9,537 matches
-
am plante. Nici de ele nu se mai poate trece, la mine, prin casă: tot o carte și-un ghiveci. De unde se vede că nu au devenit chiar un hobby. - Ce mesaj ai dori să le transmiți cititorilor noștri? - Unul albastru, de pace. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Povestea scriitoarei Angela Monica Jucan începe cu o amintire frumoasă și în același timp, nostalgică. Aceea a teiului ce creștea în fața curții casei modeste în care a copilărit, undeva la periferia Clujului. Copacul acesta
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
am plante. Nici de ele nu se mai poate trece, la mine, prin casă: tot o carte și-un ghiveci. De unde se vede că nu au devenit chiar un hobby.- Ce mesaj ai dori să le transmiți cititorilor noștri?- Unul albastru, de pace.Octavian CurpașPhoenix, Arizona Referință Bibliografică: Angela Monica Jucan isi gaseste un refugiu in cartile pe care le risipeste / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 136, Anul I, 16 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
Acasa > Strofe > Atasament > VENUS Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului VENUS Pe cerul toamnei, negrăit de-albastru, O stea, doar una, strălucește, vie, Luceafărul ce urcă în tărie, Când noaptea-ncepe, el e singur astru. Rătăcitor prin timp, de-o veșnicie, Spre zori se-mbracă-n trup de alabastru, E Venus, ce vestește vreun dezastru, În dragostea
VENUS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344403_a_345732]
-
octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sculptorul de cuvinte Și îngerii în rai s-au răzvrătit Când încolțea în versul tău femeia, Invidioși că din cuvânt ai plămădit Sublimul ce-l purta în ea ideea! Și-au coborât cu toții pe pământ, Albastrul cerului vărsând în tine, Cănd valuri de lumină în cuvânt Au mângâiat un șold sculptat în rime! Și-atunci ai ridicat spre cer a slavă Aripi măiestre unduind albastru. Viori cântau în inima bolnavă Ce stă captivă-n trupul de
SCULPTORUL DE CUVINTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344409_a_345738]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "NU-ȚI PASĂ" "CÂNTEC ALBASTRU" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu-ți pasă Ți-ai zidit în timp și-n sens fortăreață unde ești convins că nu-i cu putință să mai aibă tot ce
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
omenești, femei de spumă marină cu plete înflorite în care sălășluiesc libelule, sirene cu harpe sub apă. Seria „Cele 4 Anotimpuri”, strălucire exotică și erotică, narează etapele vieții: colorată primăvară, exuberantă, purtătoare a vieții; vara cea caldă îmbracată doar în albastru marin, toamna care începe să acopere corpul, etalandu-și plină de mândrie mărul mușcat și ascuns în mână; iarna, alba și îmbătrânită, rece și ingenuă, cu figura pictorului care se autoportretizează la picioarele ei. Natura se schimbă, dar nu își
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
îmi vin în minte niște versuri dintr-o poezie pe care am scris-o în anul 1988 pentru fetița mea Monia, cu ocazia zilei Unirii: „Aici, la Alba Iulia-n Cetate,/Unite au fost cele trei surori, / Așa cum roșu, galben și albastru, / Unite sunt pe veci în tricolor!” Marea Unire, înseamnă o parte din sufletul nostru și din rațiunea noastră de a fi. Privită prin prisma istoriei, hotărârea luată la 1 decembrie 1918 apare, într-adevăr, ca rezultatul firesc și inevitabil al
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
am pierdut / acea blândă linearitate, / luând înfățișarea unui cactus, / de care se agață orice fir de praf. / Mi-am complicat existența, / dar am câștigat / noi raze de lumină, / turnate-n unghiuri noi ale ființei.” (Compensație) sau:”Sus, un cer îndepărtat, / albastru. / Sub mine, un astru. / În mine, universul reflectat. / Infinitul? / Mister plin de mistere. Moartea - printre ere. / În mine, infinitul reflectat.” (În mine) Ceea ce mi s-a părut extraordinar în poezia doamnei Popovici este cuprinderea și redarea la modul superlativ a
VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343768_a_345097]
-
lume se desparte, Misticul pervers Lucire, doar imagini Înfipte-n nimb de vers. Se-așterne altă lume Se mișcă dor de faptă, Dar totul se desparte În dans prin altă dată . Sunt mistic, sunt aprins De focu-nchipuirii, Prin muguri de albastru Se schimbă legea firii. M- așez la tâmpla ta, O, Doamne !Lucire și solie, Un cânt, ca un refren, O simfonie. Referință Bibliografică: Prin alta data / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 621, Anul II, 12 septembrie 2012
