28,520 matches
-
deși nevoia de risc Îl Înnobilează În propriii ochi. Toată povestirea relatează cum acesta, de trei ani, joacă prin cazinouri la ruletă“1. Destinatarul acestei scrisori, Nikolai Strahov, reproducînd‑o În ale sale Amintiri despre Feodor Mihailovici Dostoievski, relatează cîteva amănunte interesante privitoare la modul În care Dostoievski Își vindea operele Încă nescrise, cerînd mereu avansuri și Întîrziind aproape Întotdeauna cu predarea manuscriselor, ceea ce făcea din el un colaborator nu prea sigur pentru edituri și reviste. Deși unele din aceste amănunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
amănunte interesante privitoare la modul În care Dostoievski Își vindea operele Încă nescrise, cerînd mereu avansuri și Întîrziind aproape Întotdeauna cu predarea manuscriselor, ceea ce făcea din el un colaborator nu prea sigur pentru edituri și reviste. Deși unele din aceste amănunte sînt savuroase, credem că mai importantă este explicația pe care o dă Strahov : „Feodor Mihailovici Își amîna mereu munca pînă la termenul extrem, pînă la ultima posibilitate ; se apuca de un lucru numai atunci cînd Îi mai rămînea exact atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
momentul pensionării sau chiar la o vârstă mult mai înaintată. Ce se întâmplă când o persoană obține tot ceea ce putea să obțină și nu îi mai rămân alte scopuri de urmat? Ce simțeam ca student am văzut descris foarte în amănunt zece ani mai târziu, de un teolog catolic la Tübingen, cu un deceniu înainte de sosirea mea, și el la rândul lui predând, dar nu în cadrul unei facultăți teologice. Era Romano Guardini, în cartea Die Annahme seiner selbst (Acceptarea de sine
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
scrisoarea de mai jos, găsită în colecția "Gazeta Țăranului", anul XVIII, numărul 16 și 17 din 18-25 Aprilie 1910. În această scrisoare P.C. Sa Arhim. Calinic Șerboianu, pe atunci Ierodiacon al Capelei Rom. de la Paris, dă sub formă de scrisoare amănunte înfiorătoare despre arderea unui cadavru omenesc, la un cimitir din Paris. Ceia ce este surprinzător, e faptul că P.C. Sa, de acum 18 ani, ne-a prevestit că și Românii, vor face la fel ca și Francmasonii francezi, lucru îndeplinit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
trufia omenească și, ca o adevărată "apă vie", să răcorească, totdeauna pe cei însetați după dreptate și adevăr. Înșiși apostoli, apoi marii apologeți trasară în linii generale nu numai dogmele, ce aveau să fie fixate mai târziu, dar și multe amănunte de organizare exterioară, ce erau absolut necesare pentru satisfacția adepților lor. Fericitul prilej se ivi curând, cu-nceputul secolului al IV-lea, când Împăratul Constantin cel Mare, prin vestitul său edict de la Milan, decretă religia creștină, ca religie de stat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu este luată în discuție. Cine își asumă de bună voie corvoada unor munci repetitive, monotone și cu o finalitate elementară: conservarea vieții? Este preferabil să consideri că viața merge de la sine, că există o forță vitală ce determină ca amănuntele de fiecare zi să se armonizeze. Constatarea că există nevoi imediate, nu numai individuale, ci și ale celorlalți, că unele persoane semnificative au trebuințe importante, oră de oră, zi după zi, an după an nu este una confortabilă 7. Dându
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu sănătatea și mai avea două fete de crescut. În felul ăsta scăpa de o gură În plus și mă ajuta să-mi caut norocul la Curte. Așa că m-a expediat repejor cu văru-su, fără a se mai pierde În amănunte, Însoțit de o lungă scrisoare ticluită de preotul satului nostru, În care Îi amintea lui Diego Alatriste de promisiunile făcute și prietenia cu răposatul. Îmi amintesc că atunci când am intrat În serviciul lui se Întorsese de puțin timp din Flandra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fost niciodată prea naiv, iar lunile petrecute În mediul acela mă Învățaseră o droaie de lucruri și mă făcuseră să casc bine ochii, totuși nu eram decât un puștan curios care descoperea lumea cu uimire, Încercând să nu piardă nici un amănunt. În ce privește careta, am auzit Întâi copitele celor două catârce și zgomotul roților care se apropiau din spatele nostru. La Început nu le-am dat nici o atenție; uruitul trăsurilor și caleștilor era ceva obișnuit pe acolo, Întrucât strada era cale obligatorie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ajutară pe Saldaña să se descurce la Madrid după eliberarea din armata