8,976 matches
-
că abia se abține să nu râdă, îi înmuiase pe rând degetele într-o tușieră și apoi i le imprimase pe un colț de hârtie, ce părea abia rupt din nu se știe ce. Nici vorbă de acel formular pentru amprente. Apoi, “formalitățile “ fiind îndeplinite, Ștefania părăsi clădirea secției de poliție cu promisiunea fermă, făcută aproape peste umăr de căpitanul ce se zorea să ajungă să-și savureze cafeaua de dimineață, că.. o să ... Niciodată nu a primit vreun răspuns la sesizarea
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
clar: te operează Cel mai mult la buzunar! ☺ VIZITĂ MEDICALĂ Doctorul se uită grav Dar în sinea-i bucuros: "Pacientu-i rău bolnav, Portofelu-i sănătos!" ☺ CHIRURGII Doctorii care sunt puși, Ei si niște asistente, Să-opereze cu mănuși Pentr-a nu lăsa amprente. Referință Bibliografică: Epigrame cu doctori / Sorin Olariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Sorin Olariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
EPIGRAME CU DOCTORI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359423_a_360752]
-
vor avea împreună un băiat și o fată și vor trăi tihniți și cu folos până când moartea îi va despărți . Chiar dacă șederea sa profesională la Rucăr a fost de scurtă durată a lăsat, prin laborioasa sa activitate la catedră, o amprentă sufletească și spirituală de emulație școlară pe care elevii o resimt și azi și care datorează mult orientării lor școlare și civice de mai târziu : de la sobrietatea și cultura pe care o imprimase orelor de la școală, la folosirea oricărui prilej
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
de om, ca un copil, dar cu un har înnăscut de dascăl. Deasemeni, o altă doamnă de suflet, un profesor de excepție, o fiică a satului, care a pregătit generații întregi a fost Anica Tănasă. Doamne ce și-au pus amprenta, definitiv, pe sufletele și educația noastră. Și locația în care am învățat are o însemnătate deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
ici unul de colo din grâul primăvăratec va fi rod bogat pentru cine știe că binele din flămând se naște uite că e încă iarnă iar eu privesc deja lanul de grâu necopt mai copt decât ideile care vin lasă amprente profunde în irișii mei și trezesc pisica ghemul de lână zace cuminte sub el oricât de lucrat ar fi ea îl simte încă lână pe oile timpului transhumanței în mine primăvara crește cu fiecare ninsoare a iernilor întârziate uite ceașca
DIN MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360300_a_361629]
-
să o aplaude. Era sufletul serbărilor școlare, cânta, recita și dansa. Era prezentă la toate activitățile culturale. A participat la Cântarea României la Târgu-Mureș și la Sibiu. Este mândră că s-a născut în satul românesc care a lăsat o amprentă marcantă asupra omului și interpretului de astăzi Maria Neag. Adevăratul debut a avut loc la vârsta de 20 de ani pe scena Casei de Cultură a Tineretului din Reghin, la Festivalul Național „Flori de pe Mureș” unde a obținut un frumos
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
marchează semnul „A”, în triplă ipostază („Azi, acum, aici”). Trăim fiorul sub imperiul aleph-ului, care este, de fapt, prima literă din alfabetul limbii sacre. Prezența acesteia nu este întâmplătoare, ea reprezintă divinitatea „pură și nemărginită”, ce-și va fi pus amprenta asupra întregii creații. Nu ne este străină nici cunoașterea acesteia ca formă a omului care privește cerul și pământul, pentru a înțelege că lumea de jos este „harta celei de sus”, nici existența în adâncul pietrei pe care, asemeni unei
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
carte, parcă deschideai porți în timp spre amintiri demult uitate. Într-un melanj al vremii și al experiențelor de viață, noi tinerii am fost purtați într-o călătorie a ființei de titani ai literaturii române, temple monumentale ce-și lasă amprenta personalității în lăuntrul nostru, al celor care ascultăm triluritul slovelor de aur prin care inima graieste-n vers și proza un infinit cântec al existenței.... Viata-i o poveste despre un un ieri apus în taină existenței, un continuu astăzi
PREŢIOASĂ LECŢIE LITERARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360485_a_361814]
-
