2,758 matches
-
de acolo, apa părea gheață topită. Când m-am întors, am găsit-o vârâtă în șemineu strângându-și capul în mâini, ca și cum ar fi încercat să și-l țină nemișcat. Alcoolul începea să-și facă efectul. — Stinge lumina, a zis, amețesc. Ce ai băut? — Acid muriatic. Râdea din nou, dar nu a vomat. Vorbea, ținându-și în continuare capul. — Îți aduci aminte de vânzătorul ambulant, acela cu rochia? Era tatăl meu. O făceam cu el. Mă culcam cu tata. Nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de tine, am spus. — Și tu. Poate că-și reconstruia o minusculă existență, se întorsese în barul acela unde ne întâlnisem, reîncepuse de acolo. Și un alt bărbat se apropiase de ea să o întrebe ceva. Era obișnuită să fie amețită cu puțin, cu o privire care să îi trimită o imagine a ei, una oarecare. Da, va sfârși în brațele unui bărbat oarecare, ce o va lasa să se prăbușească în pace. Un prost care n-o cunoștea, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
rotunjite, iar fetele de la casă, cu o pălărioară în formă de plic roșu, ca și minijupa, dăruiau tuturor copiilor care ieșeau din magazin un balon fixat pe o mică tijă din plastic. Am urcat cu scara mobilă. Ne-am plimbat amețiți printre standuri impingând căruciorul, fără să reușim să ne hotărâm. Ne aflam în raionul „Primele luni“, micimea hăinuțelor ne punea pe gânduri. Era cald, eu țineam paltonul Elsei pe braț, iar cu al meu eram îmbrăcat încă. L-am descheiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Prea jos, ca luna de pe cer. Puteam s-o vedem prin fereastra cu ramă metalică. Stătea acolo cu fața aceea benignă și sătulă, iar atmosfera din jurul sferei ei apărea diafană în întuneric: părea curioasă să ne vadă. Eu eram puțin amețit, băusem unul după altul cel puțin trei pahare pline cu vin. În localul acela mirosind a mâncare reîncălzită și a băuturi proaste mă simțeam fericit pentru că eram cu ea, la sute de kilometri depărtare de orașul în care trăisem ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Exact așa-i. O mamă în capot, cu sânul dureros din cauza laptelui, care își privește nou născutul, maimuțica ei roșie. Are ochii uneia cu burta flască și goală care pândește carnea care a ieșit din ea. Nu-i tristă, e amețită. Nu intră, rămâne acolo. Mă scol și mă duc la ea. O strâng în brațe, e un sac care tremură. Simt mirosul casei în acest pustiu de amoniac. — Cum se simte? — Trăiește. O ajut să-și pună halatul, masca, apărătoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
jenant, dar Emmy a vrut să se asigure încă o dată că lucrurile acestea chiar s-au întâmplat. Ea nu intenționase să-i scrie, dar, într-o seară, chiar înainte să plece în Florida, când a venit acasă de la serviciu, ușor amețită de la o degustare de vinuri, s-a așezat la calculator să mai navigheze pe internet până să se ducă la culcare. Amintindu-și că Dolly, prietena ei, împlinea treizeci de ani, a deschis e-mailul, a tastat D în câmpul Către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
an să-l găsească — dar agentul imobiliar a sunat-o după două zile de la prima vizionare să-i spună că are o ofertă. În final l-a vândut primului cuplu care a venit să-l vadă (proaspăt logodiți, normal, și amețiți de bucurie) cu doisprezece la sută mai mult decât prețul cu care îl cumpărase cu un an în urmă. Chiar și fără comisionul agentului imobiliar, Leigh a câștigat suficient din investiția inițială ca să stea câteva luni fără să facă absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nimic, sunt cu patriotismul la purtător. Pământul are o piele; iar această piele are boli. De exemplu, una dintre aceste boli se numește om. Asta o dată. Una la mână. Că omu’ e o boală incurabilă pentru această planetă care a amețit de la mișcarea de rotație. Și a mai zis Încă una Nice, a zis el mai multe, zicea de superman sau supraomul, habar nu am acum, mă voi documenta. Ceva bestial. Fiți atenți, nu citesc de două ori... Pe cine urăsc
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
întețit ritmul vaietului până ce a scos și el un țipăt asemănător, în timp ce ceilalți gemeau din ce în ce mai tare. Un val de hohote de plâns s-a revărsat în sală, acoperind ruga lui Paneloux, iar Rieux, agățat de bara patului, a închis ochii, amețit de oboseală și de dezgust. Când i-a redeschis din nou, a dat cu ochii, alături de el, de Tarrou. \ Trebuie să plec de-aici, a spus Rieux. Nu pot să-i mai suport. Dar, deodată, ceilalți bolnavi au tăcut. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