din Flandra ca urmare a armistițiului defunctului nostru rege, don Filip al III-lea, cu olandezii. Chestia cu femeia o consemnez fără dovezi - eram prea tânăr ca să știu amănunte -, dar mergea vorba că un anume magistrat corregidor Își permitea cam multe familiarități cu dânsa, ceea ce ușurase numirea soțului ca locotenent de alguazili, funcție echivalentă cu aceea de șef al rondurilor care supravegheau cartierele Madridului, pe atunci numite Încă cuarteles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În dubloni de patru. — Nu-i rău. Pupilele ochilor deschiși la culoare ai lui Diego Alatriste se micșorară. Trebuie omorât careva? Saldaña făcu un gest evaziv, uitându-se pe furiș spre ușa tavernei. — S-ar putea, dar eu nu știu amănuntele... Și prefer să nu le cunosc, sper că mă-nțelegi. Tot ce știu e c-ar fi vorba de o ambuscadă. Ceva discret, noaptea, la adăpostul capei, mă rog, cu tot tacâmul; știi tu, adio și n-am cuvinte. — Singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
invitație a moștenitorului coroanei britanice le-a făcut aceeași plăcere ca un foc de pistol Între sprâncene. S-au respectat formele, desigur, și totul n-a fost decât sărbătoriri, manifestări de simpatie și firitiseli. Despre Înfruntarea din fundătură, nici un cuvințel. Amănuntele le-a aflat Diego Alatriste când contele de Guadalmedina s-a Întors acasă dis-de-dimineață, Încântat de lumina bună În care se pusese escortându-i pe cei doi tineri și primind mulțumirile lor și ale ambasadorului englez. După schimbul de grațiozități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
am rămas stană de piatră printre oamenii care veneau și plecau, cu senzația că am fost smuls, fșștt, dintr-un loc minunat. Abia În cursul nopții, neputând să adorm din cauza ei, și a doua zi În drum spre teatru, câteva amănunte neobișnuite ale situației - nici unei domnișoare de familie bună nu i se dădea voie pe atunci să stea de vorbă cu flăcăiandri aproape necunoscuți În mijlocul străzii - Începură să-mi strecoare În suflet senzația că pășesc pe buza prăpastiei, dincolo de care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
așa că pentru el afacerea era limpede ca apa; cu atât mai mult cu cât ceilalți doi scandalagii se apropiau și ei croindu-și drum prin mulțime. Privi În jur căpitanul, ca să-și dea seama În ce situație se afla. Un amănunt semnificativ: nici alcadele Curții, nici alguazilii care de obicei vegheau asupra ordinii la reprezentații nu erau de găsit. Cât despre vreun alt ajutor, Licențiatul Calzas nu era nici pe departe un bun luptător, iar bătrânelul de Juan Vicuña la cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ochii mei le căutau, împinși de o dorință neobișnuită de a mări și de a adânci. Tot așa cum, dacă privești totalitatea, se produce o micșorare și o limitare. De bună seamă, cel ce dorește poate privi în felul acesta fiecare amănunt din existența proprie, mărindu-l și în același timp micșorându-l. Théodore Géricault a pictat două capete retezate - „proaspete“, dacă se poate spune așa - după ghilotinare. Zac pe o pânză de in și sângele curge din grumazurile tăiate. Dar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ea se ocupa de mine cu adevărat, exact așa cum promisese când a vorbit în piața din fața autogării. Aici, desigur, nu trebuie făcută nici un fel de descriere amănunțită a vieții noastre comune în anii care au urmat. Trebuie doar să pomenesc amănuntele care au legătură cu subiectul: în drumul spre Stockholm am fost să luăm muzicuța mea de pe muntele Ava. Clădirea școlii din Norsjövallen fusese dărâmată. I-am arătat pietrele care se ridicau dintre crengile uscate, spunând: Aici am silabisit eu. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
spune cum s-a terminat totul, cum s-a destrămat legătura noastră modestă. Noi trăiam despărțiți de lume - eu cu opera la care lucram, ea în Parlament. Umanitatea în general nu ne interesa. Dar trebuie să amintesc mai întâi două amănunte care, eventual, ar putea fi utile subiectului meu: Am fost o singură dată împreună pe muntele Ava. Ea voia să-mi vadă casa. Nu se poate, am zis eu. Ea există cu adevărat, dar nu mai poate fi văzută. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
citise despre multe beții ale lui Strindberg, Baudelaire și Dostoievski, ale lui Stig Larsson și Balzac. Văzusem la teatru bețiile prelungi și obositoare ale lui Lars Norén. Dar, m-am gândit eu, s-ar putea să-mi fi scăpat vreun amănunt. Și o dată, cu mult timp în urmă, chiar tata trecuse printr-o beție. Ținând-o cu eticheta întoarsă, am golit dintr-odată sticla care părea să conțină alcoolul cel mai curat și mai limpede. Beția m-a cuprins aproape imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