venit în lumea sufletelor asemeni ție!”, a fost primul lucru pe care țin minte să-l fi auzit când m-am trezit în acea dimensiune. --Cine ești? am intrebat nedumerita cercetând spațiul dimprejurul meu. Imediat am realizat ca inca port amprenta obișnuinței, încercând să “văd” când de fapt eram imateriala și că mă raportez la mine ca la o ființă de gen feminin, ceea ce în condițiile de fata era total greșit. Conștientizam faptul că sunt o sumă de valori, de elemente
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
venit în lumea sufletelor asemeni ție!”, a fost primul lucru pe care țin minte să-l fi auzit când m-am trezit în acea dimensiune.--Cine ești? am intrebat nedumerita cercetând spațiul dimprejurul meu. Imediat am realizat ca inca port amprenta obișnuinței, încercând să “văd” când de fapt eram imateriala și că mă raportez la mine ca la o ființă de gen feminin, ceea ce în condițiile de fata era total greșit. Conștientizam faptul că sunt o sumă de valori, de elemente
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
dinspre grădină. S-au sfătuit vreme de câteva minute, privind împrejur. Au intrat apoi în casă, iar după câteva clipe a izbucnit incendiul. Atunci am realizat că gestul Sandei se potrivise ca o mănușă planului lor mârșav. Pe terasă erau amprentele ei, deci se absolviseră de orice bănuială. Dumnezeu știe ce i-o fi îndemnat să săvârșească asemenea faptă. Știam că Bogdan nu se înțelegea deloc cu mama lui. Tăcere... Doi ochi plânși se ridicară spre cer: “De n-aș înnebuni
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
din vis De câte ori te văd în fața mea e ca și când te văd întâia oară, o fată cu chip frumos de stea ce-și lasă parfumul ei de vară De câte ori te văd în fața mea îmi amintesc sărutul tău fierbinte... punând pe veci amprenta ta pe inima-mi cuminte. 19.06.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVro Referință Bibliografică: Fata din vis / Romeo Nicolae Ștefănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Romeo Nicolae Ștefănescu : Toate
FATA DIN VIS de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360688_a_362017]
-
este un vis ce nu-l pot atinge decât de la fereastra siteurilor și a publicațiilor colective. Am fost publicată în câteva antologii virtuale, ulterior tipărite, pe Esențe pentru cei sensibili la frumos, în antologia „Vis și pasiune” , Iași, 2011, antologia „Amprente temporale, editura Docucenter, Bacău, 2011 și în antologia „Metamorfoze poetice”, editura Citadela, Satu Mare, apărută în anul 2011. Din păcate, versurile mele sunt o radiografie a ceea ce au făcut din sufletul nostru, vremurile pe care le traversăm... Cer iertare cititorului că
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
ar fi fost nevoit să renunțe la școală, deîndată ce încheiase clasa a VIII-a. Așa ajungea, de fiecare dată când făcea planuri de viitor, înapoi în trecut, la momentul acela fatidic, care-i marcase copilăria și, neîndoielnic, își pusese amprenta pe întreaga lui existență ulterioară. Poate dintr-o reacție de autoprotecție a subconștientului său, ori din cine știe care alte motive, mintea lui de copil de noua ani, atunci, nu înmagazinase prea multe informații. Amintirile legate de acele momente, constau doar dintr-
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
o gamă cromatică modestă bijuteriile și accesoriile vestimentare creau o imagine impresionantă accentuînd prin strălucirea lor spiritualitatea puternică a dacilor. Totodată e necesar să afirmăm că unele aspecte ale creației populare materiale și spirituale, inclusiv și în domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
apărut astfel blocurile, oamenii achiziționându-și locuințe care,nu aveau prețuri mari și se plăteau în rate, multe dintre ele, fiind construite în regie proprie de către întreprinderile din comună. Ulmeniul își schimbă fața an de an, evoluția aceasta lăsându-și amprenta asupra caracterului urban al așezării, determinând în final denumirea de localitate urbană: orașul Ulmeni. Cea mai veche unitate industrială din comună este Secția de prefabricate din beton, aparținând din anul 1977 de I.M.C. Oradea (aici a lucrat ca electrician de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
special datorită dezvoltării transporturilor. La 1900, în Ulmeni este atestată deschiderea gării. Se dau în folosință liniile ferate Jibou - Baia Mare (la 10 octombrie 1899) și Ulmeni - Cehu Silvaniei. Prin ultima, Ulmeniul devine nod feroviar, fapt ce își va lăsa pozitiv amprenta asupra dezvoltării economice ulterioare a localității. Localitatea Ulmeni, cu o economie preponderent agricolă, a fost marcată evident de consecințele primului război mondial. Insuficiența forței de muncă, a inventarului agricol, pierderile umane și materiale suferite din cauza războiului, starea de frământare datorată
