4,312 matches
-
-i înțelege pe Homer sau Goethe. Foarte sincer, cred că cercetările noastre sunt susceptibile de a reînnoi concepția despre om - dar cu condiția ca ele să depășească planul sociologic sau pur filologic. Evident, toate acestea merită să fie nuanțate și amănunțite - dar voiam cel puțin să vă spun de ce sunt de acord cu dvs., urmărind totodată (în articolul meu) un scop diferit 2. Ceea ce îmi spuneți în legătură cu fabulele și șamanismul mă pasionează. Ați citit cartea lui Rolf Stein despre bardul tibetan
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai vechi pe care le-au avut alții despre aceste litere și pe care eu nu le consider nici ca semne principale, nici ca semne de asemănare, cu atât mai puțin un joc al naturii. Nu am analizat încă mai amănunțit și mai argumentat aceste grupuri de litere grecești (care, doar într-o anumită măsură, pot fi considerate inscripții propriu-zise). Cred că acest grup de litere indică nume proprii, dacice, scrise în litere grecești (se pare, doar în consoane) pe blocuri
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de la Pitești. Printre deținuți, acest lucru s-a aflat. Guvernul a dispus cercetări. Eram la Peninsula, cînd a venit și aici o echipă de anchetatori, mulți, de la Ministerul de Interne. Am fost și eu chemat, printre alții. Ne-au chestionat amănunțit despre ceea ce s-a petrecut la Pitești. S-a aflat acum că autorul reeducărilor a fost "tovarășul colonel Zeller". Care a fost găsit împușcat în parcul din Arad. Cu pistolul în mînă. Sinucidere. Dar deasupra lui Zeller, evreu ungur, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al interzicerii avorturilor, din 1966. În total, cifra victimelor directe se ridică la 2 milioane. Cum și familiile erau puse la index, numărul victimelor indirecte se dublează sau triplează. Dacă ordinul de mărime al acestor victime este indubitabil, cifrele mai amănunțite ar apărea odată cu liberalizarea arhivelor. Și n-ar fi, în nici un caz, mai mici... În privința morților din detenție, noi, la Sighet, am reușit, de exemplu, să avem o listă de 12.000 de numere, verificate din două surse. Este cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în ultimul an la medicină generală în București), aflăm în episodul "În lagărele din Balta Brăilei: a fost un genocid". Arestarea grupului cu două săptămîni înainte absolvirii este opera unui coleg de facultate, turnător al securității, care, prin rapoartele lui amănunțite, cu înfloriturile și exagerările necesare, a reușit să-i transforme pe cei opt într-o organizație subversivă, care uneltea în contra ordinii sociale. Delictul lui Eusebiu Munteanu consta în aceea că "în cursul anului 1957-1958 a purtat discuții cu inculpatul Gordan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Bibi, să faci un amărât de control ? De ce ? Sunt bine, Pițule, ți-am spus de o mie și-o mie de ori. Ce nu-nțelegi ? — Și-atunci, dacă ești așa de bine, de ce ți-e frică de un control mai amănunțit la plămâni ? O să iasă rezultate bune și cu asta basta, dar să știi cu siguranță că ești bine. Dacă nu am nimic, de ce să ocup timpul unui doctor degeaba ? Și pentru ce, mă rog ? Pentru temerile tale și ale mamei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
școală. Rosa făcea curățenie în bucătărie. M-am gândit că dacă Terby era în casă trebuia s-o găsesc zăcând nevinovată în camera lui Sarah. Dar Terby nu era acolo. O descoperire pe care am făcut-o după o inspecție amănunțită a camerei. Scriitorul mi-a spus că se ascundea. Mi-a spus că trebuia s-o momesc afară din ascunzătoare. L-am întrebat pe scriitor cum poate ceva neviu să se-ascundă? L-am întrebat pe scriitor cum momești ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
data =”2/XI.1973”> Dragă Domnule Dimitriu, Este drept că așteptam scrisoarea matale și că am deschis-o cu nerăbdare. Doream să cunosc condițiile În care ne-a părăsit, bunul nostru profesor. D-ta ai avut amabilitatea să-mi scrii amănunțit și eu sunt mulțumit că nu s-a chinuit, ci a adormit, așa cum am dori cu toți să avem norocul, când ne-o veni rândul. Și acum să trecem la cele ce-mi ceri să ți le lămuresc. „Primarul vajnic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
na Vârnav și-a fracturat un picior și Îl are acum În gips. Fiica ei e bolnavă, având o mare decalcifiere și bietul d rul Nica, le descântă pe ambele ( Soția doctorului era medic chirurg, n.n.). Dacă aflați ceva mai amănunțit despre pictorul Hârlescu - la Mchen - să-mi comunicați, ca să mă interesez. Da, dl. Profesor Popa e intelectual de rasă. Cred, că nu sunt mulți dascăli ca D-sa la Folticeni. Doamna Dascălu a fost la mine, chiar În clipa când
