3,631 matches
-
de lumină. Nici astăzi nu știa dacă, în poza din Grădina Cișmigiu, Elena avea sau nu privirea coborâtă spre el. Cert este că nu era atentă la discuția provocată de Denisa, aflată în dreapta, făcând gesturi din abundență, în timp ce toți se amuzau. În aceeași colecție (selectiv): Abigél, Magda Szabó Apocalipsa după Sile, Dinu D. Nica Astă-vară n-a fost vară, Magda Ursache Balul Operei, Josef Haslinger Bella, Jean Giraudoux Coșmaruri de duzină, Dan Stoica Deratizare, Lucian Merișca Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
zis că dacă are cineva răbdare să ne asculte, jumătate din dreptate este împlinită. Dar s-o iau metodic, ca să vă cruț totuși timpul. Ursitoarele erau bete, probabil, când au venit la căpătâiul meu sau, plictisite, au vrut să se amuze. Au făcut din mine un fel de acrobat fără plasă. Mi-au dat o înverșunare greoaie și o exaltare care, amestecate, au devenit destin. Și veți vedea că nu vă spun baliverne. Ascultîndu-mă, o să vă amintiți mereu de șerpii care
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
după muzica din capul meu. Eu, în realitate, pe aceea o ascultam. De la o vreme, aproape mă deranja muzica reală. O concura pe prima care cânta în mine și mă împiedica s-o gust. S-a întîmplat ca atunci când te amuză să-ți auzi ecoul vocii, până ce, la un moment dat asta te împiedică să mai vorbești și să auzi normal. Dar altceva m-a făcut să renunț la această pasiune... Noi sîntem ca un cântec, nu credeți? Un cântec nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
am priceput prima oară că trăisem într-o minciună aurită. Omul? Nu există "omul" decât în tratatele de filosofie care se mulțumesc cu abstracțiuni. În realitate există mai multe feluri de oameni. Există călăul, există victima, există martorul care se amuză, există martorul indiferent, care nu aude sau pleacă pentru că nu-i place spectacolul, îl deranjează sau îl face să sufere. Mai există și cel care se revoltă. Dar pe acesta nu-l poți vedea totdeauna; îl copleșesc martorii, dintre care
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fără să mă caute. N-ar mai fi nimic de povestit până în ziua când ecuația mea s-a zdruncinat... Totul a început, de fapt, cu un telefon. Cineva a făcut, într-o zi, din greșeală numărul meu și m-a amuzat cât de rău se bâlbâia tot cerîndu-și scuze. La un moment dat, am pufnit amândoi în râs. În ziua următoare m-a sunat din nou, a treia zi la fel. De fiecare dată la ora cinci după-amiază, fix. La început
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
zis. Mi-a răspuns pe un ton, brusc, uscat: "Lasă, poate altădată". Era evident că nu-i făcea plăcere. Evita. De aceea nu l-am mai întrebat nimic. Apoi am început să-i povestesc eu tot felul de fleacuri. Îl amuzau grozav. Pe mine mă sâcâia însă din ce în ce mai mult întrebarea: de ce nu vrea să ne cunoaștem? Crezi că vom discuta astfel toată viața la telefon?" l-am tachinat într-o zi. Și iarăși m-am lovit de tonul uscat, care nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ardea, în loc să continui acel joc stupid de om iertător care întoarce răul prin bine? Oare conștiința că era bolnavă (deci într-o stare de inferioritate) să fi fost cauza? Nu știu! Mai mult decât atît: bizarul joc începu să mă amuze cu timpul prin aceea că sâcâia pe Mihaela până la exasperare. Ea nu mai putea întîrzia la infinit explozia explicației. Orice amânare o scotea din fire, îi nimicea până și simulacrul de mândrie ce-i mai rămăsese. Simțind-o nervoasă, evitam
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Iartă-ni-le chiar pe toate Că tu ești bună la fapte. -Eu desigur că vă iert Cu prieteni nu mă cert! Și de-atunci până încoace Prietenul la nevoie se cunoaște! Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu SĂ NE AMUZĂM!... Școala Dimineața când mă scol, Mă uit la televizor; Iar apoi mă duc la școală Ca să pot s-o dărâm iară! Și la ora de română, Mă cam doare tare-o mână; Iar în ora de engleză, Îmi fac tema
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
în vizite banale ori simandicoase, la țară sau în edituri, corul lamen tațiilor mă proiectează direct pe mormanul lui Iov. Până nu demult persiflam deprimismul și declinologia care domină la francezi, citând malițios chestia cu „Franța, second hand power“ și amuzându-mă sardonic de cum scrie Paris Match-ul despre „la faillite amăricaine“ în timp ce aplaudă în deplină inconștiență tangourile ruso-chineze. Pe urmă am înregistrat, tot mai agasat, catastrofismul eta lat în mass-media de pretutindeni: când nu e sperietoarea cu încălzirea globală, care va
