2,417 matches
-
al revistei de cultură poetică "Poezia" (din 1994) Director al editurii Timpul (din 1995). Inițiator și redactor coordonator al publicației literare "Caietele de la Durău" (din 1995). Redactor-șef al revistei "Convorbiri literare" din Iași (din 1995). Debut publicistic în revista "Amfiteatru" (1970) și editorial cu Pornind de la zero (1985). Numeroase articole publicistice și eseuri în presa locală și națională. Cărți de poezie: Pornind de la zero, Editura Junimea, Iași, 1985; Zodia nopții, Editura Cartea Românească, București, 1994; Piatră de încercare, Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să rămână șansa elevației spre sublimul care ne este îngăduit... Referințe critice (selectiv): Cezar Ivănescu, în "Luceafărul", nr. 51, 1980; Liviu Antonesei, în "Opinia studențească", nr. 2, 1981; Lucian Vasiliu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 1981; Constanța Buzea, în "Amfiteatru", nr. 7, 1981; Nicolae Turtureanu, în "Cronica", nr. 16, 1981; Cezar Ivănescu, în "Luceafărul", nr. 20, 1987; Ioan Holban, Salonul refuzaților, 1995; Val Condurache, în "Monitorul", nr. 296, 1996; Cristina Scarlat, în "Convorbiri literare", nr. 11, noiembrie 1996; Adrian Alui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1971-1998), muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași (2000-2006), Senior editor al "Revistei române" (din 2002) și director al revistei "Cronica veche" (din 2011). Debutează cu versuri în "Iașul literar" (1962) și editorial cu Punctul de sprijin (1971). Colaborează la "Amfiteatru", "Convorbiri literare", "Dialog", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Orizont", "Revista română", "România literară", "Steaua", "Timpul", "Viața studențească", "Tomis", "Tribuna", "Evenimentul" (Iași), "Monitorul" ("Ziarul de Iași") ș.a. Cărți de poezie: Punctul de sprijin, Editura Junimea, Iași, 1971; Nocturne, Editura Junimea, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pd. ASM). D. Secvențe descriptive non-literare 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe Pentru a arăta această funcționare ierarhică, să analizăm acest prim exemplu: (37) În anii '68, erau deschise toate ferestrele din universități. În Rio, dar și în alte locuri, amfiteatrele se umpleau de un aer proaspăt. Însă aerul de la Rio avea o muzică aparte, cu totul nouă, departe de acea samba care se auzea prin cluburile de noapte europene: izbucneau aici, chicotind ca niște drăcușori, Gaetano Veloso și Gilberto Gil
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Masca” și „Teatru comentat”; în 1994 a lucrat șase luni ca secretar general de redacție la revista „22”, de unde în 1997, după trei ani de șomaj, trece redactor la Editura Fundației Culturale Române. Debutează în 1968 cu critică literară la „Amfiteatru” și cu poezie la „Luceafărul”. A mai colaborat la „Gazeta literară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Cronica”, „Munca”, „Revue roumaine” ș.a. Prima carte de autor, placheta Fiord imaginar (1978), e urmată de studiul Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
secretar de redacție, în perioada 1994-1997, al revistei „Educație și cultură” (editată de Casa Corpului Didactic Mureș) și redactor-șef al revistei „Târnava”. Debutează în revista „Flacăra”, în 1983, cu versuri. Colaborează la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Dacia literară”, „Luceafărul”. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Carte de vise (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1996, cu teza Fața și reversul textului (I. L
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
AVANZINI, op. cit. 34. DOMINIQUE GINET, Le groupe en pédagogie, apud GUY AVANZINI, op. cit. 17. Școala și gîndirea pedagogică din România în perioada 1944-1989 1. Să se vadă O. GHIBU, Ziar de lagăr, Caracal 1945, Editura Albatros, București, 1991; N. MĂRGINEANU, Amfiteatre și închisori (Mărturii asupra unui veac zbuciumat), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 2. Anuarul statistic, 1981, Direcția Centrală de Statistică. 3. a. ȘT. BÂRSĂNESCU, Cu privire la problema dezvoltării pedagogiei ca știință, "Analele româno-sovietice, pedagogie psihologie", 4/1957; b. I. I. GABREA, "Discuție