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
noiembrie 2012. atunci când te ascunzi de mine îți acoperi ochii într-un joc ciudat (nu vezi că ți-i acoperi cu palmele mele?) îți tremur sub pleoapă respiri sub pielea mea alergi prin sânge cu tropot sălbatic trupul meu poartă amprentele tale mi-ai tradus iubirea în esperanto spuneai că voi înțelege (ai vrut să avem o limbă a noastră) cauți disperat în dicționarele lumii Mi ankoraŭ amas vin (nu prea mulți pricep esperanto, nu-i așa?) nu poți fi toată
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
te găsesc pricepi? Citește mai mult atunci când te ascunzi de mineîți acoperi ochii într-un joc ciudat(nu vezi că ți-i acoperi cu palmele mele?)îți tremur sub pleoapărespiri sub pielea meaalergi prin sânge cu tropot sălbatictrupul meu poartă amprentele talemi-ai tradus iubirea în esperanto spuneai că voi înțelege(ai vrut să avem o limbă a noastră)cauți disperat în dicționarele lumiiMi ankoraŭ amas vin(nu prea mulți pricep esperanto, nu-i așa?)nu poți fi toată viațadoar un om
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
Acasă > Poezie > Amprente > THE TEMPLATE Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului ILUSTRAȚIE: St. John's Cathedral, Parramatta THE WAVEGUIDE Yesterday at noon the haze appeared guiding the context în a specific dimension aș never
THE TEMPLATE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359794_a_361123]
-
LITERARĂ PURTÂND SEMNĂTURA GHEORGHE A. STROIA, LA EDITURA SINGUR DIN TÂRGOVIȘTE Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În luna decembrie a anului 2013, a apărut la editura SINGUR, din Târgoviște, purtând amprenta editorului, scriitorului, poetului și promotorului cultural ȘTEFAN DORU DĂNCUȘ, o nouă carte de versuri a scriitorului adjudean GHEORGHE A. STROIA, intitulată Sunt... visez... rămân, într-o prezentare grafică de excepție, ilustrațiile și coperta purtând semnătura maestrului humoreștean RADU BERCEA. Despre
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ PURTÂND SEMNĂTURA GHEORGHE A. STROIA, LA EDITURA SINGUR DIN TÂRGOVIŞTE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359819_a_361148]
-
Dorinte > LACRIMI FIERBINȚI Autor: Romeo Nicolae Ștefănescu Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lacrimi fierbinți poezie [] Poezie de dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2010-04-18 | | Lacrimi fierbinți În mijlocul oceanului un vas de croazieră își lăsa amprenta... Un șir de mărgele albe înspumate împărțea oceanul în două ape... la miazăzi luminoasele ape azurii la miazănoapte întunecatele ape bleumarine... Deasupra cerul serii pâlpâia... Undeva pe punte te-am zărit erai cu privirea agățată de infinit... Spre orizontul albastru
LACRIMI FIERBINŢI de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359583_a_360912]
-
cu mari și surprinzătoare posibilități interpretative.” Cornel Radu Constantinescu ,,Lucia Pușcașu are voluptatea super-dimensionărilor, are și puterea de nestăpânit, compozițiile fiind în mod cert confesiuni, spații deschise asupra spiritului său neliniștit și neliniștitor. Fiecare semn apare ca o trăsătură vitală, amprenta unei experiențe de lungi meditații din care se nasc fantasmele și imaginile suprapuse în structuri. Lucia Pușcașu evocă o mulțime de simboluri animate care corespund diferitelor faze ale gândirii și reflecției proprii. Recompunerea în memorie este realizată cu o scriitură
LUCIA PUSCASU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359759_a_361088]
-
sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiția și modernitatea, universalul și particularul, amprenta inconfundabilă a devenirii istoric-religioase și culturale a poporului român și amprenta năzuințelor spirituale ale acestui popor pentru veacurile ce vor veni. Este nevoie de un asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiția și modernitatea, universalul și particularul, amprenta inconfundabilă a devenirii istoric-religioase și culturale a poporului român și amprenta năzuințelor spirituale ale acestui popor pentru veacurile ce vor veni. Este nevoie de un asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]