4,357 matches
-
-l văd, mormăi el, deloc mîndru de o mărturisire care dovedea lipsa lui de experiență. Mi-e atît de ciudă... Marie era gata să-i spună că lucrul ăsta nu avea importanță, cînd el Îi povesti ce se Întîmplase În ajun, la cafenea. Ea făcu ochii mici. Fratele ei se bătuse din pricina ei. Pentru ea. Pentru Marie... - Dacă l-aș fi luat pe sus azi-noapte pe Gildas, În loc să-l bag la zdup pe scriitor. Dacă... Restul se pierdu În șervețelul Kleenex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
singurul lucru cu adevărat atractiv de pe un chip cam molatec. Îmbrăcat fără afectare În haine costisitoare, arăta mai În vîrstă decît cei patruzeci și cinci de ani cîți avea, dînd la iveală și un Început de burtică. Efectele beției din ajun Îl făceau să articuleze cuvintele cu dificultate. - Nu știu ce să-ți spun... Fratele tău... Am băut cu toții mult ieri seară... Accidentul ăsta... - Nu e un accident. Yves se Întunecă la chip și o privi atent pe Marie a cărei evidentă durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sîngele va picura... Un semn În forma literei V. Niște aripi desfăcute. O pasăre. Un pescăruș mort În vălul de mireasă. Niște pescăruși Înverșunîndu-se asupra trupului lui Gildas. O apucă amețeala, care o făcu să-și reamintească cele petrecute În ajun. Să-și amintească de Gildas, care se făcuse alb la față cînd văzuse pescărușul mort În vălul Însîngerat. Christian vorbise de hazard. Vreun ștrengar omorîse un pescăruș cu praștia. Un văl se afla În fața unei ferestre deschise. O biată viețuitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
asidui ai barului, cu toții o cercetau cu privirea cu o ostilitate fățișă. În primele rînduri, Jeanne și Loïc, familia Le Bihan, Yves Pérec. Mai În spate, Ryan, dar și Anne Bréhat căreia acesta tocmai Îi prezentase scuze pentru disputa din ajun. În ciuda tristeții, ea apreciase acest lucru. O dată În viață, familia Kersaint Își Încălcase obiceiurile și se amestecase cu gloata, chiar dacă membrii ei nu binevoiseră să coboare din limuzina parcată mai la o parte. Am privit-o cum le ține piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dați seama, ar fi putut să-mi facă și mie felul! Iar dacă pune mîna pe nepotul dumneavoastră, o să fie de rău, În sfîrșit, pentru puștiulache... - Da’ ce e cu nepotul meu? Jandarmul Îi povesti rapid vizita lui Nicolas din ajun, cînd seara era pe sfîrșite, și Îi spuse de amenințările lipsite de ambiguități pe care le proferase Pérec. Marie aruncă o scurtă privire spre biroul lui Lucas și se hotărî s-o șteargă. Trebuia să-l prevină pe Nicolas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
atent să cerceteze frontonul menhirului și semnul săpat din care se prelingea sînge. Un oval avînd deasupra două liniuțe oblice. - După pescăruș, crabul, murmură Ryan. Evident. - O spui de parcă ar fi vorba de o continuare logică. - Oarecum, răspunse el. În ajunul morții lui Gildas, Marie Kermeur a găsit un pescăruș Însîngerat În vălul ei de mireasă. A doua zi dimineață, ea descoperea corpul fratelui ei pe care pescărușii tocmai Îl sfîrtecau. Arătă spre menhirul Înconjurat de banderolele puse de poliție. - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
că a voit să scape de dumneata ... Dar cum a știut că Loïc avea să-ți facă acea mărturisire? Marie se gîndi pe dată la Gwenaëlle. 14 Cineva Îl văzuse pe Loïc urcînd la bordul ultimului bac la Brest, În ajun. Dar nimeni nu-l văzuse coborînd la Lands’en. Patul lui nu fusese desfăcut. Hotelul era pustiu. Biroul era gol. Marie Începu să cerceteze pentru a-și păcăli neliniștea. Adună niște bucățele de hîrtie, nimerite sub patul breton cu panouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
a-și pregăti efectul. - Avea gîtul tăiat. Jumătate de oră mai tîrziu, Marie oprea mașina În fața SRPJ. Franck Caradec și adjuncții săi Încercaseră să stoarcă mărturisiri de la Yvonne Le Bihan. În zadar. - Cardiologul meu m-a internat la spital În ajun ca să fiu pregătită să efectuez un set de analize a doua zi, la prima oră, repetase ea. Am profitat că să-i dau binețe Mariei Kermeur. Cardiologul confirmase. În ciuda unui interogatoriu sever, mama lui Gwen nu se fîstîcise deloc. - O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Christian Înainte de a-și lansa SOS-ul, apelul may-day. Marie se trezi, cu mîna În aceea a lui Lucas, adormit gata Îmbrăcat alături de ea. Se duse să facă niște cafea și Îi Întinse