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care clamau la 22 Decembrie contra violenței și cei care se pretează acum la violență, cine știe sub ce îndemnuri ascunse, e o prăpastie. Cei care au supraviețuit după primul act al Revoluției doresc acum să fie numai studioși, în amfiteatre și săli de lectură, întocmai cum armata și ea alcătuită îndeosebi din tineri se dorește numai apărătoarea țării, dincolo de orice agitații și veleitarism politic. Aceasta nu înseamnă abandon, ci un fel serios, matur, de a aprofunda mesajul Revoluției într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rapidă către o Europă unită, pe seama dezintegrării sistemului comunist și a altor fenomene, au alimentat reflecția privitoare la destinul diverselor culturi. Unitatea europeană a devenit o temă la modă, prezentă nu doar pe agenda diplomaților, în programe politice, presă, în amfiteatre, ci și last but not least în istoriografie. Un grup de istorici, în frunte cu Georges Duby, și-au asumat de pildă sarcina de a regândi pentru cititorul de azi problemele puse de civilizația latină 1. Este un concept pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Liceul „Unirea” din Brașov (1984), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1988). Elev, apoi student, frecventează „Cercul literar 19” din Brașov și cenaclul revistei „Orizont”. Colaborează cu versuri, eseuri și cronici literare la „Dialog”, „Echinox”, „Forum studențesc”, „Amfiteatru”, „Interval”, „Vatra”, „Astra”, „Poesis”, „Observator cultural” ș.a. Este, pe rând, profesor de gimnaziu la Apața (județul Brașov), la Școala Normală din Brașov, redactor (din 1990) și redactor-șef (din 1998) la revista „Interval”, și cadru didactic la Universitatea „Transilvania” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
urmează cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În capitala Franței, la Sorbona, își susține, în 1924, doctoratul, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulți studenți, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta își ținea dizertația. Printre aceștia se afla și Marie Curie care a cooptat-o în echipa sa. După obținerea doctoratului lucrează și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstrat că plumbul supus mai multe secole radiațiilor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cel mai bun caz câteva ore (adesea opționale) și câteva conferințe prea decalate față de real. Problema se află, în orice caz, mai sus de IUMF: în universități, unde modelul obligatoriu rămâne prea adesea cursul magistral (cum să te descurci cu amfiteatre pline cu sute de studenți?), într-o concepție provenită din prima socializare a profesorilor, când erau ei înșiși elevi. Dezbaterea franceză e totuși ciudată, când o lege de orientare (de "stânga") plasează "elevul în centrul școlii" și e anulată de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt aici uscate iar culturile mai rare; totul se schimbă, totul înverzește în împrejurimile Vasluiului. Acest oraș se află în mijlocul unei vâlcele surâzătoare, pe o măgură pe care o împodobește ca un amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de strălucitoare clopotnițe care reflectă de departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează din moment ce intri în localitate. Aceleași construcții din scânduri și vălătuci, tot timpul întâlnești animale și păsări care aglomerează
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
noiembrie 1937) să nu i se mai trimită nici un stagiar și să i se înapoieze raportul, socotindu-l ca neavenit. Cursul de accidentele muncii și asigurările sociale (două ore pe săptămână) se adresa studenților anului V și avea loc în amfiteatrul Institutului Medico-legal. Tot aici se desfășura și cursul de accidentele muncii și asigurările sociale cu medicii care urmau un an cursul pentru specializarea în medicină legală. URGENȚELE CHIRURGICALE ȘI LOCUL LOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL MEDICAL UNIVERSITAR Tematica lucrării ne obligă indiscutabil
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
luni și-au pus halatele albe și este nevoit cu mijloace improvizate, cu anastezie pe mască și poate mai mult cu sprijinul lui Dumnezeu, să coasă ficatul; hemoragia se oprește și omul supraviețuiește. La auzul acestei povestiri, toți cei din amfiteatru, în zilele următoare, fără să spunem unul altuia, ne-am strecurat tiptil în sălile de operație din strada Arhitect Mincu. Îl elogiam, îl admiram și îl stimam pe marele șef de clinică de la Colțea..., dar sufletul meu a fost tulburat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ficatul.... După șapte ani de la cursul de specialitate organizat de acad. N. Hortolomei, profesorul Țurai a organizat și el, la Spitalul „I. C. Frimu” primul curs de specializare în chirurgia de urgență. Era în 1 iunie 1960. O dimineață însorită. În amfiteatrul proaspăt spălat și luminat al spitalului din Calea Floreasca se întâlneau, pentru prima oară, zeci de medici tineri, entuziaști și vârstnici cu experiență care își dădeau mâna să ducă mai departe chirurgia de urgență bucureșteană” [5]. Toate eforturile desfășurate pe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
putea fi considerată un veritabil Institut de chirurgie și de ortopedie pentru copii ce constituia după cum se aprecia în presa vremii, „o podoabă a Facultății și totodată a Eforiei” [56]. Sala mare de operație, construită (odată cu renovarea clinicii) cu un amfiteatru spațios, pentru studenți, era considerată ca una din cele mai mari din Capitală. Ea era înzestrată cu o instalație de sterilizare ultramodernă, cu un bogat instrumentar de curând achiziționat; o sală mai mică de operație cu un amfiteatru mai mic
