67,494 matches
-
când, de Piteștiul lui Dobrin sau Mutu. În primele decenii ale secolului de-acum trecut, creuzetul marilor performanțe fotbalistice avea o cu totul altă localizare și cu totul alt nume, mult mai familiar pentru noi: Mehala timișoreană. Inutil să-i amintim aici pe toți marii fotbaliști ce proveneau din fosta mică așezare de pe vremea ocupației otomane („mahalle“ - margine, în limba turcă a vremii). Suficient să amintim că, pe 7 februarie 1905, în Mehala se năștea Mihai Tänzer. Ca toți copiii, s-
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
și cu totul alt nume, mult mai familiar pentru noi: Mehala timișoreană. Inutil să-i amintim aici pe toți marii fotbaliști ce proveneau din fosta mică așezare de pe vremea ocupației otomane („mahalle“ - margine, în limba turcă a vremii). Suficient să amintim că, pe 7 februarie 1905, în Mehala se năștea Mihai Tänzer. Ca toți copiii, s-a îndrăgostit imediat de mingea improvizată din bășică de porc sau chiar din cârpe, ce lua traiectorii care mai de care mai năzdrăvane pe maidanele
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
din cheltuielile de protocol nu mai mari de 2%, putea fi și pentru noi... Poate că la degetul lui indicativ spre strada Grigore Mora unde, în lucrativa perioadă a tranziției fusese sediul Delegației Comisiei Europene, eu nu mi-aș fi amintit tocmai acest amănunt, când el îmi cânta parafraza cu „Barosso - barosane...”, ci mi-aș fi putut aminti altele... De exemplu cum, în locul Doamnei Fogg cu proverbialul ei șofer, cam în perioada în care și alt ambasador venise în unisex cu
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
degetul lui indicativ spre strada Grigore Mora unde, în lucrativa perioadă a tranziției fusese sediul Delegației Comisiei Europene, eu nu mi-aș fi amintit tocmai acest amănunt, când el îmi cânta parafraza cu „Barosso - barosane...”, ci mi-aș fi putut aminti altele... De exemplu cum, în locul Doamnei Fogg cu proverbialul ei șofer, cam în perioada în care și alt ambasador venise în unisex cu soția, a fost acreditat un subtil diplomat grec, în timpul misiunii de câțiva ani a căruia, băncile grecești
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
în afirmarea valorilor proprii, mai multă atenție și respect între toate țările ei, mai multă asistență și cooperare între organismele sociale ale popoarelor respective și mai mare extindere a valorilor morale născute în acest creuzet. Dar nicidecum o aliniere politică amintind de partidul unic la care a ucenicit sub semnul „măreței uniuni sovietice”, conferind Europei pluraliste perspectiva „integrării politice” a statelor ei, într-unul al „politicilor globale”, ceea ce presupune renunțarea la guvernarea statală, pentru o centralizată guvernare europeană care rezolvă problemele
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
știe că astfel e mituit: Ei au venit cu normale gânduri realiste, iar Băsescu le devansează planurile întărindu-și o viitoare poziție când, antipopular la el acasă fiind, va primi sprijinul popularilor care-l cred de-ai lor. Asta îmi amintește de o situație de acum peste douăzeci de ani când, în fața reacțiilor care-l negau, Patriarhul Teoctist s-a retras din scaun la Mănăstirea Sinaia și, temându-se de populația care i-ar fi acuzat colaboraționismul, n-a dat atenție
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
la apartenența europeană făcând, acolo unde este nevoie, să se renască sau să se consolideze determinarea conceptuală și spirituală a apartenenței la cultura europeană. Dar, într-o asemenea enumerare de semnificații, nu poate fi nicidecum vorba de o aliniere politică amintind de partidul unic de la care provenea și obligația de devotament față de „măreața uniune a republicilor socialiste sovietice”, în jurul federației căreia, „lagărul păcii și al socialismului victorios” integra politic alte state la modul totalitar. Iar descifrarea sau, mai bine zis, interpretarea
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
este de mai multă vreme decedat” - îmi impută el, pentru ca eu să-i răspund mai bizar că „... și Republica Democrată Germană și Republica Socialistă România sunt de multă vreme decedate, dar la fel cum ierarhii cu dosare de la arhivele securității amintesc de Teoctist, Merkel amintește de RDG, iar Băsescu de RSR; și nu prin amintirile cele mai frumoase, ci tot prin trădarea căii drepte”. Răspunsul fiind și cinic și criptic, a trebuit în continuare să mă explic, așa cum fac și aici
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