o ceașcă, scuzîndu-se pentru cele Întîmplate În ajun. - Era doar un coșmar, zise el amabil. - Mă refeream la ce s-a petrecut... Înainte, Îngăimă ea. - Vrei să zici: ce nu s-a petrecut. Se făcu roșie, el Îi zîmbi. - Nu-ți face griji, deja am uitat. - A, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la ce s-a petrecut... Înainte, Îngăimă ea. - Vrei să zici: ce nu s-a petrecut. Se făcu roșie, el Îi zîmbi. - Nu-ți face griji, deja am uitat. - A, zise ea, Înciudată. Cu atît mai bine. * * * Yvonne, blocată din ajun, la fel ca toți ceilalți, pe continent, urcă pe bac fără să le arunce măcar o privire și se duse să se posteze În partea din față, hieratică. Stăteau rezemați În coate de bastingaj, tăcuți, cînd Ryan Își făcu apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
jurnal, ținut an de an... Căută cu febrilitate carnetul din 1968, era ultimul din teanc. Aparent, Loïc se oprise aici cu confidențele. Răsfoi iute paginile și simți o Împunsătură În inimă cînd constată că ultimele note datau din 19 mai! Ajunul furtunii, probabil ziua naufragiului. Citi cu aviditate scrisul stîngaci și se opri brusc la o frază. Astăzi am primit un colet de la tata, Gildas a păstrat timbrele din Terra-Nova. Am primit fiecare un briceag identic, dar cu inițialele noastre gravate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Arthus. PM rămase tăcut, spunîndu-și că, pînă la urmă, toate astea se anunțau Într-adevăr foarte interesante și Îi serveau cu adevărat interesele. O observă pe Armelle, care discuta cu bătrînul. Află că, În Înțelegere cu Arthus, ea negocia din ajun, cu bunicii fetiței lui Yves Pérec, recuperarea laboratoarelor și terenurilor lor. PM avu impresia că, alături de silueta de elefant a tatălui său, soția sa semăna cu un terrier vioi și slugarnic. - Tată, actele pe care atît de judicios le-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sicriul așezat pe două suporturi. Stejarul de culoare deschisă rezistase destul de bine trecerii anilor, dar mînerele din alamă se Înnegriseră. La fel placa gravată cu numele de Erwan de Kersaint (9 aprilie 1944-12 februarie 1962). Faxul din Dublin sosise În ajun. Patrick Ryan a decedat la 3 aprilie 1947 În cursul incendiului care a distrus ferma familiei. Era În vîrstă de trei ani. TÎnăra polițistă pălise. - Cel care a luat identitatea lui Ryan a ales pe cineva născut, ca și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se lăsă să cadă În genunchi la piciorul patului și Începu să plîngă. Marie nu dormise mai mult de un ceas și se trezise cu o tresărire bruscă, pradă o dată În plus coșmarului care nu-i dădea pace. Seara din ajun Îi lăsase amintirea unui enorm eșec. Toată noaptea Învîrtise și răsucise pe toate fețele opțiunile care i se ofereau. În zori, se hotărîse să-și amîne decizia pe mai tîrziu. Totul avea să fie cu siguranță mai limpede În mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să intre În vorbă cu roșcovana; trebuia să radă un whisky Înainte de prânz. Lângă cort, dădu peste una dintre adolescentele de la duș; cu un gest grațios, ce-i ridica sânii, culegea de pe frânghie chiloțeii de dantelă puși la uscat În ajun. Bruno simțea că e gata să explodeze În atmosferă și să cadă peste camping sub formă de zdrențe unsuroase. Ce se schimbase, În fond, din adolescența lui? Avea aceleași dorințe, cu conștiința că probabil nu le va putea Împlini. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Merge, ajunge la frontieră. Păsări de pradă se rotesc În jurul unui centru nevăzut - probabil un stârv. Mușchii coapselor răspund cu suplețe la denivelările drumului. O stepă gălbuie acoperă dealurile; priveliștea se Întinde la nesfârșit Înspre est. N-a mâncat din ajun; nu se mai teme. Se trezește, Îmbrăcat, culcat de-a curmezișul patului. La Monoprix, În fața intrării de serviciu, un camion descarcă marfă. E puțin trecut de ora șapte. De ani de zile, Michel ducea o existență pur intelectuală. Sentimentele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