PRIN ALTA DATA de PETRU JIPA în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343814_a_345143]
-
Anotimp > VEZI IUBITE, E TOAMNĂ IAR!... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Vezi iubite, e toamnă iar!... Vezi iubite cum toamna alungă de pe cer cocorii și-mrăstie cu dărnicie norii care ascund albastrul de zare și-nghit cu nesaț razele de soare? Dar ție îți place vremea -întunecată te ascunzi printre cuvinte nerostite, dispari precum clipele grăbite și te-mprăstii cum toamna împrăștie ceața, când vine după noapte, grăbită dimineața ! Ai uitat iubite cum
VEZI IUBITE, E TOAMNĂ IAR!... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343840_a_345169]
-
trecerea logică a înmuguririi spre inflorescența ori a inflorescenței spre rodul visând la următoarea înmugurire. Versurile Angelei Burtea sunt pline de contraste, stările pe care poeta la induce seamănă cu cerul înainte de furtună, dominat de griul incertitudinii, din care transpare albastrul speranței. În prima parte, adultul, readus în postura de copil, simte cu putere, vibrează, râde și se bucură - trădând inocentă, lucru realizat de către autoare prin adaptarea versurilor la nivelul de înțelegere al micului cititor. E o realitate logică, având în
PRINTRE ANOTIMPURI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343813_a_345142]
-
în zori punându-le-n valoare, și Soarele când răsărea sclipeau mărgăritare. Le auzeam foșnind discret, ușor înfiorate, și-n sarabandă s-avântau de Luna-ncurajate. Se repetau la nesfarsit mișcarile lascive și-ntruchipau într-un covor o mie de motive. Albastrul cerului senin, împodobit cu stele, crea fundalul potrivit tabloului cu Iele. Mă resemnez că-i efemeră a Lumii existență și mă tot bucur an de an de-a Toamnei chintesență. Referință Bibliografică: Frunzele toamnei / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FRUNZELE TOAMNEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343839_a_345168]
-
moment date noi în biografia sa? Se pare că nu! A fost ferm în decizii și a știut să-și folosească inteligența întotdeauna cu tăișul constructiv, nicidecum cu cel distructiv. Pe chipul aureolat de seninătate observ ochii săi de un albastru pal, ce ascund secunde în care s-au perindat atât lacrimile bucuriei cât și cele ale suferinței, din curgerea cărora a împletit cu măiestrie șalul succesului personal. Dacă privești dincolo de ei, observi că poartă frumusețea și nebunia cerului, ale zării
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343873_a_345202]
-
arăta imagini din Slovacia, peisaje naturale, hărți, situații demografice etc. La un moment dat, deasupra unor hărți a apărut un titlu mare: „Colonizarea valahă”. În harta cu pricina era prezentată o anumită zonă a Slovaciei, în care erau notate cu albastru satele cu populație “valahă” și cu roșu cele cu populație de alte etnii. Punctele albastre, puzderie, erau cu mult mai numeroase decât cele roșii! Mai mult, cei doi au spus că există în zona respectivă chiar o regiune destul de întinsă
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
pentru bunul obștii îi dădură voie să țină tractorul acasă la el. Gică porni tractorul, îl scoase din șură în timp ce Vasile privea oarecum tâmp la fumul de eșapare care se înălța drept prin gerul sticlos spre cerul albastru, ciudat de albastru... -Vasile ce mama dreacului ai, ce-ai rămas ca vițelul la poarta cerului? Urcă în cabină că trebuie să merg la mama să i-au niște bani și după aia plecăm... -Gică uită-te și tu...ce cer albastru parcă
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
merg la mama să i-au niște bani și după aia plecăm... -Gică uită-te și tu...ce cer albastru parcă nu a mai fost așa albastru niciodată...! Gică aruncă privirea în sus și se minună și el de acel albastru, dumnezeiesc de albastru... Se înfioră, poate de la ger sau poate de la o senzație ciudată și nedefinită a necunoscutului eliberator în care urma să se arunce...Gică a rămas pe gânduri circa trei secunde după care își reveni și se răsti
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
să i-au niște bani și după aia plecăm... -Gică uită-te și tu...ce cer albastru parcă nu a mai fost așa albastru niciodată...! Gică aruncă privirea în sus și se minună și el de acel albastru, dumnezeiesc de albastru... Se înfioră, poate de la ger sau poate de la o senzație ciudată și nedefinită a necunoscutului eliberator în care urma să se arunce...Gică a rămas pe gânduri circa trei secunde după care își reveni și se răsti la Vasile: - Termină
