25,860 matches
-
științelor lumii ca urmare a călătoriilor cu trenul, ratați care trăiau din mila călătorilor. Turiștii, care, după ce au băut apa de Dunăre, reveneau obsedant la Brăila, dar atunci se-mbolnăveau de munte, de tot ce nu includea cuvântul tren, fie albastre sau vișinii, potrivit sentimentelor pe care trebuiau să le transporte spre alte colțuri ale lumii, în timp ce șefii de la regională înscriseseră în grafice și numărul de destine călătoare atâtea împlinite, atâtea nu -, minutele de oprire pentru despărțiri definitive sau temporare, orele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și Bach, apoi viola da gamba, la care plângea o fată, urâtă și de arcuș și de știmă, dar nu și de dirijor. Violoncelul care închega prin sunetele arcușului lunecos clipele care s-au dus, numai clipele acelea! Șapte viori albastre, sălbatic de frumos înfățișând prin sunete sfârșirea tinereții, timpanul aprobând rar granița dintre vârste, iar la unison, două piane cu coadă la care cânta când dirijorul tânăr, când același dirijor, bătrân, păsările abia prididind să strângă în gâtlejurile lor divinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
determinat cauza sfârșitului meu, nu cumva ecranul fără imaginea filmului ar fi fost la fel de mort ca timpul însuși care i-a dat viață? Am prelungit deci starea de spectator în sala goală a cinematografului cu ecranul alb. Scrisoare în Sol albastru P uteam să mă dedublez șuierând în gând numele Mamei. După luni și ani de încercări îl aveam și pe înăuntru și pe în afară, deopotrivă. Fapt ce a permis Autorului să facă un colaj impresionant din trăirile mele. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și cadavrele precum și becurile cu lumina palidă pentru poeții nebuni și obsedații sexual, creând prin jocul umbrelor, fantasmele dorite și de unii și de ceilalți. Bună seara! salutau cu o veselie debordantă gunoierii blocurile triste cu geamurile zvârcolite de lumina albastră a televizoarelor, bună seara, răspundeau vaporos tufele întunecate de tuia tunse perie, pline de praf, în care se-ascundeau gărgăunii tinerilor din fața laptopuri-lor, cu nimic încurajați de informații, mai prejos decât închipuirile hălăduind prin noapte pe alei, la rendez-vous cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu mâinile. Sări de pe șine și curentul iscat de viteză o trânti pe caldarâm. În patru labe se îndreptă spre poarta care era la locul ei și se rezemă de stâlpul cald. Respira greu. Tramvaiul dispăru la curbă, fulgerând scântei albastre. Ploaia care se pornise mărunt spălă invizibilul și descoperi casă cu casă, castanii, aleile de trandafiri, perspectiva. Atunci i se păru Brăila uluitor de frumoasă. Merse prin ploaie până la Dunăre. De pe faleză, vedea un tunel negru susurând monoton și înfundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
înșirate de-a lungul vieții sale. Aici nimic nu se făcea că era. Era pur și simplu. Intră cu sora ei în casă la familia Milan de pe bulevardul Karl Marx nr. 99. Doamna Milan, grasă ca o balenă în voaluri albastre și eșarfe bleu, își făcea vânt cu evantaiul răsfoind o partitură. După ce bău ultima gură de ceai, așeză paharul cu picior pe măsuță și deschise clapeta pianului. Câteva acorduri, degete trosnite în aer și Simfonia a V-a în Si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru biliardul dracilor în Iad! Mă zbăteam noaptea în patul prea mic pentru trupul meu care crescuse dincolo de pereții camerei până aproape de gardul casei noastre de pe strada Cimbrului nr. 2 din cartierul Chercea, nu departe de linia ferată, cu lumini albastre și roșii, traversele unse cu motorină, peste ele săream din două în două, cu speranța de a mă îndepărta cât mai mult de școala aflată câteva macazuri mai încolo, aproape de podul Brăilița. Nu știu dacă mi-ar fi folosit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am vrut să fiu acolo și atunci să-l cunosc pe nemernicul de Gustav, nu era nicăieri, ba da, iată-l lângă profesori șoptindu-le ceva și arătând spre lumina proiectoarelor care semănau cu cele de pe linia ferată, roșii și albastre, luminând traversele pe care doi elevi cu ghiozdane în mână mergeau gesticulând, vorbind, râzând, oprindu-se în dreptul câte unui tren; unde o fi al nostru, nu știu; cred că nu avem tren sau nu a sosit încă, sau încă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
