7,965 matches
-
secundară etc.) sînt În esență identice cu cele petrecute În trecutul altor grupuri etnice așezate În Lumea Nouă. Fiind un grup reprezentativ, dar În același timp nu excesiv de mare, concluziile ce se desprind din studiul «cazului» românilor-americani au valoare pentru alcătuirea modelului de dezvoltare a națiunii americane În Întregul ei”. Un neamerican, adică un englez, căruia i s-a decernat Însă titlul de cetățean de onoare al SUA, deci unul care nu poate fi acuzat de un eventual parti pris, releva
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că toate sistemele lumești sînt fundamental rele”, deci și acela care funcționează În Lumea Nouă, dar „am rămas uluit de frumusețea oamenilor americani [...], capabili să Își păstreze demnitatea și să iasă la cale chiar și confruntați cu cea mai brutală alcătuire lumească”. Cu altă ocazie, același autor consideră, referindu-se la relațiile comunității române transatlantice cu țara de origine, că „trebuie din nou subliniat că membrii comunității despre care vorbim nu sînt români În America, ci români-americani, și aceasta reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cumva de monotonie - și avansează spre cucerirea unei glorii irevocabile. Campaniile militare (cele „transilvănene”, mai ales), cu preparative ce dau impresia că e vorba de pregătirea unei cruciade, se bucură de atenția cronicarului. La fel adversarii (inamicul etern al bunelor alcătuiri, diavolul, lipsește surprinzător), uneltitorii, conspiratorii (un oarecare Mihul, discreditat ca alogen, înșelător, diseminator de turburări, duplicitar), dușmanii istoriei - „marele împărat al turcilor”, nimeni altul decât Soliman Magnificul, care „s-a sculat urlând cumplit ca leul”, aducând cu sine mulțime de
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
ortografiei, abordată sistematic în lucrarea Orthographia romana..., unde M. propune norme care să evidențieze prototipul latin al cuvintelor, folosind unele sugestii de notare a sunetelor din italiană. Ideile și criteriile sale în acest domeniu au servit și ca norme în alcătuirea unei lucrări lexicografice colective începute de Samuil Micu, apărută postum sub titlul Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc (1825), a cărei revizie finală M. o începuse cu puțin înainte de moarte. Pe lângă contribuțiile teoretice, toate scrierile sale au dus la dezvoltarea limbii literare, îmbogățind lexicul
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
valoros pentru cercetătorii creației eminesciene. În anul următor va publica în colaborare și Dicționarul „Luceafărului” eminescian (2000), însoțit de comentarii poetico-analitice asupra fondului lexical și ideatic. Metoda este aplicată și în Luna și sunetul cornului. Metafore obsedante la Eminescu (2003). Alcătuirea corpusului de lucru este acum mult mai dificilă din cauza faptului că motivele „obsedante” alese apar în întreaga creație poetică eminesciană. SCRIERI: Lumile „Luceafărului”, Cluj-Napoca, 1999; Mihai Eminescu, „Luceafărul” - text poetic integral, Cluj-Napoca, 1999; Dicționarul „Luceafărului” eminescian (în colaborare cu Felicia
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
obiceiurilor. Pe baza materialului cules, cerea, în spiritul epocii, să se facă „reconstituirea”, din mai multe variante, a unui prototip, considerând, eronat, că forma primară, perfectă, s-a degradat cu timpul. Aceasta este metoda la care a recurs și în alcătuirea epopeii Novăceștii, a cărei publicare i-a fost refuzată de Academia Română. Din materialele primite publică în 1859 două broșuri, una cu balade și alta cu colinde, care sunt primele colecții de folclor tipărite în Transilvania. În prefața primei culegeri încearcă
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
1942-1948), după care a practicat scurtă vreme avocatura (1948-1950). S-a îndreptat apoi spre activitatea editorială, fiind redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1950-1968) și redactor-șef al Editurii Univers (1968-1975). În această calitate a participat la alcătuirea proiectului de traduceri din clasicii literaturii universale și din scriitorii contemporani. Din 1975 până la încetarea din viață a lucrat în Centrala Editorială. Debutează cu o transpunere din Howard Fast, Calvarul lui Sacco și Vanzetti (1954), desfășurând apoi o intensă activitate
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
doar doi colaboratori, pe Ovidiu Papadima și pe Valeriu Ciobanu, retribuiți cu începere de la 1 martie 1949, ceilalți fiind remunerați de Ministerul Educației și Învățământului. Primii colaboratori aveau următoarele teme de cercetare: un studiu bibliografic analitic al publicațiilor socialiste și alcătuirea unei culegeri de folclor (Ovidiu Papadima); relații literare între scriitorii ruși și români (Valeriu Ciobanu). Din mărturiile păstrate în scrisori și acte reiese că G. Călinescu îi va încredința ani la rând lucrări științifice lui Al. Piru, deși acesta nu
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
este Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1914). În 1980 s-a încheiat primul volum, pentru ca în 2002 să se ajungă la al șaptelea volum. Foarte apreciate în străinătate, ele au meritul întâietății în cercetarea comparatistă, la alcătuirea lor lucrând cercetători din toate generațiile. În cadrul Institutului au fost elaborate Bibliografia analitică a cărților populare laice (1976-1978), ai cărei autori sunt Mihai Moraru și Cătălina Velculescu, antologia Texte uitate-texte regăsite (I-II, 1999-2002), incluzând pagini identificate în manuscrisele și
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
al cursurilor de îndrumare în procesul de unificare bisericească și în schimbarea metodelor de pastorație prin introducerea unor noi tipuri de predici și cateheze 43. Aceleași idei le susținea episcopul Antim, vicarul Patriarhiei, cu prilejul aniversării patriarhului Justinian, subliniind că alcătuirea noului Statut de organizare al Bisericii a fost făcută în concordanță cu transformările politice de după 1948, accentuându-se importanța cursurilor de îndrumare ca etapă necesară în susținerea ulterioară a conferințelor protopopești 44. În 1951, cu ocazia sărbătoririi a trei ani
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decret, la propunerea guvernului și în urma recomandării ministrului Cultelor. De asemenea, toți șefii cultelor erau obligați ca înainte de intrarea în funcție să depună un jurământ de credință în fața ministrului Cultelor 51. Cultele religioase erau libere să-și organizeze învățământul, iar alcătuirea programelor școlare urmau a se elabora de către organele competente ale cultelor pentru ca ulterior acestea să fie supuse aprobării Ministerului Cultelor. Membrii corpului didactic, profesorii cursurilor „ordinare“ și „extraordinare“ (cursurile de îndrumare misionară), urmau să fie numiți de către organele statutare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
secolului următor, în Bucovina, la fel ca în întreg imperiul, o dată cu dinamica accentuată a dezvoltării vieții economice, sociale și politice, s-au ascuțit și contradicțiile dintre diferitele grupuri naționale, dar și din interiorul fiecărei naționalități, pentru egala participare politică la alcătuirea corpurilor parlamentare reprezentative. În decursul timpului, pentru atenuarea conflictelor naționale s-a încercat, prin intermediul unor reforme electorale succesive, mulțumirea numeroaselor popoare din provinciile coroanei austriece a Monarhiei de Habsburg. Menite să lărgească accesul spre putere al unor noi categorii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
electorale și a împărțirii mandatelor pe provincii, iar în cadrul acestora, pe naționalități 14. În cele din urmă, la 1 decembrie 1906, guvernul Beck a trecut prin Camera Deputaților, cu 194 voturi pentru, la 63 contra, proiectul de lege privitor la alcătuirea reprezentanței imperiale și la noua reglementare electorală. Ulterior, la 21 ianuarie 1907, această propunere legislativă a fost aprobată și de Camera Domnilor. Odată cu sancționarea sa de către împăratul Franz Joseph, la 26 ianuarie 1907, noua lege electorală a intrat în vigoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numărului reprezentanților provinciilor din Camera Deputaților, de la 425 la 516 deputați, s-a produs în mod proporțional o sporire a locurilor și pentru Bucovina, de la 11 la 14 mandate, fiind înființate în acest sens 14 circumscripții electorale 18. La baza alcătuirii acestor circumscripții • Semnificativă în acest sens este telegrama trimisă din Cernăuți, de Birnbaum, în numele proletariatului evreiesc, la închiderea adunării populare ce a avut loc în acest oraș la 20 ianuarie 1906, în loc. cit. • Helmut Rumpler, op. cit., p. 879. 14 Lothar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
li se adăugau 13 deputați ai colegiului electoral al marii proprietăți, doi ai Camerei de Comerț și Industrie, 28 ai comunelor și 18 ai clasei sufragiului universal 34. Față de prevederile electorale din 1861, acum s-au produs modificări importante în alcătuirea colegiilor electorale, în sensul că vechea curie a orașelor și a Camerei de Comerț, precum și cea a comunelor rurale au dispărut. În locul lor a fost creat un colegiu electoral separat al Camerei de Comerț, iar prin includerea orașelor în clasa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cinci pentru germani și unul pentru poloni. În baza cadastrului național erau instituite circumscripții electorale teritoriale, separate pe principii naționale, pentru fiecare din cele patru etnii ce urmau a fi reprezentate în Dietă. Circumscripțiile erau oarecum similare, ca modalitate de alcătuire și cuprindere, cu cele ale comunelor, fiind însă ceva mai concentrate 41. • Landes-Gesetz-Blatt für das Herzogthum Bukowina, Cezernowitz, 1910, nr. 26 vom 26 Mai 1910, Landeswahlordnung für das Herzogthum Bukowina, § 2. • Ibidem, § 1. • Gerald Stourzh, Die Gleichberechtigung der Volksstämme als
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
