5,855 matches
-
în ochii mei, poate deveni un om bun.(?!!) M-am scuzat frumos, motivând că vreau să vizitez toaleta terasei, am plătit integral consumația și m-am cărăbănit de acolo năpădit de gândurile mele contradictorii. Când i-a venit la mână, amicul cu pricina a bătut niște apropouri voalate, în foaia lui, la adresa mea, dar nu m-au deranjat prea mult. A mai făcut niște aluzii ulterior și după aia m-a iertat. În schimb, eu n-am putut să-l iert
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
a bătut niște apropouri voalate, în foaia lui, la adresa mea, dar nu m-au deranjat prea mult. A mai făcut niște aluzii ulterior și după aia m-a iertat. În schimb, eu n-am putut să-l iert. Referință Bibliografică: AMICUL MEU ZIARIST / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1703, Anul V, 30 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
Bucuria omului e omul. Între oameni se înfiripă prietenia, care umple cel mai întins deșert al sufletului nostru. (Jacques Benigne Bossuet) Până la sosirea unei noi femei în viața mea, ca să uit de toate necazurile și frământările, i-am propus unui amic - coleg de muncă, să dăm o fugă până în Delta Dunării, la o partidă de pescuit. În planul nostru de aventură în deltă, totul fusese precizat până în cele mai mici amănunte, de comun acord cu amicul Gică Răuță. Stabilisem ce are
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
frământările, i-am propus unui amic - coleg de muncă, să dăm o fugă până în Delta Dunării, la o partidă de pescuit. În planul nostru de aventură în deltă, totul fusese precizat până în cele mai mici amănunte, de comun acord cu amicul Gică Răuță. Stabilisem ce are fiecare de făcut, de cumpărat și de pregătit, pentru marea necunoscută de pe brațul Sulina, în zona Crișan. Eu mai fusesem de câteva ori, cu rezultate slăbuțe la capturi. Mă alegeam, de fiecare dată, cu ce
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
până când, după răsturnările din țară, sub îngrijirea și prin eforturile Luciei Soreanu și cu sprijinul profesorului universitar Alexandru Husar, de la Universitatea din Iași, încep să apără și operelor sale postume, care au putut fi recuperate. Alexandru Husar, unul dintre bunii amici, din tinerețe, în prefața „Locul lui Ion Șiugariu“ din volumul „Țara Crinilor“ -o culegere de eseuri și articole-, Editura Agora, Iași, 1997, considerată „cartea unui om și a unei generații“, îi face, cu pietate, una dintre cele mai succinte și
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
are numai proiecte de succes. Ca și pentru Europa. Unul și unul ! De ne bagă în tot felul de belele. Ne amenință, ritos, că va părăsi Cotroceniul doar în ultima zi de mandat. De Ignat! Apropo, mă tot sâcâie un amic, de peste baltă, cu „Ce-i acela băsism?”! Că nu găsește cuvântul în dicționar !?! BĂSISM = regim bazat pe: manipulare în interes personal; crearea unei false Opoziții; realizarea de proiecte bazate pe încălcarea, flagrantă, a legislației; amestecul direct în treburile celorlalte puteri
TABLETA DE WEEKEND (77): LUME, LUME ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376279_a_377608]
-
de ani aici mereu, Cincizeci de ani. De necrezut, Atâta timp l-am tot văzut, De strajă stând la geamul meu Și a căzut. O, Doamne, ce năduf amar. Și-n anii buni, și-n anii grei, Mi-a fost amic bătrânul tei Și mă-ntreb acuma chiar: Dece mi-l iei? Juma’ de veac, azi pot să zic, De insomnii ades tehui, Îi tot vorbeam în noapte lui Despre orice, despre nimic, Și-acuma nu-i. Citește mai mult Teiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Cincizeci de ani aici mereu,Cincizeci de ani. De necrezut,Atâta timp l-am tot văzut,De strajă stând la geamul meuși a căzut.O, Doamne, ce năduf amar.Și-n anii buni, și-n anii grei,Mi-a fost amic bătrânul teiși mă-ntreb acuma chiar:Dece mi-l iei?Juma’ de veac, azi pot să zic,De insomnii ades tehui,Îi tot vorbeam în noapte luiDespre orice, despre nimic,Și-acuma nu-i.... XXX. FELICITARE, de Emil Șușnea, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Mulțumesc, bine - îi răspund convențional, iar apoi, din politețe, îi întorc întrebarea: - Tu? Oftând, îmi răspunde cu același stereotip: - Mulțumesc, bine... mergem înainte. Ce să facem? Semaforul se face verde, ne strângem mâinile, apoi eu o iau spre stânga, iar amicul meu spre dreapta. Cuvintele lui îmi revin în minte. „...mergem înainte”. Da... înainte... doar pentru simplul fapt că „înainte” era mai bine. Din păcate, punem preț pe „ceva”, numai atunci când nu mai avem acel „ceva”. Și pentru că mă aflu în fața