vreme decedat” - îmi impută el, pentru ca eu să-i răspund mai bizar că „... și Republica Democrată Germană și Republica Socialistă România sunt de multă vreme decedate, dar la fel cum ierarhii cu dosare de la arhivele securității amintesc de Teoctist, Merkel amintește de RDG, iar Băsescu de RSR; și nu prin amintirile cele mai frumoase, ci tot prin trădarea căii drepte”. Răspunsul fiind și cinic și criptic, a trebuit în continuare să mă explic, așa cum fac și aici: Ultima manifestare de voință
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
de locuri. Pentru informații suplimentare și rezervări se poate apela și la telefon 0256/223 958. MONICA DIANA PAVEL Schi în stațiuni montane din Europa l Tarifele diferă în funcție de perioadă și de condițiile de cazare Deoarece temperaturile de afară ne amintesc că iarna nu este departe, am considerat util să vă prezentăm câteva oferte turistice pentru sezonul rece în stațiuni de schi din Europa. Puteți merge, de exemplu, în stațiuni precum Chamonix, Albertville, Menuires, Val Thorens, Val D’Isere, Tarvisio, Monterosa
Agenda2003-42-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281611_a_282940]
-
și de infrastructura defectuoasă, Centrul de Asistență Rurală din Timișoara derulează proiectul „Capacitarea comunităților rurale din regiunea de vest a țării“. Proiectul este finanțat de Fundația Charles Stewart Mott și se va desfășura până în luna mai 2004. Printre obiectivele urmărite amintim schimbarea atitudinii în sensul constituirii unei viziuni comunitare, redefinirea comunităților rurale și transformarea lor în factori autonomi de dezvoltare, deprinderea membrilor comunităților vizate de a avea inițiative și de a le duce până la capăt, renunțând la mentalitatea de asistat. Proiectul
Agenda2003-43-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281620_a_282949]
-
cer voie de la șefa "de tarabă", care era... moartea. Am terminat arabă principală cu 10, mi-am luat diploma, am pus-o într-un caiet studențesc și m-am întors la tarabă. Nu era nimeni mai bun ca mine", își amintește Teo.
Teo Trandafir, dezvăluiri incredibile despre trecutul ei by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/28163_a_29488]
-
ediție a Balului Speranței. Pe lângă oficialitățile locale, evenimentul va reuni și reprezentanți ai mediului de afaceri timișean care au sprijinit prin donații consistente și edițiile precedente ale acestui eveniment caritabil. Și-au confirmat participarea și numeroase VIP-uri, printre care amintim familia Geoană, dl Daniel Dăianu și alții. Moderatoare va fi talentata actriță Adriana Trandafir de la Teatrul Odeon din București. A.F.M.T. a lansat aproximativ 350 de invitații, la prețul de 1 000 000 de lei/persoană, și va organiza o
Agenda2003-43-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281632_a_282961]
-
de la Zlatița“, cartea evocă perioada sfârșitului „Războiului cel Mare“ și prezintă întâmplările prin care țăranii din satul bănățean de pe Clisura Dunării aveau să fie cunoscuți drept primii republicani/revoluționari de tip sovietic din România. „În acea vară - avea să își amintească Adam - tot mai mulți dezertori, soldați de-ai noștri din Zlatița, se întorceau acasă. Nu se mai ascundeau de noi, ciobăneii, ca la început și nici nu ne mai amenințau cu tot felul de grozăvii dacă i-am fi denunțat
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
în delegație Gioca Șarmat, Stanislav Martinović, Loiza Havlik (iată, printre revoluționari erau și cehi), care avea și el o căruță, și alții de care nu îmi aduc acum aminte. Erau patru căruțe din Kusić și ale noastre din Zlatița - își amintește Dejan Adam. Unchiul Spasa îmi povestea mai târziu că se întovărășise cu niște vechi social-democrați din sat și că intenționau să întroneze puterea poporului, ca în Rusia. În drum spre Biserica Albă, delegații cântau «Pitna kiša pala, Austria propala» (ploaia
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
drept cea mai veche mănăstire sârbească de pe teritoriul României. Numele ei este însă Kusić, la fel ca satul care, în urma războiului mondial, a rămas dincolo de graniță. De altfel, și în Kusić există o mănăstire denumită - ați ghicit, desigur - Zlatița. Să amintim în treacăt că legenda îl desemnează drept ctitor al mănăstirii din Zlatița pe însuși Sfântul Sava, patronul sârbilor. Așezământul datează oricum din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Și, în completarea acestei note aparte pe care o prezintă
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
jur. Părinții lui Michael Mussulis au plecat, în 1977, după cutremur, în Israel. Băiatul avea șapte ani când a schimbat Bucureștiul pe libertate. Faptul nu l-a deranjat prea mult. „Părinții mei au plecat din țară din cauza lui Ceaușescu“, își amintește Michael Mussulis astăzi. În 1985, familia lui lua drumul Londrei. Tatăl lui Michael, Dinu Mussulis, câștigase un concurs pe un post de crainic la BBC. După patru ani, a devenit jurnalist la România liberă a lui Ion Rațiu, publicație care