muzicale foarte diferite, care păreau să marcheze o schimbare de decor; apoi o voce pronunța fraza care-l impresionase atât de mult pe Bruno: „Când se trezi, soarele strălucea, iar prințul era În fața ei.” Se gândi iar la discuția din ajun cu Christiane și Își zise că până la urmă s-ar putea să-i placă buzele ei cam lăsate, dar fine. Ca-n fiecare dimineață la trezire și ca majoritatea bărbaților, avea o erecție. În lumina slabă a zorilor, Încadrat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ani vor trece așa; apoi va fi sfârșitul, vor fi bătrâni; comedia amorului fizic va fi, pentru ei, Încheiată. În timp ce Christiane făcea un duș, Bruno studie formula cremei antisolare „cu micro-capsule pentru păstrarea prospețimii pielii” pe care-o cumpărase În ajun la magazinul Leclerc. În timp ce ambalajul exterior sublinia În special noutatea conceptului de „micro-capsule”, instrucțiunile de folosire, mai complete, specificau trei acțiuni: filtrarea razelor solare nocive, eliberarea În tot timpul zilei a elementelor hidratante active, eliminarea radicalilor liberi. În plină lectură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
bunicii și despre umilințele din internatul de băieți. Îi povesti despre adolescență și masturbările din tren, la câțiva metri de fete; Îi povesti despre verile din casa tatălui său. Christiane asculta mângâindu-i părul. Își petrecură săptămâna Împreună, iar În ajunul plecării lui Bruno cinară la un restaurant din Saint-Georges-de-Didonne, specializat În fructe de mare. Aerul era calm și cald, flacăra lumânării ce lumina masa aproape că nu tremura. La picioarele lor se Întindea estuarul Girondei, În depărtare se zărea capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
care ea i-a zis că probabil am mărimea patruzeci. Patruzeci ! (Sinceră să fiu, cred că a fost pur și simplu rea. Nu se poate să nu-și fi dat seama că e o ditai minciuna.) Așa că iată-ne În ajunul Crăciunului schimbînd cadouri, și iată-mă deschizînd pachetul care conține o pereche de bikini absolut superbi de mătase, roz deschis. Mărimea patruzeci. Moment În care am două opțiuni. A : Să-i mărturisesc adevărul : „De fapt, sînt prea mici, eu port
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de la atîta plîns. Și toată lumea zice că am Înnebunit. — Ai Înnebunit, spune Jemima, cam la fiecare zece minute. E sîmbătă dimineață, sîntem ca de obicei la ora asta În halate, bem cafea și Încercăm să ne dregem după mahmureala din ajun. Sau, În cazul meu, după despărțirea din ajun. Îți dai seama că-ți mînca din palmă ? Se Încruntă la unghia de la picior, pe care tocmai și-o dă cu ojă roz bebe. În maxim șase luni, te vedeam cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Înnebunit. — Ai Înnebunit, spune Jemima, cam la fiecare zece minute. E sîmbătă dimineață, sîntem ca de obicei la ora asta În halate, bem cafea și Încercăm să ne dregem după mahmureala din ajun. Sau, În cazul meu, după despărțirea din ajun. Îți dai seama că-ți mînca din palmă ? Se Încruntă la unghia de la picior, pe care tocmai și-o dă cu ojă roz bebe. În maxim șase luni, te vedeam cu o piatră adevărată pe deget. — Parcă ziceai că, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Obancea, până a distrus în fața ei și aparatul cu care fuseseră făcute pozele alea deșuchiate. Șefa Sanepidului l-a omenit și ea. Șefa de cadre de la Județeană îl chema când o luau crizele de nervi la stomac, mai ales în ajunul plenarelor. Dar nu s-a pus niciodată problema de dragoste chioară și de copii! Există până și aici, la amorurile repezite, o disciplină și înțelegere reciprocă. Că, altfel, ce rost mai are socialismul cu toată gargariseala lui disciplinară... Nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din urmă, Macatist-Claxon o adusese la Afinoghiu, mai mult cu de-a sila și de mila bătrânului, pe care-l considera unul dintre adevărații oameni importanți din istoria Județului. În ziua în care Goncea îl vizită pe Băcănel-Obănceanu, era chiar ajunul Sfinților Mihail și Gavriil. Mantinela cocea ceva la bucătărie. Bătrânul Afinoghiu aranja pe o măsuță de la fereastră un portret al Regelui Mihai I, un buchet de flori uscate, într-o vază roșie, o bucată de bentiță tricoloră și câteva decupaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Țurțuri sub streșini - mușcând din mărul roșu zâmbesc unui gând Țipătul ciorii - printre ramuri lunecâd cascada de nea Pretutindeni alb - peste troiene calcă țanțoșă cioara Urme de vrăbii filigran pe zăpadă - drumurile noastre Trosnesc arinii zborul lebedelor sculptat în ghețuri Ajun de Crăciun - din streșini potop și sub brad... primii ghiocei După sărbători se spulberă chiciura tulburând tăcerea Încă un an sfârșit în bradul aruncat doar flori de chiciură Iarăși ninsoare - ce verde-i căciula de lână cu flori roz Zarva
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]