alungând mecanic un fir de praf efemer, neștiind că sunt efemere, căutând cu ochii un sprijin material ce le-ar fi putut oglindi frumusețea, neștiind că sunt frumoase, în jurul lor razele soarelui țeseau un curcubeu compus din străluciri verzi sau albastre sau negre ale ochilor din lumina verde sau albastră sau neagră a gândurilor din portocaliul cu zimți roșii strălucitor al poftelor sexuale în repaos, rotindu-se în sensul universal al acelor de ceasornic, cu artileria gândurilor tuturor bărbaților țintită spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sunt efemere, căutând cu ochii un sprijin material ce le-ar fi putut oglindi frumusețea, neștiind că sunt frumoase, în jurul lor razele soarelui țeseau un curcubeu compus din străluciri verzi sau albastre sau negre ale ochilor din lumina verde sau albastră sau neagră a gândurilor din portocaliul cu zimți roșii strălucitor al poftelor sexuale în repaos, rotindu-se în sensul universal al acelor de ceasornic, cu artileria gândurilor tuturor bărbaților țintită spre gândurile lor, fără doborârea voluptuosului inamic, masculii își trimiteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
liniare, independente, orice element fiind o combinație liniară a acestor n elemente. Spațiul soluțiilor ecuației să fie deci un subspațiu vectorial, al spațiului tuturor aplicațiilor continue și cu derivate continue. Demonstrație: Fie orașul Brăila alcătuit din curbe, linii discontinue, grădini albastre și roz în care cresc ca într-o oază copaci logaritmici, straturi de radicali mov sub matricea hermafrodită a unei lumini solare cu mister lunar. Fie aceste curbe, străzi, linii, blocuri, punctate de ochii ferestrelor; grădinile, mulțimea de ființe furnicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
coadă. Se înfiripară goale în fața celor doi adormiți niște fete cam de vârsta lor, cu plete până la călcâie de culoarea stelelor sau a Dunării. Una singură, pitică, trebuie că abia trecuse într-a V-a în gimnaziul Dunării, avea părul albastru prin care înotau pești. Nouă fete care au făcut cerc în jurul fraților lipoveni. I-au luat în brațe și au dispărut cu un zgomot scurt de trupuri despicând apa în cădere. Apoi liniște. Șarpele muzical se zvârcolea în depărtare, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
preocupări. Unii intrau la bancă, la teatru sau se duceau la plajă. O Dunăre de pământ mlăștinos în care se scăldau cu plăcere. Erau școli și Poliția Ondinelor precum și Gară, fără trenuri. Chirilă și Halipa mergeau alături de Ondina cu păr albastru, acum gri în apele fluviului inundat de noapte. Intrară într-o piață în care se găseau pești înfipți în cârlige. Li s-a întins o plasă în care fata i-a îndesat toți peștii pedepsiți. Mâncați-i cu bine pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am auzit un timbru vocal inconfundabil. Am văzut în aceeași clipă barul și de sus și din spatele tejghelei, din spatele meu, de sub picioare. În același timp vedeam prin pisică scheletul ei, numărul de molecule și atomi, stomacul gol, pulsul inimii, urma albastră a volutelor înscrise printre picioarele meselor cărora le știam structura fibrelor, greutatea, gramajul și gustul băuturilor din pahare, analiza chimică a frunzelor tocate din țigări, constatând uimit lipsa tutunului, am făcut cubajul camerei, dimensiunea în țoli a țevilor, precum și structura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
disciplină. Își pregătiră instrumentele nopții cu coarde, viole cu grif-ul pe care se înfășurau strâns zilele mele și anii tăi, ca viața să zbârnâie la atingerea arcușului bine uns cu colofoniu, clapele pianinelor electrice cu paratrăsnet pentru captarea fulgerelor, vioare albastre cu nemiluita așezate în straturi, caiere geologice de la baza solului până la prima fereastră-vitraliu, spărtură din cupola cerului pe unde se scurg sufletele noastre. Nu s-ar fi putut spune că nu era tăcere, dar nimeni nu putea avea armonia creată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
saliva lor vrăjită. Proful mișca din cap ca și cum ar aproba perfecțiunea asemănării. Și-și luă zborul. Ateriză pe o palmă. Își frecă lăbuțele supărat și ridică ochii. Uriașe cât cerul, treisprezece mii de nasuri, douăzeci și șase mii de ochi albaștri ca cerul, treisprezece mii de guri de femeie de o frumusețe antică. Cine ești tu? strigă tunător ca la orele de matematică Moș Eveniment. Dar își auzi singur vocea, un zumzet firav. Zeița Palas Atena căci ea era privi zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