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
Pilat care nu fu prea încântat de cele spuse și ridică din umeri către Iocentus, iar apoi se întoarse către centurionul Livius Fabius dorind să-i răspundă acestuia. -Îți înțeleg convingerile Livius, spuse Ponțiu Pilat, fiindcă am aflat că ești amic al unora dintre iudei, însă ideile acestea n-ar fi tocmai pe placul tribunalului sacerdotal de la Roma, dacă s-ar afla aceasta. Tăcură cu toții fiindcă discuția luase o turnură neașteptată. Livius privea impasibil către procurator. Ponțiu Pilat își dădu seama
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
el. Ați venit aici să deslușim viitorul. Însă viitorul este legat de trecut. Și ce vă îndeamnă să aflați viitorul? Viitorul este ceva care ne va distruge în cele din urmă pe toți, fiindcă vom muri cu toții!” -Era și filozof amicul ăsta al tău, spuse Ponțiu Pilat. -O făcea pe misticul, răspunse cineva. -Nu vă mai spun ce impresionați erau clienții lui, reluă magistrul Simbinacus. Amintea dacă era nevoie clienților săi un episod neplăcut din trecutul acestora, prezentat însă de multe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
omului? Deci după ani și ani acest haruspex ajunsese la o concluzie simplă și anume aceea că omul este o ființă care se hrănește cu două tipuri de gânduri. Unele bune și folositoare, alte nefolositoare și rele. ,,Tertium non datur” amicii mei. Aceste gânduri cresc și descresc în oameni după cum dorește fiecare. Și fiecare își apropie ce gând dorește. Și, în adâncul ființei sale omul săvârșește deja binele sau răul, gândindu-l mai întâi, după cum crede el de cuviință. -Abyssus abyssum
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
să fi lătrat câinele neavut?! Eu, ca mereu, gândesc încet și bine, că-mi rezerv timp de cugetare. M-am scuzat și l-am rugat să-mi lse numărul său de telefon. -Și ți l-a dat? se interesează amabil amicul, căci asta-mi este, doar totdeauna s-a împovărat cu problemele mele, luandu-mi-le una câte una, ca, pe urmă, să râdă că nu le-am putut face față, în ciuda performanțelor mele sportive. -Da! N-avea încotro! specific eu
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
VORBE-N TÂRG Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului VORBE-N TÂRG Când e târgul pe sfârșite, Atunci se bea adălmașu’ - Vorba prinde, se-ntețește: Și de-o dată, moș Geambașu, Amicilor le vorbește: - În Bălcești, la mahala, Veste mare, Jan se-nsoară! - Ăsta iar are dambla! Nu mă-nșel, e-a treia oară, Zice Tanța lu’ Cazma: Face nuntă,-atunci când vrea?... Dacă-ncerc, n-aș regreta, Pielea nu cred că
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375694_a_377023]
-
delegat la un simpozion științific. - Ia spune-mi, cum se numesc românii care se înapoiază în țară de la întălniri internaționale? - Cum se numesc? Patrioți! - Ași, se numesc „înapoiați”! Pur și simplu, înapoiați! Cu altă ocazie, prof. Rulea îi explică unui amic ce înseamnă „Perestroica” realizată de Gorbaciov: - Leaderul sovietic nu a intenționat să aducă pace și dreptate pentru alte popoare, ci a vrut numai, prin măsuri reformiste superficiale, să salveze... Colosul U.R.S.S.! - Nu e clar? Am să-ți fac o
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (2) GEORGE C. MOISIL de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369184_a_370513]
-
acum ne comportăm de parcă ieri ne-am cunoscut. Ia aminte la un om bătrân care se apropie de patruzeci de ani de căsnicie! - Oho! Mulți ani înainte! - Mulțumesc la fel! Să nu pui la suflet nevinovatele glume făcute de colegi. Amicii și acum mai fac șotii cu mine: „Meștere, când ajungi în capul satului să dai telefon acasă ca să aibă vecinul timp să sară gardul! Sau vrei să-l găsești spânzurat într-un par?” Iar eu le dau imediat replica: „Nici o
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