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Serghi și Anișoara Odeanu, la Ticu Arhip, Dana Dumitriu, Lucia Demetrius, Gabriela Adameșteanu, Alice Botez, Maria-Luiza Cristescu, Oltea Alexandru, până la Sânziana Pop, Adina Kenereș, Maria Mailat, Doina Ruști și Dora Pavel, elanurile procustianizante ți se relativizează semnificativ. Ce m-a amuzat e că, la discuții, deși 90% din auditoriu era încântător-feminin, luptători au fost numai bărbații. Câțiva dintre ei m-au acuzat de sexism, reducționism și discriminare pozitivă în siajul gender studies, mi-au adăugat-o numaidecât (deși m-am opus
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
care ne-am făcut pulbere, ori ne-am topit, puținele în făp tuiri de piatră și bronz, cale de aproape două veacuri, adaugă încă o jalnică dovadă la dosarul netrebniciei valahe. Cea care-i isteriza pe Eminescu și Cioran, îl amuza sarcastic pe Caragiale, îi agasa pe Eliade și Mircea Vulcănescu și-l făcea până și pe Noica să înjure. Am rătăcit năuc o după-amiază întreagă prin albumul Materie și istorie. Monumentul public și distopiile lui, editat în română și engleză
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
descurc. În adolescență, am devorat, bineînțeles, legendele Olimpului și, cum era firesc, mi-a plăcut să pun la originea războiului troian nu cauzele ce ne fuseseră expuse științific de profesori, ci adulterul de care vorbește Homer. De altfel, m-a amuzat enorm, din capul locului, faptul că aproape toți zeii grecilor își pierdeau subit simțul divinității când dădeau cu ochii de o femeie frumoasă. Încă nu cunoscusem dragostea fizică decât sub forma, lipsită de mister, pe care ne-o dezvăluise un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Te-ai oprit pe o insulă, cu țărmul spălat de valuri, unde Ulise e de părere că numai proștii au regrete. La Salamina, am căutat, cum ar fi făcut, poate, orice romantic, mormântul lui Ajax. Cu riscul de a-i amuza pe specialiști, recunosc că mi-a plăcut să mă las înșelat de ce spunea Pausanias; că eroul homeric ar fi fost îngropat pe această insulă stâncoasă și că mormântul ar fi pe jumătate acoperit de mare. Apoi, n-am rezistat să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
decât aseară în Bosfor. Am ajuns la Odesa. Grănicerii ucraineni ne iau pașapoartele, le rețin și ne dau altele, pentru cât vom rămâne la Odesa (cîteva ore): un soi de pașapoarte cu coperți cărămizii, fără nume, cu numere. Occidentalii se amuză, dar pe mine, poate fiindcă am în urmă altă experiență decât a lor, mă încearcă o senzație stranie, neliniștitoare. Că nu mai am identitate. Pun cu grijă documentul în buzunar. Dacă l-aș pierde, ar fi o problemă, probabil, să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
poete din Grecia, fără să-l supere câtuși de puțin faptul că individa e urâtă foc, diformă, un fel de monstru feminin care râde tare, agresiv și neplăcut. E mulțumit că monstrul i-a pus gând rău. Florin Iaru se amuză că e coleg de cabină cu poetul turc (dotat cu o mustață albă și o voce cavernoasă) care zicea, la Odesa, "aici nu reziști decât beat". Eu întorc, crispat, capul când îl zăresc, la masă, sugîndu-și scârbos buzele și arătîndu-și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zero". La următorul nume, au loc consultări, după care verdictul e mai blînd: "Unu". Ucraineanul notează conștiincios. La sfârșit, întreabă cine ar trebui tradus. Se face o altă listă, mai mică, în care primii suntem, bineînțeles, noi, cinci. Poeții sunt amuzați și fericiți. Mie îmi vine să mă arunc în mare. Adevărata viață a unui scriitor începe după moarte, zicea Pompiliu Constantinescu. Desigur, dacă e ceva viu în opera sa. Dar nu toți avem încredere în posteritate, se pare. Ne străduim
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
într-un oraș cu ajutorul busolei! Situația e atât de inedită încît ne cuprinde un râs isteric. Istoviți de drum și amenințați de perspectiva de a rătăci până dimineață pe niște străzi pustii nu găsim ceva mai bun decât să ne amuzăm La al treilea telefon, doctorul Costin îi cere lui Dan să-i descrie amănunțit locul unde ne găsim și ne roagă să-l așteptăm. După o vreme, îi vedem mașina. Se apropie și ne face semn să-l urmăm. 24