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
1972”> Iubite domnule Dimitriu, Te felicit călduros pentru extraordinara realizare, pe care ai avut-o la Flt., depunând muncă titanică și entuziastă, ca să dai ceea ce n-a dat nimeni până la dumneata, orașului - muzeu care a devenit Flt. Mulțumesc pentru informațiile amănunțite, pe care mi le-ai trimis și mă bucur sincer, că Muzeul are În mata norocul, pe care nu-l are foarte multe muzee din Țară. Numai de-ar ști conducătorii orașului să și-l păstreze și să-l cruțe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
100 cetățeni din Flt., cerându-i să publice „Biografia Dragoslav”, care așteaptă acest lucru din anul 1968. Am citit În „România Pitorească” o succintă descriere a Muzeului pentru literatură din Flt., semnat de un reporter Spânu. Nu era o descriere amănunțită, ci una care voia să fie poetică; dar, mă rog, tot era ceva. În ziua de 17 dec. am fost la Pitești, la comemorarea celor 75 de ani ai societății elevilor liceului „N. Bălcescu”, unde am studiat, societate care poartă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mine. Cu toată prietenia și urări de sănătate, V. Tempeanu P.S. Schweitzer s-a refăcut fizicește. Intelectualmente e cam ruinat. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”5 febr. ’975” desc=”C.P.”> Iubite domnule Dimitriu, Până la o misivă mai amănunțită, trimit aceste note publicistice , din care se poate vedea, că În alte părți, colaboratorii muzeelor pot face publicații foarte asemănătoare cu „Mărturiile folticenene” . Desigur vor fi având fonduri mai mari decât ale „Galeriei” noastre, totuși... Dl. prof. Popa nu mi-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
oră, nu-mi pot reprima reflexul de a cere ajutorul supraveghetorilor în livrea. Aceștia sunt peste tot - prezențe discrete, eficiente. Bărbații comunică prin stații radio, cu ochii pe grupurile de excursioniști, cărora ghizi țepeni, limbuți și metodici le dau explicații amănunțite (turația lor este la fel de formidabilă în engleză, franceză, italiană, chineză...). După o vreme, mersul prin săli în încercarea de a găsi un tablou concret, un anume maestru sau școală de pictură, devine o aventură aproape halucinantă. Am rătăcit ore în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
zâmbind timid - a auzit rostindu-i-se numele și se apropie să ciocnim paharele. Seara aceasta pare foarte prielnică aruncării de punți peste frontiere. VASILE GÂRNEȚ: Masa oferită de primărie este excelentă. Rafinament și stil franțuzesc. Ar merita o descriere amănunțită, dacă m-aș pricepe la așa ceva. Impresionează cele câteva coșuri cu fructe exotice răsturnate artistic, ca într-o pictură, pe o masă enormă, cu lemnul negru. Toată lumea e mulțumită. După „deșertul” organizatoric din frumosul și imperialul Madrid, francezii ne umplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sincer uimită (după Inga Lindqvist, la Paris) că am dus-o atât de prost în URSS noi, basarabenii. Oprim la un moment dat în locul prin care, în anii 1914-1918, trecuse linia frontului - acum, niște dealuri verzi -, pentru a asculta relatarea amănunțită a ghidului nostru la microfonul autobuzului, care întrerupe transmisia radiofonică a meciului Franța-Cehia, jucat în aceeași zi la Campionatul European. Staționarea noastră, preț de câteva clipe, pe linia invizibilă ce despărțise, acum circa opt decenii, taberele beligerante ne obligă, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spune că trenul acesta e unul „de epocă” și că ne va aminti mai mult de Expresul Nord-Sud de la începutul secolului, care a prezidat simbolic organizarea voiajului nostru mirobolant. Nu știu dacă organizatorii și-au propus o reconstituire atât de amănunțită, cred mai curând că la mijloc e o economie de fonduri... Oricum, inscripția Literatur Express de pe vagoane ne dă un sentiment de proprietari, ne salvează privilegiile în interiorul pânzei de păianjen a căilor ferate germane. Ca de obicei, grija pentru bagaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