simțim fiorul care, Ne copleșește pe-amândoi din cap... până-n picioare. Și ne legăm prin jurământ de suflet, în sfințire, Să ne iubim, cât vom trăi, intrând in nemurire. PASUL Când ne-am cunoscut, ții minte, eram, cei mai buni amici, Ne iubeam doar telefonic, tu acolo, eu aici... Îți spuneam mereu; măi fată vino-aici să nu stau... solo! Vin! spuneai, dar stăteam încă, eu aici și tu acolo... Ne iubeam și luni de zile am tot așteptat să zici
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
Acasa > Literatura > Copii > LA REVEDERE, GRĂDINIȚĂ! Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului 1 La revedere grădiniță, la revedere dragi amici, nu vom uita plecând la școală ce bine ne-am simțit aici. 2 La revedere grădiniță, la revedere jucării, la revedere zile-n care găseam în tine bucurii. 3 La revedere cânt și joc, la revedere iubit loc ce zi
LA REVEDERE, GRĂDINIȚĂ! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369246_a_370575]
-
Sau, altă dată o simțeam, șezând Și rezemând pervazul la ferești. Tot fără chip. Ca un ecou de gând, M-adun și o privesc: Tu, cine ești ? Târziu de tot, ne-am regăsit în viață, În casa mea, ca doi amici firești. Gătindu-mă-n oglindă, dimineață, M-adun și mă privesc: Tu, cine ești ? *** [Graphic design by Corey Johnson] Referință Bibliografică: Tu, cine ești ? / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi
TU, CINE EŞTI ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369286_a_370615]
-
a mai apărut ceva nou, său mergea la Țicău, la bojdeuca prietenului Creanga pentru a-l întreba dacă a mai primit o veste de la el. Era atât de tristă încât Ion Creanga i-a scris de multe ori poetului și amicului sau, mustrându-l pentru că îi pricinuia atâta suferință Veronicăi: " Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Iașul nostru. Veronica a fost azi la mine și mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
neștiind pricina și îl bănuia de nesinceritate și de uitare. Încă de la sfârșitul lunii ianuarie corespondenta se răcise cu Eminescu adresându-i-se cu "Domnul Eminescu". 1880-03-14 În viața lui Eminescu și a Veronicăi Micle, va interveni și I.L.Caragiale, amic de la Junimea, care făcea chipurile pe împăciuitorul între dânșii. Fiindu-i rău, Eminescu își propunea să ia pastilele de fier și îl vedea pe Caragiale ca un posibil pretendent la mâna Veronicăi. Începând cura, numai după patru zile, fierul avea
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
însă era doar o minciună. Într-un acces de furie puse pe foc traducerea nuvelei Morella de Edgar Allan Poe care îi aparținea Veronicăi. 1882-01-06 Pe Eminescu îl supăra amiciția Veronicăi cu d-l "musiu în chestie", nimeni altul decât amicul Caragiale. În scrisorile sale o rugă insistent să nu se mai întalnescă și nici să nu-l mai primească în vizită. " Nicuta, fii cuminte. Pe mine m-apuca iar furia înnăscută caracterului meu: gelozia cea rea și cea mai amară
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
aruncau lăbuța cu ghearele scoase și o acoperea. Se mai întâmpla să-și înfigă ghearele în lăbuța fratelui sau surorii, căci dacă este vorba de mâncare, nu mai încape respect pentru gradul de rudenie. Între timp, la o bere cu amicii, depănam filmul zilei mele de pescuit. Ne uitam cu toții în ligheanul din plastic, admirând frumusețea peștelui și vorbeam dacă să-l dau eu pe datorie sau nu. Asta însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu-i de mirare dacă este înconjurat cu stimă de rude și prieteni: Cine are avuție Are amici și rude are; E bărbat de omenie, E-nțelept nevoie mare. [32] Banul își arată puterea în toate, trecînd peste onoare, dificultăți sau glorie: Ce-i de necinste-a onora, Ce-i greu de-atins-a cîștiga, Ce nu se cade-a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
structurarea partidului liberal care se stabilește în țară din 1866, an în care s-au creat centre de propagandă cu prilejul plebiscitului de întronare a lui Carol și a primelor alegeri parlamentare. Liberalii dispun de jurnale, fondează grupuri ca Societatea amicilor Constituției. Mai organizează adunări publice prin sate pentru ca "...tot românul să-și cunoască drepturile și datoriile de om și de cetățean". Cele două figuri determinante ale liberalismului, ale "partidului roșu", erau atunci Rosetti și Brătianu. Agenții lor erau infiltrați în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]