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
dușmani fugind aproape continuu. De ce preferă drumurile, câmpurilor și pădurilor, nu știe. "Poate că îi place mirosul de benzină arsă", glumește doamna Speranța. Oricum, e o pasăre foarte "sociabilă", care evită locurile retrase, o versiune păsărească a globe-trotterilor, și mă amuză faptul că s-a nimerit să dorm o noapte tocmai în pavilionul Road Runner's, deși eu am rămas un impostor printre călători. În cameră, instalația de aer condiționat e ajutată de un ventilator uriaș, ca să combată zăduful. În timp ce Băcanu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
prietenie ciudată între doi oameni total diferiți. Unul, religios, taciturn, suferind. Altul, hâtru, cu o bună dispoziție contagioasă, prodigios bon vivant, după cum îl arată fotografiile. Una ni-l înfățișează pe Scotty răsturnat într-un fotoliu lângă "domnul Johnson" care se amuză vizibil de balivernele companionului său. Poate că magnatului din Chicago, plictisit de frustrările pe care i le impusese boala, nu-i păsa că era tras pe sfoară, de vreme ce descoperise, datorită lui Scotty, un loc pe gustul său, în deșert. Sau
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ascult muzică de câte ori am chef. Sunt o mulțime de "nimicuri" moderne, datorate progresului material, de care nu m-aș lipsi decât forțat de împrejurări. Idealismul meu e unul "domesticit", corupt de facilitățile tehnice. Chiar dacă n-am deloc spirit practic, mă amuză să văd, aici, că există nenumărate sisteme de a face să curgă apa dintr-un robinet. Dar, în aceeași măsură, mă descumpănește să văd câtă milă sinceră inspiră în America umblatul cu capul în nori. Joi, seara. A. mă întreabă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
respire. Acum, cătușele nu se mai vedeau. Mâinile i se mișcau libere. Se prezenta degajat. Se întinse în scaun, făcându-l să trosnească, și ne privi cu un aer superior. Ca stând să chicotească pe seama noastră. Părea că situația îl amuza. Dar mai ales noi, figurile noastre, faptul că ne aflam aici. Am avut impresia că se pregătea să ne ia în bășcălie, să ne tragă înjurături de mamă și să ne pună pe fugă. Câteva minute mai târziu, apăru procurorul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
Sunteți deci, aproximativ, un burghez. Dar un burghez rafinat. Faptul că tresăriți la auzul subjonctivului imperfect e o îndoită dovadă a culturii dumneavoastră: mai întâi pentru că-l recunoașteți și apoi pentru că vă supără la ureche. În sfârșit, prezența mea vă amuză ceea ce, fără să mă laud, presupune din partea dumneavoastră o anume lărgime de vederi. Sunteți, deci, aproximativ... Dar ce importanță poate avea asta? Profesiunile mă interesează mai puțin decât sectele. Îngăduiți-mi să vă pun două întrebări, la care vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Întreaga pleiadă a spiritului critic s-a năpustit spre masa mult mai bogată cu subiecte de fiert la „foc scăzut” decât în precedenta societate colectivistă. Acolo, inamicul public numărul unu era conducătorul suprem, cu bufonul său regal Bulă, care-și amuza stăpânul cu glume nesărate sau sărate cu iz de autocritică. Dincoace, în vizorul cătării epigramiste, se zărește un pustiu de câmp plin de tare, care de care mai elefantică și deși ușor de ochit - greu de doborât: tarele societății 1
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
ai dezlegare, de la mine, să-i anunți imediat. Așa și făcu. Ministrul de finanțe primi vestea cu bucurie, dar, nu voi nici un amănunt.îi spuse, doar, atât: brava, mă! Primul ministru,în schimb, fu dornic de amănunte, detalii care-l amuzau grozav, pe măsură ce Jenică Teleleu i le depăna. Și mai concret, aș dori să știu,în ce constă, ideia ta. Poate că o generalizăm. Nu pot, domnule prim ministru, să detaliez mai mult și mai concret, despre ce este vorba. De ce
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
O compensație. Încât m-am hotărât să n-o decepționez. Și m-am grăbit să mă urc în caleașcă alături de ea. Poate, greșeala mea a fost că am forțat un ton vesel: "Doamnă castelană ― i-am zis, ca s-o amuz ― vă însoțesc oriunde vreți. Sunt la dispoziția dumneavoastră. Încotro doriți să pornim?" În șopron pătrundea un șuvoi de lumină, căci luna tocmai ajunsese în dreptul ferestrei. Nu-i deslușeam prea bine figura, însă mi-am dat seama că gluma mea căzuse
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]