2,924 matches
-
patru sisteme de reprezentare mitică pe care am încercat să le conturăm, fiecare solid structurat în jurul unui nucleu bine definit, se alătură, se amestecă și cîteodată se confundă într-o aceeași realitate, adică într-o aceeași contestație, într-o aceeași angoasă, într-o aceeași chemare, într-o aceeași speranță. Denunțarea singurătății omului modern, nostalgia după o solidaritate demult dispărută, prezentarea unei comunități căreia, sub forme și la niveluri diferite, trebuie să i se recîștige mințile și inimile, urmărirea, în numele Unității sacralizate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu destui ani înainte sociologul Roger Bastide, că mulți etnologi sînt în prezent de acord să considere miturile drept niște replici la fenomene și dezechilibre sociale, la tensiunile din interiorul structurilor sociale, drept niște ecrane pe care grupul își proiectează angoasele colective, dezechilibrele ființei"88. În ceea ce privește imaginarul politic, o atare observație întotdeauna confirmată și ilustrată este, fără îndoială, punctul de plecare avantajos oricărei încercări generale de interpretare. Liniile de forță ale celor mai puternice tensiuni sociale dezvoltă mitul Vîrstei de aur
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
le alegi. * * * Cât privește atitudinea În fața morții a oamenilor acestora ai muntelui, cred că este necesar să stăruim ceva mai mult. Apropierea de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman rămâne aproape imobilizat, determinat astfel de o stare afectivă, de un sentiment de neliniște. Situația aceasta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atitudinea În fața morții a oamenilor acestora ai muntelui, cred că este necesar să stăruim ceva mai mult. Apropierea de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman rămâne aproape imobilizat, determinat astfel de o stare afectivă, de un sentiment de neliniște. Situația aceasta duce indubitabil la conștiința
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman rămâne aproape imobilizat, determinat astfel de o stare afectivă, de un sentiment de neliniște. Situația aceasta duce indubitabil la conștiința nonsensului existenței. Că ne-am pierdut cu toții inocența odată cu Înaintarea În vârstă, acea stare de pace și liniște
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Situația aceasta duce indubitabil la conștiința nonsensului existenței. Că ne-am pierdut cu toții inocența odată cu Înaintarea În vârstă, acea stare de pace și liniște și că ea este de neredobândit, o știm cu toții. Rămâne așadar să descoperim că generator de angoasă este doar neantul despre care n-avem știință la vârsta inocenței. A avea credință Înseamnă Însă a spera, după cum a nu avea credință Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
este doar neantul despre care n-avem știință la vârsta inocenței. A avea credință Înseamnă Însă a spera, după cum a nu avea credință Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția angoasei existențiale poate fi depășită numai printr-un act de credință. Munteanului nostru din Carpați, În general, Îi este străină această stare de angoasă. Prin credință el Își poate recăpăta acea stare de grație a inocenței, deci acea stare de pace
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția angoasei existențiale poate fi depășită numai printr-un act de credință. Munteanului nostru din Carpați, În general, Îi este străină această stare de angoasă. Prin credință el Își poate recăpăta acea stare de grație a inocenței, deci acea stare de pace și liniște. Dacă aceasta este starea celui care a trecut Dincolo, stare pe care noi o putem doar intui citindu-i-o pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acest sens o experiență mai originară decât cea la care se accede prin intermediul predicației logice care pentru Heidegger, spre deosebire de Hegel, este doar o reflectare palidă a potenței imanente a nimicului. O asemenea experiență fusese identificată în situarea afectivă fundamentală a angoasei. În mod analog, în conferința Despre esența adevărului (Vom Wesen der Wahrheit, concepută în 1930, dar publicată în 1943) "adevărul" ființei era gândit împreună cu "non-adevărul", ca o componentă esențială a acestuia. În același mod, "esența" (Wesen) era gândită ca înglobând
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
violenți, evident mai mult din rivalitate politică decât pe baze filozofice reale. În revista național-socialistă "Volk im Werden", condusă de el, scria în februarie 1934: Perspectiva ideologică de fond a doctrinei lui Heidegger este definită de conceptele de Grijă și Angoasă, care țintesc amândouă Nimicul. Sensul acestei filozofii este un ateism fățiș și un nihilism metafizic, analog celui reprezentat mai cu seamă de scriitorii evrei, cu alte cuvinte un ferment al depravării și distrugerii poporului german 162. O utilizare atât de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