fără brățară la gleznă?, bunicul mi-a făcut rapid o brățară dintr-un lanț de argint de-al bunicii... Tot el a fost cel care mi-a dat cea mai frumoasă lecție de toleranță, asta după ce mi-a povestit în amănunt istoria adevărată a Ardealului. Apoi, a deschis un atlas la harta lumii și mi-a spus: Vezi, ești mândră acum că ești ardeleancă, dar uite ce mic e Ardealul, faptul că ești ardeleancă te micșorează întrun fel... Tu ești mai
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Și de ce este mai bun chinezul, întrebase el. Doar avem și noi medici care fac acupunctură. A mâncat mai mult orez?! Armanca păru că nu observă ironia lui. Pentru că a făcut Facultatea de Medicină Tradițională Chineză, pentru că a învățat în amănunt unde sunt plasați centrii care trebuiesc înțepați, pentru că doctor Dehua folosește o tehnică specială, mai puternică decât cea obișnuită și ace de unică întrebuințare. Pentru că este chiar profesor de acupunctură la Beijing, pentru toate aceste motive merita să încerce. Bart
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
corectă zâmbind amicul, și făcu un gest cu mâna prin aer, ci de vreun an și ceva, de când încetase să mai lucreze la ziarul lui Lumânărescu, unde scria niște articole foarte bune. Bart îi destăinui, fără să intre mult în amănunte, cum ajunsese să fie pus pe liber de patronul trustului de presă, cunoscut de toată lumea ca un cal breaz, și ce se întâmplase cu el după aceea. Da, știu, vorbi Doru Ionescu întrerupându-l, ai dreptate, Lumânărescu este așa cum este
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
lucrez și, cu timpul, voi desena litere de o perfecțiune dusă în pragul absolutului, dorința mea dintotdeauna. Să caligrafiez așa cum nu a mai reușit încă nimeni! Adică să găsesc, primul, formele optime pentru toate semnele grafice folosite în scrierea noastră, amănunt de care, până acum, nu cred că se fi ocupat, vreodată, cineva. Trebuie să aflu îmbinarea ideală dintre geometrie și estetic, dintre desenul-sunet - care e chiar litera - și culoare. Fiindcă am observat că o literă alt efect produce asupra cititorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
zile fripte! Se jucaseră niște copii cu chibriturile. Cu greu a fost potolit prăpădul, spre seară; au ars și câteva case. Ceasornicarul, în acest răstimp, ieșise, de vreo două ori, doar până în ușa atelierului. De acolo văzuse fumul și flăcările; amănunte aflase, fără să întrebe, de la trecătorii guralivi. Nu era bucuros. Nici trist. Pe fața lui cu greu deslușise cineva vreun semn; și ochii păreau de pește; vii sau morți, totuna... Era, poate, nițel uimit: chiar izbutise, cu adevărat, să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Era mort de câteva zile, fiindcă un miros dulceag și grețos plutea prin încăpere. Oglinda îl reda cu o fidelitate absolută, de netăgăduit. Așa cum G. își dorise nespus în ultima vreme, dar cei prezenți nu au luat deloc în seamă amănuntul acesta. Sergentul, până la studierea cazului de către organe mult mai competente, a făcut o cercetare sumară a locuinței. Nimic deosebit. Când se pregăteau să plece, s-a uitat în coșul de hârtii, scuturându-l ușor... A răsturnat câteva foi de caiet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în oricare alta. Or, noi ne-am dovedit excepționali cel puțin în două. Pictură, acrobație și poezie, pe de o parte, și arta distrugerii aproapelui, pe de alta. Iar acum în memorialistică. O editură particulară vrea ca lumea să afle amănunte despre viețile noastre exemplare. Să mori de râs! Serios! (Ni se întâmplă deseori, chiar dintr-un fleac. Aproape că plesnim de atâta râs!) Gloria literară! Mezinul a mai gustat-o. Acum nu-i mai iese nici un vers. În proză se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
dar se vedea că e foarte sigur de găselnița sa. Surprinzător, a mai angajat trei operatori! „Pentru o zi!” le-a spus acestora. Operatorii, patru acum, au citit ultima parte a scenariului, definitivat, în sfârșit. Li s-a explicat, în amănunt, ceea ce aveau de făcut. Unul dintre ei, cel dintâi, urma să filmeze, dintr-o altă mașină, încă vreo cinsprezece minute drumul automobilului pe șosea, iar ceilalți trei finalul propriu-zis. Filmul trebuia să se încheie cu sosirea Automobilistului exact în locul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]