2,463 matches
-
un moment dat - care altfel „și-ar face de cap” - ci le dă, totodată un sens, un țel. * „Împotrivește-te Începutului; cînd se recurge la remedii, e prea tîrziu.” (Ovidiu) Însă acest lucru nu-l putem face decît pe calea anticipării, a prevederii, pe care sîntem tentați s-o resimțim ca un atentat la obiceiurile și credințele noastre bine statornicite, pe care nu dorim să le schimbăm. Iată un posibil răspuns la Întrebarea cum am putea găsi mulțumirea În existență: „Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu știe ce nenorociri sînt mai presus de puterea lui de a răbda, pînă ce nu le Încearcă.” (O. Goldsmith) În mod paradoxal, preferăm adesea condiția de „om pățit”, pentru a Înțelege dificultatea unei situații, În loc să realizăm un efort de anticipare. De aceea unul dintre proverbe constată ironic: „În zadar țipă pasărea după ce a fost prinsă”. * „Rațiunea se compune din adevăruri pe care trebuie să le rostești și adevăruri care trebuie să fie trecute sub tăcere.” (A. Rivarol) Este vorba, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În el. * „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea.” (Talleyrand) Desigur, specificul activității sale de diplomat l-a făcut pe Talleyrand să accentueze acest aspect al limbajului, Însă psihologii insistă cu precădere asupra funcției de elaborare și anticipare a „limbajului”. Mai ales „limbajul interior” - prin calitatea lui de „vorbire lăuntrică”, de „dialog cu sine Însuși”, de „monolog interior” - este unul din principalele mecanisme de elaborare și perfecționare a „conștiinței”, de explorare și valorificare a resurselor propriei personalități. * „SÎnt
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care s-a aflat semnul, face ca, de fiecare dată cînd se produce semnul, reacția noastră să fie asemănătoare (dar nu identică) cu reacțiile anterioare În contexte similare. Același context psihologic are ca efecte dezvoltarea, la interpret, a capacității de anticipare a evenimentelor sau a efectelor acestora. Aparent, relația care stă la baza acestui proces este una de tip cauză-efect. Ogden și Richards resping acest punct de vedere și susțin că explicația are la bază fenomenul de repetabilitate, de recurență a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
material situational setting. Acest context fizic real se află Într-o stare latentă; elemente ale sale sunt activate În timpul schimbului verbal În funcție de relevanța lor În raport cu actul de comunicare concret. În viziunea lui Ruqaiya Hasan, conceptul de context al situației permite anticiparea unui comportament tipic din partea actanților, care nu este Însă echivalent cu invarianța „...nici măcar În contextul aceleeași culturi.” Configurația fiecărui context al situației, În calitatea lui de context-tip, Îi conferă acestuia o anumită identitate În raport cu celelalte contexte, identitate care explică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
control unde Îi sunt verificate factura și produsele, 8) iese din supermarket 9) pune produsele din cărucior În sacoșe și portbagaj, apoi 10) duce căruciorul la loc și recuperează fisa. Fiecare frame cu schema asociată asigură un Înalt grad de anticipare, de predictibilitate a eventualelor acte de comunicare ce pot avea loc. Schimburile verbale se Încadrează Într-o anumită plajă de posibilități limitată de domeniul semantic propriu fiecărei etape a schemei. Derularea schemei confirmă sau infirmă așteptările generate de frame. Vânzătorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextuală privind relația de posesie existentă Între el și acești pepeni, 4) eventuala ipoteză contextuală creată pe baza unui gest făcut de către cumpărătorul A prin care acesta indică locul unde sunt depozitați pepenii, 5) o anumită ipoteză ce reprezintă o anticipare de către vânzătorul V a faptului că un cumpărător aflat În postura În care se află cumpărătorul C va face referire la pepenii săi și nu la alți pepeni ș.a. Astfel, cel mai pertinent referent al semnului lingvistic pepenii este grămada
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să le evite sau să le elimine cât mai repede. Înainte de a ajunge la gestionarea relațiilor conflictuale, importantă este prevenirea acestora. Ca strategii posibile de prevenire a conflictelor există: • respecterea normelor și a regulilor conviețuirii sociale, ale întrajutorării; • strategii pentru anticiparea riscurilor de producere a conflictelor. Există astfel: - acorduri care anticipează și înlătură posibilitățile apariției lor; - deschiderea comunicării și a participării părților la decizie. • prevenirea escaladării conflictelor în curs. Se face prin detectarea precoce a cauzelor și prin rezolvarea conflictelor pe măsură ce