perioada adolescenței. În această etapă de vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul ei complex de modele ideo verbale, instrumentele gândirii discursive. În cazul unei sărace alimentări culturale acest nivel nu poate fi atins. În perioada puseului de creștere, cu angoasele și cu neliniștile lui, produsele inteligenței se eclipsează temporar. Apoi trece pe primul plan constituirea concepției despre lume și viață. Mulți autori consideră că gândirea atinge apogeul ei de maturizare. În plan intelectual există numeroase aspecte particulare, datorate în mare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și, printr-un reflex de apărare, apare mai agresiv și chiar violent; performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea și întregul comportament este perturbat. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția, alteori, a stărilor de angoasă, a sentimentului de culpabilitate sau frustrare. Cercetările au pus în evidență legătura strânsă care există între dezvoltarea generală a personalității copilului și dezvoltarea afectivă. Influența negativă a lipsei de afectivitate se manifestă prin următoarele simptome.: copilul devine tot mai închis
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
generații (Meciul unchiului Petrică), sarcasticul peisaj al umbrelor (Carnavalul nemuritorilor) sau trăiri contradictorii de-un pitoresc donquijotesc (Surâsul cailor). în multe dintre textele sale domină multă durere și resemnare. Multe limite. De ce aceste limite, încorsetări și decepții? De ce stările de angoasă domină naratologicul? Sunt întrebări care nu-și pot primi răspunsul decât aflând condițiile prin care s-ar putea salva, cu dragostea sa, viața celui drag (Dragostea și cancerul). și-nțelegem perfect: numai frumusețea va salva lumea... (Iubitele noastre sacoșe) Frumusețea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Ceea ce este relevant (pare a ne transmite indirect scriitorul) este că depinde doar de noi să ne desprindem de aceste obscurități cotidiene. și credem că prin lectura acestui recent volum, cu certitudine, am avea șansa de a ne descărca de angoasele, neîmplinirile și înnegurările acestui timp tulbure. Norman Manea O voce a neîmpietririi E un mare privileJiu să te consideri fiu al mai multor patrii: cea a genezei tale, cea a afectivității sau cea în care ai văzut lumina zilei, acolo
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
prezență mă uimește în primul rând pe mine...”, spune personajul Ionesco, din piesa Improvizație la Alma. Prin toate aceste desene (prezente în volumul Albul și negru, ed. eumanitas, 2011) putem reconstitui lăuntricul contorsionat al omului, frământat de-atâtea „vise,, dorințe, angoase, obsesii...”, toate, „moșteniri ancestrale...” Impresionează nu desenele în sine, ci sinceritatea Părturisirilor: „desenând, încerc sau mă străduiesc să-mi eliberez mintea de tot ce-o stânjenește, de toate grijile, de toate deșertăciunile”. Omul are o singură dorință: Vă lase mâna
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
descriere literară, marcată de autenticitatea evidentă a faptului trăit: "Chiar acum, acum, nu îmi este bine deloc, e chiar mai rău decît să fii gîtuit, mai rău decît să fii ștrangulat, sufocat, este o prăpastie psihologică, un coșmar anatomic, o angoasă metafizică, o revoltă, o plîngere; inima ce bate prea repede, mîini care se crispează, pielea care transpiră". F.-B. Michel, Le Souffle coupé Textul B Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai rău, de o sută de ori
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și cunoscută ca teoria dislocării socio-culturale. Conform acesteia, emigrantul, indiferent de motive, este afectat de tranziția socio-culturală realizată prin adaptări și readaptări succesive, care au drept consecințe numeroase conflicte culturale și apariția personalității marginale. Greenberg a diferențiat trei tipuri de angoase ale omului marginal și în aceeași măsură ale comunităților marginale: angoasa de persecuție (când mediul este perceput ca ostil), angoasa depresivă (rezultanta costurilor ridicate ale emigrării) și angoasa de dezorientare (caracteristică situațiilor de incertitudine). Ele pot fi depășite dacă există
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
