3,481 matches
-
realitatea aceasta abordată de geografie se regăsește și în cercetarea științifică și sistemele de învățământ din alte state 1. Preluarea și traducerea integrală a locuțiunii respective, a generat însă o formulare inadvertentă semantic în limba română, primul termen, "mediu" subînțelegând ambianța la care se referă cel de-al doilea, "înconjurător". În geografie, înaintea introducerii acestei locuțiuni au mai fost utilizați și se află încă în circulație și alți termeni sau locuțiuni, care intenționează să exprime aceeași realitate complexă reprezentată de Pămînt
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cât tehnicile sunt mai avansate. Ansamblul acțiunilor de amenajare exprimă concret nu numai tendința modificatoare a societății umane, ci și intenția ei de a locui și a-și desfășura activitatea într-un mod nu doar rentabil, ci și protector față de ambianță. Cele mai vechi forme de amenajare sunt cele agricole, ele implicând în primul rând, resursele de sol și apă. În perioadele modernă și contemporană, industria, transporturile, turismul și procesul de urbanizare s-au impus mereu mai vizibil în lucrările de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ale parametrilor structurali și funcționali. Acestea au determinat succesiunea unor perioade îndelungi de continuitate, separate prin episoade mai scurte dar extrem de dinamice, de discontinuitate și de instalare a unor forme de evoluție noi. În felul acesta poate fi înțeleasă și ambianța geosistemică actuală, care nu este decât o etapă a procesului evolutiv menționat. În evoluția complexă și îndelungată a geosistemului, unele fenomene de mare însemnătate structurală și funcțională și de mare amploare spațială, au conturat etape deosebit de importante. 2.4.1
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
suportul scoarței terestre sub forma asociațiilor vegetale și animale. În cursul adaptării au fost parcurse mai multe etape, impuse de faptul că mediul abiotic însuși a suferit transformări importante de-a lungul erelor geologice. Acestea au oferit formelor de viață ambianțe climatice, hidrologice și de relief diferite. Primele forme de viață, foarte simple, încă slab diferențiate între tipul vegetal și cel animal s-au mai păstrat până astăzi doar în unele roci ale scoarței. Treptat, în timp îndelungat s-au conturat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
naturii, de salubrizare, ș.a., iar mai târziu au fost reglementate drepturile de proprietate asupra spațiului natural (păduri, mlaștini, râuri, ș.a.). S-a adoptat astfel o concepție utilitaristă mai nuanțată, bazată pe gestiunea relațiilor dintre om și natură, protecția naturii, a ambianței în general, devenind prioritară peste tot acolo unde este necesar și posibil. În acest sens, omul a devenit mereu mai conștient de faptul că pentru a putea beneficia de o poziție avantajos durabilă în sistem, trebuie să cunoască, să accepte
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
impactului uman asupra sistemelor naturale Prezența societății umane, cu toate necesitățile vitale și sociale ale omului, cu toate activitățile sale specifice, a diversificat foarte puternic structurile naturale preexistente. Mult timp, pe parcursul Paleoliticului, omul n-a fost capabil să-și influențeze ambianța naturală, mijloacele sale de acțiune fiind limitate. Era doar un membru, printre mulți alții, ai lumii vii. În schimb, descoperirea focului i-a permis să intervină puternic asupra cuverturii vegetale, pentru a se încălzi și a-și asigura un adăpost
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o legislație mai riguroasă, cu incidență locală, regională și globală, reglementează raporturile om-natură. În acest sens se disting, în primul rând, măsurile de amenajare riguroasă a spațiului geografic, în conformitate cu necesitățile umane dar și cu exigențele păstrării unei calități optime a ambianței naturale. Pe această cale au fost eliminate parțial și au fost ameliorate unele dintre efectele negative acumulate de-a lungul timpului. Raporturile societății umane cu sistemele naturale stau în perioda contemporană sub semnul conștientizării unicității geosistemului și a limitelor acțiunii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
asupra structurilor create de el însuși. În general, aceste transformări au redus dependența lui față de structurile naturale, pe care încearcă să le controleze, în primul rând în scopuri utilitare. Concomitent, omul a devenit tot mai dependent de propriile structuri, de ambianța pe care însuși și-a creat-o. Astfel, existența sa biologică și socioprofesională se integrează mereu mai complicat în structurile respective. Integrarea respectivă determină și o solicitare din ce în ce mai intensă a potențialului fizic și intelectual al organismului uman. În consecință directă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cauze, omul contemporan se concentrează aproape exclusiv și la maximum asupra acestei zone artificializate a geosistemului, generatoare de stress multiplu și mereu mai greu de controlat. Rămâne încă destul de departe de preocupările sale echilibrul