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Concurența pentru conformitate Este situația în care arbitrul (sau juriul) desemnează drept câștigător acel subiect/ concurent care se dovedește cel mai potrivit prin prisma criteriilor lui. Arbitrul alege persoana cea mai convenabilă din punctul său de vedere (sau al așteptărilor/anticipărilor sale). Concurența ce evidențiază superioritatea Este situația în care se urmărește obținerea victoriei datorită unor abilități/capacități speciale în raport cu ceilalți participanți. În viața și activitatea cotidiene nu putem evita sau interzice relațiile concurențiale. Ele apar și se dezvoltă la tot
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să-l exploateze pe celălalt. Totodată, ele permit ca niciun jucător să nu coopereze. Când jocul este repetat apar proprietăți noi. Deși jucătorii nu-și pot comunica intențiile privind mutarea din momentul dat, istoria deciziilor anterioare devine un factor de anticipare a intențiilor celuilalt jucător. "Ceea ce permite apariția cooperării susține Robert Axelrod este faptul că jucătorii se pot întâlni din nou. Această posibilitate înseamnă că variantele alese astăzi nu numai că determină rezultatul acestei mutări, dar pot influența, de asemenea, mutările
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
păstra o prezență optimistă în viețile celor dimprejurul lor" (ibidem). 35 Pentru o analiză și o înțelegere cât mai nuanțate, se impune credem o foarte sumară, dar relevantă, distincție între frică și anxietate. Frică Anxietate Reacție la o primejdie reală Anticiparea unei primejdii iminente sau presupuse Manifestare de scurtă durată Manifestare emoțională ce poate deveni cronică Are un motiv real (știm de ce ne temem) Fără motiv precis (nu știm ce formă va avea primejdia) Manifestări fizice predominante (tensiune, tremurături) Manifestări de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de comunicare interpersonală, stiluri diferite (chiar dacă acestea se subordonează, în principiu, unei dominante comportamentale comunicative), interesant este jocul relaționării; un exercițiu util de (auto)analiză a manifestărilor diferitelor stiluri de comunicare în interacțiune poate fi cel de rememorare sau de anticipare a formelor verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor vezi, de exemplu, Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Interacțiunea/"jocul" stilurilor de comunicare Locutor 1 stil de comunicare Comportament comunicativ Interlocutor (locutor 2) stil de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
propriei perspective asupra modalității de punere în scenă a textului respectiv (în cazul unei dramatizări, compararea cu textul epic și identificarea modificărilor apărute în varianta dramatizată) etc.; * pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională: eventuala pregătire/ anticipare a ancorării într-un anumit context comunicativ prin coroborarea informațiilor (cunoscute sau aflate) despre locutor și despre variabilele situației de comunicare (repere spațio-temporale, date sociale, culturale, miza întâlnirii etc.); raportarea adecvată a interlocutorului la contextul comunicativ și la locutor, inclusiv
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de sine (Le Caisine, 2000, pp. 80-85). Viața în închisoare implică o mare instabilitate a identității sociale a deținuților. ,,Gradul de asigurare al identității unei persoane depinde de un mediu stabil, apt să-i procure repere care să-i permită anticiparea realității și posibilitatea de a acționa în consecință” (Pollak, 1990, p. 267). Diferitele „du-te-vino” identitare ale condamnatului sunt efectuate într-un context instabil. Această instabilitate provine atât din mișcările continue care scutură universul carceral, cât și din faptul că deținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
valorii. La momentul în care scriem, legea interzice portul însemnelor religioase ostentative la școală și este, deocamdată, la începutul aplicării sale. Nu îi putem anticipa efectele, adică să ne imaginăm reacțiile pe care ea le-ar suscita. Argumentul bazat pe anticipare nu poate avea aceeași forță ca o evaluare bazată pe fapte, dar nu înseamnă că, din această cauză, este fantezist: poate fi extras din comparația cu alte cazuri analoage din trecut sau cu cunoașterea actorilor implicați. Judecata evaluativă este mai
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Supra-Eului colectiv, caracterizată printr-o „întoarcere în trecut”, o reactualizare a evenimentelor, de regulă, psihotraumatizante din istoria psiho-socială a grupului respectiv; zona de descărcare a pulsiunilor psiho-biologice fundamentale ale Inconștientului colectiv, caracterizată în principal, printr-o „proiecție în viitor”, o anticipare a evenimentelor, de regulă reparator-compensatorii ale istoriei psiho-biografice anterioare grupului, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. I. II. I) Zona de sublimare psiho-culturală a Supra-Eului colectiv („întoarcerea în trecut”); II) Zona de descărcare pulsională a Inconștientului colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