motive, este afectat de tranziția socio-culturală realizată prin adaptări și readaptări succesive, care au drept consecințe numeroase conflicte culturale și apariția personalității marginale. Greenberg a diferențiat trei tipuri de angoase ale omului marginal și în aceeași măsură ale comunităților marginale: angoasa de persecuție (când mediul este perceput ca ostil), angoasa depresivă (rezultanta costurilor ridicate ale emigrării) și angoasa de dezorientare (caracteristică situațiilor de incertitudine). Ele pot fi depășite dacă există în mediul de primire o comunitate suficient de stabilă, dar pot
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și readaptări succesive, care au drept consecințe numeroase conflicte culturale și apariția personalității marginale. Greenberg a diferențiat trei tipuri de angoase ale omului marginal și în aceeași măsură ale comunităților marginale: angoasa de persecuție (când mediul este perceput ca ostil), angoasa depresivă (rezultanta costurilor ridicate ale emigrării) și angoasa de dezorientare (caracteristică situațiilor de incertitudine). Ele pot fi depășite dacă există în mediul de primire o comunitate suficient de stabilă, dar pot fi amplificate dacă la starea de incertitudine a grupului
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
conflicte culturale și apariția personalității marginale. Greenberg a diferențiat trei tipuri de angoase ale omului marginal și în aceeași măsură ale comunităților marginale: angoasa de persecuție (când mediul este perceput ca ostil), angoasa depresivă (rezultanta costurilor ridicate ale emigrării) și angoasa de dezorientare (caracteristică situațiilor de incertitudine). Ele pot fi depășite dacă există în mediul de primire o comunitate suficient de stabilă, dar pot fi amplificate dacă la starea de incertitudine a grupului se adaugă angoasele indivizilor. În cazul emigranților fenomenul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
costurilor ridicate ale emigrării) și angoasa de dezorientare (caracteristică situațiilor de incertitudine). Ele pot fi depășite dacă există în mediul de primire o comunitate suficient de stabilă, dar pot fi amplificate dacă la starea de incertitudine a grupului se adaugă angoasele indivizilor. În cazul emigranților fenomenul inițial de disonanță cognitivă, culturală, psiho-afectivă (privită ca obstacol în reușita lor) se poate transforma în oportunism cultural, în sensul bun al cuvântului. Situația de marginalizare nu dispare însă, ea fiind întreținută la nivelul școlii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din Pont un zvon îmbucurător (mai mult, un asemenea zvon îmbucurător: ... laeto Pontum rumore replevit: v. 20), a zburat spre alte națiuni (pentru a răspândi peste tot aceeași veste fericită). Această stare de euforie a poetului reușește să-i spulbere angoasele legate de nedreapta asprime a locului de exil (v. 21-22). Astfel imediat ce Ianus bifrons va deschide acest an care a întârziat să vină, mult așteptat!, Pompeius va îmbrăca din nou purpura celei mai înalte funcții, titlu ultim și suprem al
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
tinerețe măcar, el nu călătorește "ca să vadă", ci (la fel mai târziu) tot "ca să scrie". Se cuvine, cred, să dau și câteva exemple în sprijinul celor afirmate până acum. 1.2. Portret al artistului la tinerețe Pentru a înțelege exact angoasa legată de intensitatea cu care percepea criticul pierderea vremii, eveniment amplificat de conștiință până la niște proporții catastrofale, trebuie să ne întoarcem nițel în timp, la epoca debutului publicistic, când proaspătul licențiat în filologie clasică încerca să-și caute adevărata vocație
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
chiar definiția melodramei, înțeleasă ca luptă de afirmare a Sinelui ("the assertion of selfhood"). În sprijinul afirmației sale, teoreticianul american ținea să facă distincția între solilocviul tragic (expresie a unei introspecții angoasante) și acela melodramatic, care nu mai trădează nicio angoasă, ci se ipostaziază ca manifestare pură a Sinelui, revelată în actul autonominalizării (în enunțuri de tipul "Eu sunt omul", "Eu fac", "Eu vin" etc.). Drept urmare, în melodramă toate personajele, fie ele pozitive sau negative, își prezintă identitatea și întregul set
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
10 noiembrie 1986, intervenția Primului-ministru al Marii Britanii ar fi putut marca o etapă în conștientizarea Occidentului. Singura rațiune de a fi a terorismului sub toate formele sale este aceea de a constitui o pregătire a unei subversiuni din ce în ce mai generalizate prin angoasă, apoi ațipirea conștiințelor: acceptarea comunismului-marxist ca singurul sistem politic și economic al viitorului, cînd el, de fapt, aparține trecutului. Doar eșecurile sale sînt ale prezentului. Fără îndoială, publicul nu se mai înghesuie ca pe vremuri la acest spectacol, conștient de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]