legic necesar al legăturilor proprii cu ambianța naturală, legături pe care, dacă dorește să-și păstreze locul și condiția normală în geosistem trebuie să le respecte. Pe acest fond și în contextul actual al mondializării circuitelor economice și culturale și al globalizării social-politice s-au creat și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de surmenaj la forme extreme generatoare de demonstrații violente, alcoolism, consum de droguri, sinucideri, dereglări psihice grave, această stare traduce de fapt dezechilibre social-economice și disfuncții sociale importante, începând din familie. Ambele forme de degradare, a vieții sociale și a ambianței social-economice afectează, într-o proporție încă insuficient avută în vedere, potențialul uman. Pe fondul acțiunii acestor multipli factori de degradare a ambianței sociale, social-economice și naturale antropizate a omului, rezistența naturală dobândită de specie printr-o îndelungă experiență adaptativă se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dezechilibre social-economice și disfuncții sociale importante, începând din familie. Ambele forme de degradare, a vieții sociale și a ambianței social-economice afectează, într-o proporție încă insuficient avută în vedere, potențialul uman. Pe fondul acțiunii acestor multipli factori de degradare a ambianței sociale, social-economice și naturale antropizate a omului, rezistența naturală dobândită de specie printr-o îndelungă experiență adaptativă se reduce din ce în ce. Forme acute ale incapacității de apărare față de factori naturali agresivi (temperaturi extreme, forme de viață patogenă, fenomene
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
implică dificultăți foarte mari. Obiectivul integrității sistemice impune conservarea biodiversității și păstrarea calității optime a structurilor social-economice, ca unice garanții ale funcționalității echilibrate a geosistemului. Obiectivul eficienței economice presupune o altă accepție a acestui indicator consacrat, care integrează respectul față de ambianța naturală cu o nouă etică socială. Obiectivul justiției sociale generează încă discuții foarte contradictorii, datorite disparităților extreme existente deja între diverse grupuri sociale sau state și care nu se pot nega și nu se pot nivela decât în timp îndelungat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
animalele moarte prin spânzurare, rigiditatea se instalează începând cu partea proximală a corpului (Jivănescu I și Paul W., 1973Ă (vezi Tabelul 1.3.A IOAN PAUL34 Tabelul 1.3. Dinamică evoluției în ore a rigidității cadaverice la animale la temperatura ambianța de +15° C (după Jivănescu I și Paul W., 1973Ă. Categoria de animale Perioadă de instalare Perioadă de stare Perioadă de rezoluție Animale mari 14-28 28-48 48-72 Animale mijlocii 10-24 24- 38 38-54 Animale mici 6-12 12-22 22-34 Instalarea rigidității
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
REFERENT ȘTIINȚIFIC: Conf. univ. dr. FELICIA IUROAIA - Universitatea P. Andrei, IAȘI ARGUMENT Omul crește și se dezvoltă ca ființă socială. Prin alcătuirea sa ca sistem bio-psihosocial, înzestrat cu însușiri proprii și cu largă deschidere către celelalte sisteme și influențe din ambianța naturală și socială, relațiile sale cu acestea au un caracter activ independent. In evoluția și formarea sa ca personalitate, omul asimilează modelele vieții sociale și culturale specifice societății și epocii în care trăiește, aceasta devenindu-i mediul său propriu. Dar
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
adaptativ exprimă eficiența sau gradul în care individul atinge standardul independenței personale și a responsabilității sociale cerute de grupul social căruia îi aparține. b) Este creatoare, aloplastică, fapt ce îi conferă omului statutul de ființă stăpână pe sine și pe ambianță, asimilând și creând cultura. c) Este selectivă, ca expresie a gradului înalt de organizare a sistemului biopsiho - social, având ca principală aptitudine inteligența. I .2 . INDICATORI ȘI FACTORI AI ADAPTĂRII ȘCOLARE Adaptarea școlară presupune operarea cu o serie de indicatori
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
suplu, răspunde la comenzile organizatorului său. Lecția concentrează în structura sa, imense resurse formatoare și de potențare adaptivă. Pentru învățământul primar lecția reprezintă laboratorul în care se prepară devenirea fiecărei personalități. Includerea copilului în grupul școlar înseamnă plecarea într-o ambianță socială propice dezvoltării sale. El își adaptează creator personalitatea la grup, simțindu-se necesar celor din jur, după cum și el simte nevoia prezenței celorlalți. Personalitatea învățătorului îi favorizează asimilarea modelului social superior, determinându-i modalități de comportare similară lumii adulte
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ansamblu de factori naturali, socio-culturali, materiali sub incidența cărora școlarul este supus unui efort adaptativ continuu. Raportul dintre asimilare și acomodare, dintre echilibru și echilibrare se modifică în funcție de capacitatea sistemului biopsihic al școlarului de a recepta și prelucra informația din ambianță și de a elabora comportamente adecvate noului statut. Plasarea copilului în ambianța școlară de către părinți este un fel de garanție dată acestora, că se vor bucura de un produs pe care ei singuri nu l-ar putea obține. Mediul școlar