București, 2000. R.V. Joule; J.L. Beauvois, Tratat de manipulare, Editura Antet, București, 1997. B. Ficeac, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 2004. FILENAME \p C:\Carti operare\Tratat de pihopatologie\Tratat de psihopatologie 1 operat.doc PAGE 562 Inconștientul colectiv Eul colectiv actual Anticiparea proiectivă a viitorului Evenimentele trecutului (istoria) Supra-Eul colectiv Inconștientul colectiv (pulsiunile grupului uman) Eul colectiv (grupul social-uman) Perspectiva viitorului ca evoluție Experiența istorică a trecutului Supra-Eul colectiv (idealurile sociale)
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activitatea practică a acestuia, putem concluziona că nu se poate vorbi despre progres, generat de cercetarea științifică a activității motrice umane, dacă rezultatul acesteia nu va depăși cadrul cunoașterii existente, generând, astfel, plusvaloare cercetării domeniului în discuție. Cerința imperativă de anticipare a exigențelor societății de mâine, direcționate configurativ pe formarea (instrucția și educația) actualului formabil, fie el elev sau student, integrat ulterior într-un viitor, care va constitui prezentul lui, și în care va urma să se manifeste social, profesional, artistic
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
mai labilă ca urmare a unei permanente anemii, care mă face mai 94 GÂNDITORUL SINGURATIC receptiv la infecții. Asta micșorează încă și mai mult șansa de a presta o muncă cu adevărat bună. e) Deși îmi este imposibil să fac anticipări precise, mi se pare probabil că mintea mea nu va mai lucra niciodată atât de viguros ca, să zicem, cu 14 luni mai înainte. f) Nu pot promite să mai public ceva cât timp trăiesc.“131 Wittgenstein îi cerea lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aduse tratatelor în 1970 și 1975, nu numai că i-au dat Parlamentului capacitatea de a influența dezvoltarea politică a comunităților, dar a generat și noi posibilități privind conflictul instituțional în materie de legiferare. În mare partea era vorba de anticiparea și evitarea conflictelor bugetare, motiv pentru care a fost introdusă a procedură de conciliere Declarația Consiliului, Comisiei și Parlamentului din 1975326. Conform acestei proceduri, Consiliul și PE, în situațiile de conflict primeau asistență de la Comitetul de conciliere compus dintr-un
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
toate consecințele ar fi anticipabile și evaluabile, atunci părțile ar angaja explicit și exhaustiv drepturile și obligațiile aferente unei relații de schimb ce se desfășoară (sau are consecințe) pe o perioadă mai lungă de timp. Cum Însă nu există posibilitatea anticipării și planificării tuturor situațiilor, pot apărea situații neprevăzute și ale căror condiții nu au fost negociate, care comportă Înțelegeri și interpretări diferite ale partenerilor și astfel pot genera conflict. În acest caz drepturile de control sunt incomplete, În sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
utilității partenerului. În luarea deciziei, actorii au așteptări În privința acțiunii celuilalt și decizia este astfel simplificată - procesul de decizie economisește resurse cognitive, timp și atenție fiindcă se bazează pe așteptări confirmate. În opoziție, legăturile ocazionale, de piață au nevoie de anticiparea situațiilor posibil conflictuale, de stipularea unor clauze contractuale de apărare a propriilor interese sau de instrumente de monitorizare. Toate acestea presupun efort cognitiv, anxietate și necesită timp, resurse și impunerea unei a treia părți. Legăturile implicate se bazează pe Încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Securitate și Cooperare în Europa, în Carta de la Paris pentru o nouă Europa (1990) accentua importantă găsirii unor noi forme de cooperare pentru prevenirea conflictelor prin mijloace politice; de asemenea, Organizația Unității Africane (începând cu 1993) stabilise ca obiectiv principal anticiparea și prevenirea conflictelor regionale. În ceea ce privește utilitatea diplomației preventive cei mai multi teoreticieni consideră că aceasta nu se aplică în mediul care este deja antrenat în război efectiv, ci numai într-un mediu instabil/vulnerabil unde potențialul folosirii forței sau constrângerii pentru rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
preventivă se situează între diplomația de criză și cea tradițională, fiind prezenta în cazul unor diferende de o intensitate mai mare decât în situațiile în care activează diplomația tradițională, dar de o intensitate mai redusă că în situația de criză. Anticiparea conflictului impune o serie de eforturi întreprinse în mediul conflictului, în aria turbulenta, pentru a crea un climat de încredere, formarea de proceduri și instituții de cooperare acolo unde ele nu există sau pentru a le întări acolo unde sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]