de asigurare și altor servicii, cu respectarea următoarelor condiții: a) să nu încalce normele de protecție a mediului înconjurător; b) să nu
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de Conturi, susținerea punerii în aplicare a planului strategic al Ministerului Finanțelor Publice și întărirea organismelor însărcinate cu punerea în aplicare a programului SAPARD; 4. Respectarea obligațiilor care decurg din calitatea de membru, prin sprijinirea adoptării acquis-ului în ceea ce privește piața internă, agricultura, finanțele publice și statistica. Au fost finanțate proiecte axate pe twinning, asistență tehnică și investiții; 5. Coeziunea economică și socială prin finanțarea programelor de dezvoltare regională. Au fost destinate sume programelor de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria și Ungaria. România participă
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Finanțarea este destinată sprijinirii circulației persoanelor și bunurilor și asigurării unei bune legături între Uniunea Europeană și țările candidate. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare investiții majore pe linia îmbunătățirii tuturor căilor de transport. SAPARD - Programul special de Pre - Aderare pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală - este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil, conceput pentru a sprijini țările candidate în reformarea sectorului agricol și al dezvoltării rurale, precum și în implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricolă Comună și a legislației aferente. În
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
directive europene în domeniu; c) rezolvarea problemelor specifice legate de dezvoltarea rurală pe termen lung. Prin intermediul programului SAPARD, în România au fost finanțate proiecte în următoarele domenii: - îmbunătățirea competitivității produselor agricole și piscicole prelucrate; - îmbunătățirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurală și agricultură; - dezvoltarea economică a zonelor rurale; - dezvoltarea resurselor umane. Finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene în ultimii 10 ani se ridică în total la peste 660 milioane euro anual sau aproximativ 2% din PNB al României și 7% din bugetul Guvernului. Comitetul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
luni de zile. După aceste blocaje se așterne uitarea. Prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) s-au depus la 22 octombrie 2009 cereri de finanțare nerambursabile în valoare de 550 milioane de lei pe mai multe domenii: agricultură, energie, mediu, materiale inovative și sănătate. Din total, 63,3 milioane de lei au ajuns la sănătate. La 28 iulie 2010, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS) a făcut alegerea: câte trei din fiecare arie tematică. Partea de sănătate a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de specialitate identifică mai multe tipuri de restructurare în funcție de nivelul la care se realizează: - Restructurarea intersectorială care reflectă parțial revoluția informațională și constă în restructurarea tuturor sectoarelor de activitate ale economiei, tendința fiind aceea de creștere a ponderii serviciilor în detrimentul agriculturii. - Restructurarea intrasectorială care presupune trecerea, în cadrul fiecărui sector, de la activități caracterizate prin productivitate scăzută - intensive în muncă - la activități înalt productive generatoare de valoare adăugată mare, intensive în cunoștințe și tehnologie. - Restructurarea firmei prin realizarea unei tehnologii noi, moderne și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
1,7% în 2010. Marii câștigători ai crizei sunt țările în curs de dezvoltare, ce vor crește cu 6,2% față de 6,7% în 2010. Una din măsurile prioritare pentru ieșirea din criză este aceea că statul trebuie să stimuleze agricultura, care are o pondere mare în PIB. În 2009 împrumutul de la FMI putea fi evitat dacă politicienii ar fi conștientizat încă din toamna lui 2008 amploarea crizei care va veni și negociau cu investitorii privați finanțarea. Dar politicienii au fost
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Acesta a lăsat cu limbă de moarte ca hectarul lui să-l dea lui soră-sa, că-i străină și săracă. Iar Ghițișor i-a dat hectarul lui din Rotonda lui fiică-sa cea mai mică, adică Mariei. Odată cu cooperativizarea agriculturii, țăranii au fost nevoiți să-și ia tălpășiță către oraș. Gheorghe al lui Ghițișor, după ce s-a însurat cu Profira lui Tortabeci, cu care s-a mutat într-un canton la Ghițișor, a plecat la Iași la lucru, mai precis
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fost Mihai, după care au urmat: Ilinca, Anica, Vasile, Ion și Maria. Vasile Tonu a avut și cooperativă (dughiană). Dar a avut și ghinionul de a i se fura marfa din prăvălie și hoții să nu fie prinși. O dată cu cooperativizarea agriculturii și Tonu a trecut cu familia lui la C.A.P., ultimii trei copii ai lui mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea pădurii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în stare, că putere tot avea, lua sacul de o sută de kilograme subsuoară și pleca cu el la fugă. Cu Anica lui a avut doi băieți și patru fete. Toți copiii lui au zburat care încotro, că odată cu cooperativizarea agriculturii nu mai aveau la ce sta pe lângă casa părintească. Greutățile s-au ținut de el lanț. A avut probleme cu vecinul lui, adică cu moșneagul Costache Dău, care, din motive greu de înțeles, l-a luat la bătaie pe fiul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mărimea unei camere. Era un om rău. Multă lume a plâns din cauza lui și mulți l-au blestemat, dar a venit timpul când a trebuit să dea socoteală pentru tot ce a făcut. Au venit bătrânețile, a venit și cooperativizarea agriculturii și l-a deposedat și pe el de agoniseala pe care a strâns-o. A venit timpul când toți apropiații lui l-au părăsit. Îmbătrânind, a rămas numai cu cea de a treia nevastă, care era din Țibănești, o femeie
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai nimic. Grâul era împărțit, paiele arse la cuptorul de sub cazan și de acum mai aștepta un an. Un an mai bun, mai bogat. Așa au trecut anii și a venit și acel an 1962, când s-a încheiat cooperativizarea agriculturii în Republica Populară Română, după originalul model sovietic „Colhozul” - la români „Colectivul” - când toate bunurile au fost strânse la comun, când ce e al meu e și al tău și ce e al tău e și al meu. Originala formă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]