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
unui efort adaptativ continuu. Raportul dintre asimilare și acomodare, dintre echilibru și echilibrare se modifică în funcție de capacitatea sistemului biopsihic al școlarului de a recepta și prelucra informația din ambianță și de a elabora comportamente adecvate noului statut. Plasarea copilului în ambianța școlară de către părinți este un fel de garanție dată acestora, că se vor bucura de un produs pe care ei singuri nu l-ar putea obține. Mediul școlar este mai favorabil condiției pentru umanizare, pentru transformarea și construcția personalității. Față de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
activitatea de învățare; cea a copiilor la care premisele trecerii cunosc o oarecare întârziere în formarea lor, deși, formal, ei au început să desfășoare noua formă de activitate, învățătura, dezvoltarea lor fiind însă dependentă de structurile jocului. Numeroase aspecte ale ambianței școlare exercită influență asupra activității și deci a randamentului elevilor: componenta de vârstă a claselor, modul de construire a colectivelor, din punct de vedere al nivelului de pregătire al elevilor, climatul școlar în care se desfășoară activitatea. Știm cu toții, din
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
combatere a violenței - cu poliția/spitalul/dispensarul; Prin urmare, putem spune că un elev este cu atât mai bine adaptat cu cât mai frecvente și mai profunde sunt schimburile interpersonale echilibrate cu cei din jur și cu diferiți factori din ambianțe sociale. <reflist> 1. Adler, A., Cunoașterea omului, Editura Iri, București, 1996 2. Arcan, P., Ciumăgeanu, D., Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timișoara, 1980 3. Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., Consiliere și orientare. Ghidul profesorului, Humanitas Educațional, București, 2001 4
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
o părere. am predat scrisoarea și am cerut să se pronunțe < R oamenii în legătură cu acest lucru>. [...] era curiozitatea oamenilor↑ venea pentru prima oară după ((inspiră, își drege vocea)) mulți ani↑ fostu' rege în țară↑ a fost manifestarea aceea populară↑ și: ambianța: ă: regelui a împiedicat un contact: direct. mi-a părut rău↓ ă: da↑ mă rog↑ asta era conjunctura: ă: respectivă. îmi amintesc că am avut o: ă: reuniune ă: consacrată zilei de două zeci și trei august. io am părerea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
proiecte de voluntariat. Aceste proiecte inițiate de profesorii de religie au drept scop promovarea credinței și moralei creștin- ortodoxe În rândul elevilor, prin intermediul triadei Biserică - Școală - Familie sau Centrul de plasament pentru copiii abandonați. Elevii s-au simțit bine În ambianța Bisericii deoarece preoții i-au primit cu multă bunătate. Preoții au dovedit Înțelegere, răbdare și o cunoaștere profundă a copiilor. Preotul duhovnic are un rol deosebit de important, cercetându-i și Îndrumându-i corect pentru a-i ajuta să crească spiritual
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
în 4°) pune, din plin, întreaga problemă a prezenței noastre actuale literare europene. Este, de fapt, în ciuda unor titluri anterioare, prima întreprindere de acest gen. O lucrare de pionierat, concepută și realizată, în principal, de specialiști belgieni, în spiritul și ambianța comunitară de la Bruxelles. În fruntea instituțiilor ce o patronează figurează deci, în mod firesc, (la) Commission des Communautes europeennes. Urmează o serie de ministere, fundații și universități occidentale, toate sensibile în mod deosebit la ideea europeană. O a doua notă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ultima dată, cred că în toamna sau iarna lui 1951, căci purta palton, apariția sa era și mai greu de uitat: se plimba absent, mecanic, epuizat vizibil, cu o batistă albă la gură. Să se apere de microbi, probabil, în... ambianța pestilențială a Aiudului. Cred că făcuse o fobie, o fixație. L-am compătimit sincer. Apoi nu l am mai văzut niciodată. Mi-am reamintit toate acestea (și multe altele) citindu-i ultima carte: Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut (București
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
-și așteaptă încă adevărata sinteză. Ea nu poate fi elaborată decât pe baze comparatiste și prin metode de istorie a ideilor. Frecvența mult mai mare a contactelor directe și indirecte (lecturi, traduceri, călătorii, activitatea instituțiilor de învățământ, a profesorilor străini, ambianța intelectuală mult mai deschisă și cosmopolită a influenței fanariote etc.) face ca modelul european să se precizeze și să se afirme cu putere mai întâi în țările românești, Moldova și Muntenia, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Idealul european românesc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]