Agenda2003-43-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281634_a_282963]
-
s-a întregit abia peste doi ani, în 1984, când Bata a emigrat legal, împreună cu cei doi copii: Branco și Vladimir. „Este greu de presupus ca într-o metropolă cum este Frankfurtul să te aștepte cineva cu brațele deschise”, își amintește artistul. „Pur și simplu trebuie să pornești de la zero absolut. Am luat mapa cu lucrări sub braț și am început să bat Frankfurtul în lung și-n lat, pe la toate galeriile de artă unde credeam că voi găsi înțelegere și
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]
-
lucru. Două mii de mărci de la președinte În clipa de față, Bata Marianov trăiește ca artist liber-profesionist. Deține un atelier în orașul Frankfurt, pe care l-a primit în urmă cu vreo 14 ani. A fost atunci o întreagă poveste, își amintește artistul zâmbind amar. Plecat din „raiul socialist” plin de speranțe, și-a dat seama că nici în putredul Occident artistul nu se bucură de un respect mai mare. Întrucât nu a găsit înțelegere la mai-marii orașului-gazdă în a obține un
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]
-
Brașov. În urma verificărilor, s-a stabilit că era dată în urmărire generală de la începutul anului de către I.P.J. Prahova: pe numele său fusese emis un mandat de arestare pentru proxenetism. Cea în cauză a fost predată unei escorte sosite de la inspectoratul amintit l În data de 26 octombrie, la ora 19, lucrătorii Poliției de Frontieră de la Moravița l-au depistat pe Andrei N. , în vârstă de 42 de ani, din Tulcea, la circa 800 de metri de linia de frontieră pe care
Agenda2003-44-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281657_a_282986]
-
6 milioane de lei pentru construcția „unui drum de automobile la Muntele Mic“, lucrare abandonată după 3,5 km. Se apropia războiul. Un timișorean, astăzi om de vază în Austria, maestrul Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, își amintește (volumul „De la Timișoara la Viena“, 2002 de excursiile copilăriei la schi pe Muntele Mic, între 1944-1947, unde urcai două-trei ore și coborai apoi în jumătate de oră. Era mult mai palpitant și oricum mult mai sănătos decât toate telefericele de-
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
de sărbători va avea parte și în acest an de o lansare spectaculoasă, prin organizarea în același timp a mai multor petreceri în orașele București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara. Aceste evenimente de promovare vor continua în orașele amintite pe o perioadă de 6 săptămâni, T.C.B. fiind prezentă în toate magazinele din țară care comercializează produsele companiei. Astfel, vineri, 7 noiembrie, are loc și la Timișoara lansarea Tuborg Christmas Brew, iar începând cu ora 23,59 invitații prezenți la
Agenda2003-45-03-45-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281679_a_283008]
-
fost, pe rând, președintele Cercului Filatelic Municipal (1979-1988), Filialei A.F.R. Timiș (1988-1990) și al Asociației Filatelice Timișoara, începând din 1990, dl Tiron Martin își va anunța retragerea. Pentru început, va pleca, pentru două luni, în... Lumea Nouă. I-am amintit dlui Martin că a mai încercat de câteva ori să predea ștafeta, dar a cedat în fața insistențelor. Zâmbind, îmi spune că de data asta sigur se va întâmpla, iar drept dovadă de netăgăduit îmi arată placa de marmură și portretul
Agenda2003-50-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281816_a_283145]
-
decembrie, fiul său Flavius ar trebui să primească cheile casei din San Francisco, iar copiii țin atât de mult să sărbătorească împreună, în februarie, împlinirea celor 70 de ani ai tatălui... Și ar mai fi problemele de sănătate... Atunci îmi amintesc că în dimineața zilei de 9 octombrie, la vernisajul expoziției centenare de la Muzeul Banatului, doamna Păuna Löw îmi spunea, emoționată, că șeful său s-a simțit rău în ziua precedentă. Se adunaseră prea multe, de la grijile organizării centenarului, la terminarea
Agenda2003-50-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281816_a_283145]
-
Timișul“ - 35 de ani de folclor curat l Spectacol de gală pe scena Operei „Ansamblul folcloric «Timișul» s-a născut din dragoste, iar printre părinții săi, absolvenți de facultate contaminați de microbul cântecului și jocului popular, se cuvine să-i amintim pe pătimașul Toma Frențescu, actual coregraf al grupului, pe Tiberiu Ceia, Laza Cnejevici, Lazăr Pomorișaț, Maria Cusma, Doina Chiu, Vasile Strați, Filaret și Ficuța Cristescu, Doru Vladu și mulți, mulți alții. Încă din primii ani, «Timișul“ a participat la prestigioase
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]