6, 1992, passim: „Revoluția însăși n-a fost bolșevică, ci sovietică; însă partidul bolșevic n-a urmărit «puterea sovietelor», ci propria dictatură“. • Soixante-dix ans..., p. 38. • Richard Pipes, op. cit. • Ibidem. brutală, până la un punct nefirească, cu trecutul, dar și posibilitatea alcătuirii unei lumi noi, a așezării ei pe alte baze; o lume radical diferită de aceea care multiplica semnele de prăbușire prin actul sinucigaș al Marelui Război. Atrage atenția faptul că în 1914 plutea convingerea multor oameni cu putere de decizie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
212, disjuncția dintre un Romanus originar din Urbs și unul din Italia sau dintr-o provincie se lovește adesea de dificultăți insurmontabile 34. În acest context, efortul investigativ este îndreptat către aspecte precum: studiul prosopografic detaliat al materialului antroponimic, în vederea alcătuirii unui index nominum cât mai complet pentru fiecare provincie 35; cercetarea legăturilor • A.J.N. Wilson, op. cit., p. 107-110; C. Hasenohr et Ch. Müller, op. cit., p. 11-12; M. Cébeillac-Gervasoni, op. cit., p. 23; A. Rizakis, L’émigration romaine en Macédoine et la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gr. Alexandrescu, N. Bălcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, Gh. Sion, Al. Hrisoverghi, D. Ralet, C. Caragiali ș.a. În 1840 K. este numit, împreună cu V. Alecsandri, C. Negruzzi și P.M. Câmpeanu, la direcția Teatrului Național din Iași și inițiază alcătuirea și tipărirea unui repertoriu propriu, la care contribuie și el cu o traducere din franceză, Orbul fericit, și o prelucrare, Două femei împrotiva unui bărbat. Pentru editarea documentelor istorice scoate publicația „Arhiva românească” (1840-1845). În același scop, va aduna în
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
în sfârșit, permisiunea de a călători și pleacă în Franța și Spania (1846), cu gândul, repede abandonat, de a se stabili definitiv în străinătate. La Paris se întâlnește cu N. Bălcescu, cu care era în bune relații, și împreună plănuiesc alcătuirea unui dicționar istoric. În 1848 ia parte la mișcarea revoluționară din capitala Moldovei împotriva domnitorului Mihail Sturdza, fostul său protector, acum adversar fățiș. După eșecul mișcării se refugiază la Cernăuți, unde redactează manifestele politice ale revoluționarilor moldoveni: Dorințele partidei naționale
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
lui K. va cuprinde emanciparea națională și socială a românilor, progresul economic și cultural. Istoria constituia, în viziunea sa romantică, temeiul înțelegerii destinului unui popor. De aceea el s-a îndreptat mai întâi spre studierea trecutului românilor, pentru a descoperi alcătuirile sociale specifice, tradițiile și obiceiurile strămoșești, dar și pentru a extrage premisele realizării idealurilor de înnoire. Istoria, limba comună și tradițiile reprezentau chezășia păstrării naționalității în fața oricăror presiuni din afară. Schimbările care asigură progresul societății trebuie să pornească de la ceea ce
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
nu sînt capabili să „vadă” energiile și să-i faci să lucreze cu energiile lor În moduri care le pot schimba deseori viața. Medicina Energetică pentru Femei prezintă metode elementare care ajută pe oricine și care formează punțile necesare pentru alcătuirea unui program de Îngrijire proprie pentru corpul și spiritul dumneavoastră unic. MEDICINA ENERGETICĂ ÎN ACȚIUNE O avocată care a venit la mine pentru tratament mă tot presase să fixeze o Întîlnire. CÎnd a Început ședința era nepoliticoasă, sceptică și nerăbdătoare
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
el însuși o mărturie a modificărilor pe care le suferise orientarea de ansamblu a lui Gh. Asachi în problemele vieții politice și chiar în ceea ce privește cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă răspunderea alcătuirii sumarului și orientarea aparțin în întregime bătrânului scriitor moldovean. Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de
GAZETA DE MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
dezvoltată în A doua viață a lui Eminescu, potrivit căreia poetul a fost marginalizat, stigmatizat pe nedrept cu pecetea nebuniei și chiar eliminat fizic printr-o acțiune concertată a liberalilor, exasperați de vehemența și precizia atacurilor gazetarului impenitent de la „Timpul”. Alcătuirea unui asemenea scenariu este o operațiune ingenioasă și tentantă, dar oricând atacabilă, în absența documentelor probatorii ori a mărturiilor clare. SCRIERI: A doua viață a lui Eminescu, București, 1994; Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu, București
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
literar: cultivarea derizoriului cu funcție dezintegratoare și finalitate peiorativă și dimensiunea spirituală, contemplativ-estetică, în amândouă găsindu-și sursele mai multe însușiri ale corinticului (mitizare-demitizare, ironia, grotescul, ludicul, alegoria, parabola și creația conștientă de sine). Cu unele similitudini în problematică și alcătuire, cartea Scriitori polonezi (secolul XX), apărută în 2002, mărește numărul creatorilor contemporani polonezi cunoscuți în România. Contrar așteptărilor, G. își oprește atenția asupra câte unei proze reprezentative pentru opera autorilor abordați, străduindu-se să surprindă caracterele distinctive, pe care le
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]