va trebui să plătești prețul cuvenit! Și prin ochii umbriți de moarte, Profesorul văzu, în timp ce era dus în brațele iubitei spre Pământ, cum Ulise întors cu spatele, pictat pe armură cu un Soare strălucitor, se prosternează în fața zeiței cu ochii albaștri ca cerul. Și cum apoi pleacă încet sau el se depărtează încet de zarea străvezie, pentru a coborî pe celălalt cer întunecat al Pământului. Lucrătoarele sute de mii ieșiră în întâmpinarea Reginei înconjurată de mii de Elfi suavi, iar goana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Cu siguranță că existau, în Suedia ca și oriunde, burghezi neîncrezători și închiși. Îmi reveniră în memorie filme de Bergman, cu neveste severe cu guler înalt. Predecesorul meu avea bun-gust. Ea avea aerul scandinavei visate, înaltă, zveltă, blondă cu ochi albaștri, trăsături asortate la delicatețea generală. Cel mai grozav era că, fără s-o știe, era soția mea. Zâmbii terminând de mâncat. Ce situație delicioasă. Nu-i știam prenumele. Mă dusei să fumez o țigară în salon. Tânăra mi se alătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
apeși butonul pentru șampania aleasă, sticlele se luminează. De exemplu, roederer 1982. Apăsă tasta. Apărură mai multe sticle, într-un nimb verde-jad. -Dacă apeși toate tastele deodată... Bazinul deveni și mai feeric, oferind privirii o suprapopulație portocalie de veuve-clicquot, strălucirea albastru pal de dom-pérignon, insulițele violete de krug. -Un sistem de ventuze ține sticlele în picioare, la distanță unele de altele. Bazinul este lung și îngust, înconjurat de un culoar pentru a facilita accesul la fiecare marcă. De care vrei? -În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
într-o lume de care i se face frică. Cîteva firișoare de transpirație i se scurg pe frunte și simte o înțepătură deasupra ochiului drept. După-amiaza este splendidă, păcat că nu se poate bucura de razele soarelui și de cerul albastru. Inima îi bate încă foarte tare, și nu-și poate scoate din minte ultimele momente ale încleștării cu forțele de ordine care ridicaseră un adevărat asediu în jurul lor, de parcă ar fi avut de-a face cu o adevărată cazemată. Un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
urma urmei e o nimica toată, un fleac, se gîndi, vîrîndu-și lăbuțele în papuceii de casă căptușiți cu blănițe moi, simțind cîteva gîdilituri în tălpi. Ce femeie, dom’ Președinte, zice Sena ivindu se în ușa garajului înfofolit într-o pufoaică albastră, cu niște pantaloni hippy și ghete de piele, cărînd pe umărul drept o sacoșă. La vîrsta ei tot așa de subțirică și sprintenă, merita să urc pe scări și numai să dau ochii cu ea, zice gîfîind în timp ce se se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pătrunzi cu privirea în jos, printre rafalele de ploaie, trăsnete și fulgere, ai fi observat întinsele savane ale continentului Africa, un loc atît de drag ție, populate din plin de nenumărate turme de gazele, antilope, bivoli, ai fi văzut linia albastră a Zairului cu toți afluenții săi și probabil ai fi renunțat să faci atîtea drumuri la carlingă și înapoi, dezlipindu-ți de fiecare dată cu mare greutate privirea de la manșa avionului. Dar, ca să te consolez, să știi că puteai avea parte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Ăsta da cinism, zice Bătrînul, gîndindu-se la fundul coșului de gunoi, la duhoarea acră care răzbate prin capacul de plastic care o acoperă. Eu eram aici, își aminti brusc, ieșisem în balcon, așteptînd să se întunece ca să privesc stelele. — Noapte albastră, bați la fereastră, începe Gulie să fredoneze melodia lui Gabriel Cotabiță, vă mai aduceți aminte că el a fost primul artist român care și-a pus cercel în ureche? Numai la prostii te gîndești, zice Roja, cioplindu-și rămurica cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
recitat pe de rost dintr-o carte. Este dominat de Soare, și asta spune multe. Ia ziceți-ne, dom’ Roja, de ce ați avea acum nevoie ca să vă hotărîți să renunțați la toată nebunia asta? — O hartă cu stegulețe roșii și albastre, desfășurată pe o masă de campanie, zice Roja cu gîndul aiurea, ceva palpabil, care să fie viu, să ne scoată din amorțeală, să ne aducă cu picioarele pe pămînt, să ne scuture puțin, un cutremur, poate? — Ascultă, Tîrnăcop, zice Dendé
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
supără Santinelă, v-am spus că n-am avut de-a face niciodată cu îmbîrligături din astea. Nici nu e nevoie, încearcă să-l încurajeze, tot ce-i nou e și incitant, îi spune, o să te convingi singur. — Verde și Albastru, Steaua și Dinamo, încearcă să-i deschidă ochii Regizorul, nu miroși conflictul? Mocnește de ani buni, și voi nimic, se indignează, în locul tău aș fi scîrbit de băieții ăștia finuți ai Securității care-și bagă nasul peste tot, gudurîndu-se pe după
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]