castanele din foc» cu mâinile nemților, urmărind de cealaltă parte a râului, de la o distanță de doar câțiva kilometri, fără să se implice, răfuiala naziștilor cu Varșovia răsculată” - ține să precizeze un ghid polonez, din a cărui relatare, exagerat de amănunțită, pentru că e făcută spre uzul unor turiști din Indochina, reușesc să prind câteva crâmpeie. Acum, întreaga clădire e „populată postmodern”: muzee, săli de concert și de cinema, teatre, centre de agrement, cluburi de noapte și cazinouri. Plătesc 10 zloți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vor să le distrugă cu ocazia acestor lucrări. De altfel, departamentul israelian al Antichităților ar opera, se zice, mână în mână cu grupări extremiste ca asociația Eliad sau Yeshiva Ateret Kohanim, care-și fac și ele propriile excavații. După examinarea amănunțită a locurilor, ocazionată de o vizită efectuată în comun cu prietenii noștri palestinieni la lucrările în curs, la inițiativa profesorului Miroschedji, arheolog el însuși și director al Centrului francez de cercetări din Ierusalim, toate aceste speculații s-au dovedit a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la o bancă populară, mai ales că dl. C. Teodorescu și d. Gh. Tacu sunt amici "politici" ai casierului. Al treilea secretar, plătit cu 60 de lei lunar, lucrează pentru toți. Cheltuielile de cancelarie se ridică la sume neobișnuite. Bilanțuri amănunțite nu se fac. Dar s-a înființat și o cooperativă: librărie, băcănie și băuturi spirtoase. Casier e tot d-sa cu o remiză de 1% ceia ce-i aduce vre-o 40 de lei lunar. În târgul gării sunt câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-l prefect trimite o vorbă; d. casier, fără avizul adunării generale, ridică marfa de la sucursală, și negustoria s'a isprăvit! Dar în jurul lucrurilor acestora se iscă oarecare zgomot. Tinerii lucrători, de la atelierul din Pașcani, fac gălăgie în adunări, cer bilanțuri amănunțite, cer să nu se facă politică, cer proceduri cinstite, și iată că se ivește prilejul să scăpăm de turburarea aceasta: încep mișcările sătenilor. Atunci d. N. Vasiliu denunță pe lucrătorii din atelier, ca instigatori, ca anarhiști. Au cântat în clubul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trec și ei fluviul și fac joncțiunea cu Suleiman pașa pe pământul Țării Românești. Lor li se alătura domnul Munteniei cu 17.000 de oameni. Potrivit ultimei interpretări a documentelor, este vorba de Radu cel Frumos. N-avem nici o descriere amănunțită a luptei din ianuarie 1475. Dar aflăm suficiente elemente răspândite în mai multe scrieri contemporane, datorită cărora putem reconstitui felul în care s-a desfășurat această bătălie. În afara unei scurte relatări a cronicii interne, toate celelalte știri sunt: polone, ungare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cărăușii să nu dea vamă la Tuțora și nici brodină să nu li se ia. Numai egumenul și dregătorii săi aveau dreptul să îi judece și nici la jold sau la posadă pe Nistru să nu meargă. Este cea mai amănunțită descriere a obligațiilor pe care oamenii satelor erau datori să le achite față de domnie La 5 octombrie 1448, domnul dăruia Pobratei un obroc anual de 6 buți de vin, precum și cămana de piatră, care se strângea în cârciumile de la Târgu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bălinești, cu care începe o a doua fază, care se va continua și după moartea marelui domn. De aceea, fixarea momentului în care a fost pictată biserica de la Bălinești are o importanță cu totul deosebită. În urma unor cercetări îndelungate și amănunțite, Sorin Ulea a încercat să arate că pictura bisericii de la Bălinești a fost făcută în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, mai înainte de anul 1499 când pe pisanie stă scris că atunci s-a săvârșit monumentul. Încă din 1927, O. Tafrali
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare a fost scris din inițiativa domnului și a stat la baza celor trei variante cunoscute: Cronica moldo-germană, Cronica moldo-rusă și Cronica moldo-polonă. Într-un studiu din 1971, Ștefan Gorovei remarca faptul că, la un moment dat, relatarea evenimentelor devine amănunțită, începând cu anul 1473, campania din Țara Românească semănând cu “un fel de jurnal de câmp”. Gorovei, “urmând o sugestie a bizantinistului D. Năstase”, a definit anul 1473 ca un an cheie al domniei lui Ștefan cel Mare, an în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chiar i-a dedicat poezii. Dispariția mamei sale i-a produs o mare suferință, în momnetul decesului, președintele fiind cu ochii în lacrimi. În capitolul dedicat ultimului președinte cu numele terminat în ”escu” nu mă voi ocupa de o biografie amănunțită a acestuia, ci, de activitatea sa de om de stat, 7 7 7 ofițer de marină comercială, ministru al transporturilorși primar general al Capitalei. Iată, un singur om a a putut să ocupe funcții diferite, de la cea de căpitan de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]