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Decor în negru, de sunete pictat, A nopții apăsare o destramă. Un răsărit ce ziua prinde-n ramă, De razele de soare-i desenat. Se recompune verdele-n albastru, Când patriarhul cerului privește Și prin pădurea deasă risipește, Ca miez fierbinte galbenul de astru, Se conturează creste pe fundaluri, Sub splendidele tușe de lumină, Fantasme se pictează pe retină, Și-n codri se îngână madrigaluri. *** Referință Bibliografică: Fantasme se
FANTASME SE PICTEAZĂ PE RETINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344000_a_345329]
-
JOCURI DE CULORI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului JOCURI DE CULORI Privesc din curiozitate, Reînvierea din natură, Se îmbină culorile toate, Verdele privirea îți fură. Roșul buzelor îl sorb mereu, Albastrul infinit al ochilor, Reflectând culoarea irișilor, Totul e un superb curcubeu. Și iată a venit o nouă primăvară, Cu inocența ținându-se de braț, Am reper mereu Steaua Polară, La care privesc continuu cu nesaț. Referință Bibliografică: JOCURI DE CULORI / Mihai
JOCURI DE CULORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344007_a_345336]
-
mi-o mănâncă; suie din piatră și stâncă cireșul cu gânduri și vine grifonul și mi-l mănâncă; pești de argint și de aur fulgeră-n râul din mine ca o iubire, ca o patimă-adâncă ori ca un dor de albastru și vine grifonul și le mănâncă. Singur, de tăcere-argintat strig, copac singuratic sub lună: Grifonule, fugi și nu mă mânca! dar numai ecoul târziu îmi răspunde: Grifonul, grifonul e-n inima ta! TESTAMENTUL IMAGINAR AL OSTAȘULUI ... Citește mai mult GRIFONClipa
FLORENTIN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/344024_a_345353]
-
în: Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Iubesc ochii De orice culoare ar fi: Cei ce văd lumea Pentru mine Și-mi descriu natura: Cu nume de flori Arbori și cărări. Cu nume de ape De-albastru și verde: Cu nume de ploaie Și trăsnet Și tunet... Cu nume de-ngheț, Și iarnă și ger; Cu nume de alb - De alb imaculat; Cu nume de dor De suflet adorat. Referință Bibliografică: Sonata ochilor / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe
SONATA OCHILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342830_a_344159]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > ALBASTRU, APROAPE ȘI DEFINITIV: ALBASTRU Autor: Liliana Ghiță Boian Publicat în: Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Albastru, aproape și definitiv: albastru Curcubeul unei creații... Spectrul solar al imaginației care plonjează din banalul cotidian în reveria Mihaelei
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
imaginației care plonjează din banalul cotidian în reveria Mihaelei Ciubotariu care își unduiește cuvintele, strecurându-le abil printre asperitățile vieții. Dintre toate culorile acestuia - care nu lipsesc din sfera artistică a creatoarei de versuri- a ales aproape albastru, de fapt albastrul definitiv. Eu voi avea mereu brațe deschise Și-ți voi picura în inimă albastru, Îmi plac tăcerile cu arome fine Și zborul dorului spre-naltul astru. Se știe că, dintre culori, albastrul este cea mai adâncă, deoarece privirea pătrunde fără
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
de versuri- a ales aproape albastru, de fapt albastrul definitiv. Eu voi avea mereu brațe deschise Și-ți voi picura în inimă albastru, Îmi plac tăcerile cu arome fine Și zborul dorului spre-naltul astru. Se știe că, dintre culori, albastrul este cea mai adâncă, deoarece privirea pătrunde fără să întâlnească niciun obstacol, albastrul fiind cea mai imateriala dintre culori. Albastrul este însă cea mai rece dintre culori și, în valoarea sa absolută, cea mai pură, în afara vidului total al albului
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
mereu brațe deschise Și-ți voi picura în inimă albastru, Îmi plac tăcerile cu arome fine Și zborul dorului spre-naltul astru. Se știe că, dintre culori, albastrul este cea mai adâncă, deoarece privirea pătrunde fără să întâlnească niciun obstacol, albastrul fiind cea mai imateriala dintre culori. Albastrul este însă cea mai rece dintre culori și, în valoarea sa absolută, cea mai pură, în afara vidului total al albului neutru. Albastrul deschis este calea reveriei, iar când se întunecă, albastrul devine o
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]