care uciderea unui om era la fel de cotidiană ca și uciderea muștelor, această sălbăticie bine definită, acest delir calculat, această întemnițare care aduce cu ea o groaznică libertate față de tot ce nu ținea de prezent, acest miros de moarte care-i amețea pe toți cei pe care nu-i ucidea, ei negau, în sfârșit, că am fi fost acest popor înmărmurit din care, în fiecare zi, o parte din noi, îngrămădiți în gura unui cuptor, ne evaporam în fumuri grase, în timp ce ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
aceștia; pe alții, mai puțin; nu-i plăceau, prea savanți sau asta vroiau să dovedească: vorbeau mai mult despre cărți doar de ei știute. Și Berg avea, uneori, un discurs oarecum academic, dar deloc obositor; magic, În unele momente. Ne amețești, Berg, cu teoriile tale. Pornite din cărțile pe care le vinzi. Mai Înainte, le-ai luat toată seva, citindu-le. Nu, pentru că nu ai avea atîta vreme; ai mii de cărți și vinzi cîteva zeci În fiecare zi. Le secătuiești
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de la Four Seasons despre care vorbește toată lumea. Cred că apoi Charlie mi-a spus ceva très romantic despre cum i-a scăzut dramatic glicemia în secunda în care m-a întâlnit și că, adesea, și el s-a simțit oarecum amețit în preajma mea, în sensul bun al cuvântului. Îmi pare rău că nu-mi amintesc cu precizie frumoasele cuvinte pe care le-a folosit, deoarece nu prea era momentul propice pentru acuratețe istorică. Un singur lucru pot afirma cu certitudine: m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
băutură de la restaurantul feribotului, ceea ce am și făcut, dimpreună cu niște americance hipiote, în vizită prin Europa. Am ajuns în Franța târziu, pe la două noaptea, pe o ploaie torențială. Am ieșit în autostradă să fac autostopul spre Bruxelles. Eram ud, amețit de băutură și de tangajul nesfârșit, obosit, cu 50 de dolari în buzunar și dorința de a sta pe seama lor două săptămâni la Bruxelles. Nu cred că eram tocmai normal! După un timp a oprit un Mercedes alb, a coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Li-ber-ta-tee!”. Ai simțit vreodată că te sufoci și-apoi deschizi gura mare, mare, ca să mănânci aer și să nu mai altă senzație decât a aerului care intră în tine și ți se pare că nu-i de-ajuns și te-amețește? Așa m-am simțit atunci! Și-am strigat ca bezmeticii, ca nebunii. Și cred că am strigat și de frică, da, ca să ne dăm seama că mai suntem încă vii. Ăia care voiseră să ne aresteze plecaseră. Un Aro albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
apleacă la urechea sa și șoptește: — De astăzi Într-un an, să fii la Isfahan, ca să vorbim. Khayyam nu este sigur că a Înțeles bine, simte un soi de șovăială În suflet. Personajul Îl intimidează, ceremonialul Îl impresionează, zarva Îl amețește, urletele bocitoarelor Îl asurzesc; nu mai are Încredere În simțurile sale, și-ar dori o confirmare, o precizare, dar deja valul de oameni Îl Împinge din spate, vizirul privește În altă parte, reîncepe să dea din cap În tăcere. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
public, Îl arunca În flăcări; vinovatul era pus În fiare și ciomăgit zdravăn, Înainte de a fi expulzat din comunitate. Uzul băuturilor alcoolizate era Încă și mai aspru pedepsit. Propriul fiu al lui Hasan, surprins Într-o seară, de către tatăl său, amețit de vin, a fost condamnat la moarte pe loc; În ciuda implorărilor mamei sale, a fost decapitat a doua zi, În zori. Ca exemplu. Nimeni altcineva nu mai Îndrăzni să pună gura pe băutură. Judecata din Alamut era dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de câteva zile! — Ce să facem atunci? Să capitulăm? Să lăsăm să se prăbușească acest formidabil val de susținere pe care l-am hrănit cu atâta răbdare? Nu există nici un mijloc să rezistăm? Să rezistăm. Să rezistăm. Doisprezece bărbați buimăciți, amețiți de foame și de epuizare, dar și de beția unei victorii aflate la Îndemână, n-aveau decât o obsesie: să reziste. Ar exista o soluție, spuse Howard. Poate că... Toate privirile se Îndreptară În direcția lui Baskerville. — Să Încercăm o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Depinde, zice Michael. Începe să‑i spună lui Luke despre conversația lui telefonică cu Clark, cine‑o mai fi și ăsta, și eu încerc să ascult la modul inteligent ce vorbesc. Însă problema e că simt că m‑am cam amețit. Cât oi fi băut azi? Sincer, nici nu vreau să mă gândesc. Îmi las capul pe spătarul de piele al scaunului, cu ochii închiși, ascultându‑le vocile undeva deasupra capului meu. — ... un fel de paranoia... — ... cred că pot să schimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