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu un amfiteatru spațios, pentru studenți, era considerată ca una din cele mai mari din Capitală. Ea era înzestrată cu o instalație de sterilizare ultramodernă, cu un bogat instrumentar de curând achiziționat; o sală mai mică de operație cu un amfiteatru mai mic pentru studenți și cu o instalație specială de sterilizare; opt săli de pansamente cu tot instrumentarul și mobilierul necesar; o sală mare pentru ghips, o sală pentru gimnastică, laborator de analize medicale, laboratorul de radiologie, secția de mecanoterapie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
științific al chirurgiei românești; în unele perioade sociale mai delicate, a fost aproape singurul mijloc de a face cunoscut și a lua cunoștință de rezultatele chirurgilor bucureșteni și din întreaga țară. Profesorul Cosăcescu a pus la dispoziția Societății de Chirurgie amfiteatrul clinicii sale de la Spitalul de Copii în perioada în care sediul obișnuit al Societății - Spitalul Colțea nu a fost disponibil (1945). Sfârșitul prematur l-a surprins în plină activitate: a murit în spital, în serviciul pe care îl conducea, serviciu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
asistență medicală curentă (de aceste investigații beneficiază nu numai clinică de cardiologie ci și alte secții precum și pacienți din ambulatoriu ceea ce face posibilă existența unor venituri suplimentare) în laborator se desfășoară și activitate didactică, existând posibilitatea transmiterii în direct, în amfiteatru, a acestor investigații precum și o activitate de cercetare (toți membrii echipei fiind în perioada de pregătire a tezei de doctorat). Ca urmare a activității performante ce se desfășoară în Laborator acesta a fost acreditat european încă din anul 2010, fiind
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Bază de Tratament Fizical-Kinetic/ Recuperator - inclusiv cu piscină terapeutică - la standarde europene. SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ „SF. IOAN” BUCUREȘTI Prof. dr. ALEXANDRU CIOCÂLTEU Numărul inițial de paturi - peste 1 100 - a fost redus în conformitate cu normele igienico-sanitare. A fost construit un amfiteatru cu o capacitate de 100 de locuri, s-au dezvoltat, în special, clinicile de medicină internă și chirurgie generală. Ulterior, spitalul a devenit Spitalul Sectorului 4; după 1990 (când peste 10% din paturi se aflau în clinici universitare) a devenit
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
A absolvit Facultatea de Psihologie a Universității din București (1974), devenind cadru universitar; și-a luat doctoratul în psihologie în 1982. Debutează în 1969, cu un ciclu de poeme, la „Luceafărul”. Colaborează cu poezii și traduceri la „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru” „Luceafărul”, „Viața românească”. Versurile din primele volume, Profet spre ziuă (1972) și Luptele soldatului (1980), au un aspect ermetic, cu ambiguități, elemente abstracte și dau o impresie de vag, de nedefinit, iar imaginile recurente - umbra, pasărea, piatra, strămoșii - lasă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
Debutează cu versuri în 1953, la „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1957, cu volumul de reportaje Pentru izbânda noului, scris în colaborare cu P. Dinescu. Mai e prezent în „Flacăra”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Analele Universității București”, „Steaua”, „Manuscriptum”, „Amfiteatru” ș.a. În 1985-1986 colaborează la revista „Candela” din Suedia, iar între 1982 și 1986 editează în Finlanda publicația „Columna”, tot aici fiind distins cu o medalie pentru promovarea culturii finlandeze. Lucrările lui S. au o strânsă legătură cu activitatea de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
La recomandarea lui Dumitru Stăniloae, din 1970 până în 1972 a beneficiat de o bursă de studii la Universitatea din Köln. Debutează cu versuri la „Tribuna” (1963) și își publică cea dintâi carte, Poarta cetății, în 1966. A mai semnat în „Amfiteatru”, „Luceafărul” ș.a. Cronologia volumelor lui P. nu corespunde cu perioadele de elaborare, și aceasta atât din cauza ritmului de lucru al scriitorului, cât și din cauza imixtiunii ideologicului ori chiar a cenzurii. De aceea, cu toate că se afirmă deplin după 1970, poetul ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
adevărații eseni spu-nea că faptele se vor întîmpla chiar așa! Femeile și copii sub șaptesprezece ani au fost vînduți ca sclavi, bărbații bătrîni, neputincioși sau răniți au fost uciși, alegîn- du-se un număr de unsprezece mii pentru jocurile din amfiteatre sau pentru triumful de la Roma. Înfrîngerea ivriților și distrugerea Templului din Ierusalim a fost primită cu mare bucurie de către greci și celelalte neamuri din imperiu sperîndu-se că s-a pus capăt fanatismului iudeo-mozaic și urii față de Neamuri. J. Flavius după ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]