o vreme, privind în gol. Nu‑mi vine să cred că se întâmplă cu adevărat. În urmă cu doar câteva ore toastam în cinstea noastră cu Bellini. Eu purtam rochia mea Vera Wang și dansam pe muzica lui Cole Porter, amețită de fericire. Și acum... Telefonul începe să sune, dar nu mă clintesc. Abia la al optulea țârâit mă mișc și îl ridic. — Alo? — Alo? zice o voce vioaie. Sunteți Becky Bloomwood? — Da, spun precaută. — Becky, sunt Fiona Taggart de la Daily
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ca o ventuză care se vâra în el. Aceea trecuse prin geamul blindat. Aerul respirabil din rezervoare și atmosfera aspră și sulfuroasă a acestui cavou se amestecară. Era vlăguit, continua să respingă, părăsit de puteri acea mâna. În pragul nebuniei, amețit de oroare, își dădu seama că acea creatură trăgea cu insistență de buzele lui. Se clătina prin sală, încercând cu disperare să răsucească, să sfâșie monstruozitatea placată pe fața lui. Falangele lungi și sensibile se infiltrau în deschizătura din vizieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
existența. Totuși prezența lui Kane refăcut făcea să piară imaginea creaturii pe care o adusese la bord, această jivină pietrificată care zăcea înfășurată în tubul ei. ― Sunt întrutotul de acord cu acest program, zise cu însuflețire Kane. Sunt atât de amețit și obosit încât m-aș lipi și de congelatoare. (Se uită la infirmerie cu ochi rătăciți.) Dar deocamdată mi-e o foame de lup, zise el mângâindu-și burta. E mai bine să intri acolo ghiftuit, că și-așa nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
violent pînă la ferocitate. Îmi place numai rana lui, În care mă recunosc mai repede decît În mînia cîntată de Homer... Făcînd această mărturisire, las În seama altor zile orice vanitate. Afară e o după-amiază Înaltă, plină de soare și amețită de vegetația care crește. Totuși, ceva mă reține și mă păstrează lucid. În clipa cînd Holderlin, acest mare poet al soarelui, s-a prăbușit În tenebrele nebuniei, a murit, probabil, ultimul suflet elin. Nu mai putem crede ca el În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
meu. Nu vreau să mă gîndesc la nimic altceva pentru că totul e aici, tot ce sînt, tot ce vreau și ce simt. Pot să uit ce-am discutat cu cineva Într-o asemenea amiază, dar lumina mă face să repet, amețit de soare, ceea ce au crezut grecii despre fericire. SÎnt momentele cînd aș putea fi fericit. Sau, poate, chiar am fost. CÎnd, Îndeobște, nu-mi spun: prea tîrziu; pentru că niciodată nu e prea tîrziu să iubești un gînd ce te poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
de-a se izbi de asfalt. Nu mai are timp să realizeze ce ține chinezul în brațe pentru că pietroiul respectiv îi zdrobește capul. Chinezul are la gât o pancartă pe care scrie Mai bine la ruletă decât la bursă! Încă amețit de șoc, fără să-și dea seama cum de-a scăpat cu viață, chinezul își scoate pancarta de la gât, o aruncă peste ce-a rămas din capul lui Kiril și o ia la fugă printre blocuri. Roman cade în genunchi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
căzut de pe stâlp. Buze mici, ochii roșii, frunte galbenă, hașurată. Maiou de marinar. Degete groase, uriașe, vinete. Vânătorul de lipitori. Așa le spunea, lipitori. Leac vechi, circulația sângelui. Le culegea de pe stradă, din parcuri, cinematografe, muzee, ștranduri, de oriunde. Le amețea cu politețuri și schimbătorul de viteze al marelui său TAUNUS. Apoi, brusc, ca în fața unui semafor neașteptat, frâna. Privirea ochi în ochi. Fără avertizare, scurt, direct: mergem să-ți dau, te fac fericită. Mergem la mine, te umplu, te fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]