3,836 matches
-
erau legionari, dar vom pomeni câteva nume importante, ca Titus Leonida, Coriolan Ioan Gherman, Nicolae Călin Zaharia sau Ion Bogdănescu. Acțiunea de la Pitești a avut, în opinia noastră, două scopuri: unul direct și imediat (obținerea informațiilor suplimentare despre membrii rezistenței anticomuniste) și unul strategic, mai puțin evident, dar, în fond, mai important pentru regim decât primul, care a constat în distrugerea și/sau compromiterea viitoarelor elite politice, morale și intelectuale. Considerăm că ceea ce s-a întâmplat la Pitești (și apoi în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
moment dat balanța a înclinat în favoarea celor care ținuseră steagul sus. Iar cei care ținuseră steagul sus erau Biserica, stu‑ dențimea, fermierii, sindicatele libere și intelectuali mar‑ xiști precum Kołakowski. Acolo puteau fi, în același timp, intelectuali marxiști, dar și anticomuniști. Și era Partidul Comunist Polonez, care a avut întotdeauna o facțiune antisovietică. Această facțiune antisovietică a contat enorm. În timp ce la noi nu se punea așa pro‑ blema. La noi comunismul național a devenit un fel de piramidă de ascensiune socială
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
presă ? Dosarul e făcut, e instrumentat. Dați-i drumul, debocați-l.“ Era vorba despre dosarul lui Vadim Tudor contra Rodicăi Culcer de la BBC. De ce era important ? CĂ Vadim putea fi scos din joc cu dosarul Ăsta. Era important pentru că tabăra noastră anticomunistă era deci‑ mată de aceste atacuri imunde ale lui Vadim Tudor - cele de azi ale Antenei 3 trebuie să spun că sunt nimic față de atacurile injurioase ale lui Vadim ; erau absolut îngro‑ zitoare. V.A. : Și așa a ajuns în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
i le adu‑ cea domnului Iliescu. Evident, am refuzat ; cartea și-ar fi pierdut rațiunea circumstanțială de a apărea atunci. A.M.P. : Nu știm care este adevărul. Când eram la Televiziune, în iunie 1997, practic prima oară când fosta opoziție anticomunistă controla Televiziunea - dar să nu uităm că în coaliția de guvernare se aflau și Petre Roman și Partidul Democrat, o facțiune a FSN -, eu m-am gân‑ dit cum să facem editorial să comemorăm zilele alea de mineriadă, nu se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sprijinit în 1996 pe Petre Roman să intre în coaliție cu Convenția Democratică, că altfel alternanța la putere nu s-ar fi produs poate nici până azi. Spuneați un adevăr pe care nu-l observasem, și anume că niciodată tabăra anticomunistă n-a avut mai mult de 30-35% din voturi. Inclusiv sub președintele BĂsescu, care a făcut tot felul de inginerii, inclusiv o coaliție imo‑ rală, ca să încropească o majoritate cu care să poată pune de un guvern de centru-dreapta. A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mult de 30-35% din voturi. Inclusiv sub președintele BĂsescu, care a făcut tot felul de inginerii, inclusiv o coaliție imo‑ rală, ca să încropească o majoritate cu care să poată pune de un guvern de centru-dreapta. A.M.P. : Și ce tabărĂ anticomunistă este aceasta a noastră de azi ? BĂsescu și un partid facțiune din fostul FSN. V.A. : Totuși, este singurul președinte care a făcut o declarație de condamnare a comunismului și asta nu trebuie uitat. A.M.P. : Emil Constantinescu n-avea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
facțiune din fostul FSN. V.A. : Totuși, este singurul președinte care a făcut o declarație de condamnare a comunismului și asta nu trebuie uitat. A.M.P. : Emil Constantinescu n-avea nevoie de condam‑ narea comunismului, că știa toată lumea că e anticomunist. Revenind, acesta a fost primul efect pozitiv : influența Occidentului. V.A. : Dar ce a pierdut ? CĂ totuși România a pierdut nu numai din simpatie, ci cred că și relațiile economice au fost blocate, mult timp, iar ajutoarele economice de care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se întoarce Ioan Mircea Pașcu către mine și zice, râzând : „Vedeți, eu n-am nevoie să fac și să spun nimic, că ei se încurcă singuri !“. Și cam asta a fost. Lumea uită, dar cam asta a fost drama opoziției anticomuniste din România. Noi ne-am încurcat singuri din cauza acestor oameni. Criticile mele privind felul cum era organizată opoziția au avut mai multe urmări. Trebuie să spun de la început că aceste critici nu l-au convins pe domnul Coposu. Am avut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și doctorat în economie. Ei nu aveau un doctor în economie format în altă țară când au venit la guvernare. V.A. : Erau 15.000 de specialiști ai lui Constantinescu. Ați fost implicată în programul de guvernare ? A.M.P. : Opoziția anticomunistă era criticabilă, pentru că nu a existat un proces constant de a aduce idei înăuntru, de a le dezbate și de a le transforma în programe. Acest proces nu a existat deloc. În ’92, nu a existat niciun fel de program
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
slab a fost Ciumara. Și au mai fost câțiva oameni destul de slabi : Ulm Spineanu ș.a. V.A. : SĂ ne întoarcem la afirmația pe care a făcut-o Emil Constantinescu în 1997, în primăvară, cum că, prin ale‑ gerea lui, tema anticomunistă e rezolvată. De fapt a fost o înfrângere a taberei anticomuniste. Eu asta cred că s-a petrecut în istoria celor 25 de ani, înainte ca tema asta să fie înlocuită cu alta, și anume anticorupția. A.M.P. : Vom ajunge
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
slabi : Ulm Spineanu ș.a. V.A. : SĂ ne întoarcem la afirmația pe care a făcut-o Emil Constantinescu în 1997, în primăvară, cum că, prin ale‑ gerea lui, tema anticomunistă e rezolvată. De fapt a fost o înfrângere a taberei anticomuniste. Eu asta cred că s-a petrecut în istoria celor 25 de ani, înainte ca tema asta să fie înlocuită cu alta, și anume anticorupția. A.M.P. : Vom ajunge și la asta. MĂ refer acum la relația lui Emil Constantinescu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ajuns să deteste clasa politică ? ! V.A. : Doamna Mungiu-Pippidi, în ce moment tema anti‑ comunistă a părĂsit prioritatea opoziției politice și a fost înlocuită de cea a anticorupției ? A.M.P. : Eu am fost un critic mai vechi al acestui discurs anticomunist. Și, de fapt, în Românii după ’89 am ținut un discurs care spunea că istoria nu se poate întoarce, că au greșit partidele istorice când au încercat să sugereze să ne întoarcem la ’46-’47, că noi trebuie să ne
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de apartamente în care oamenii erau chiriași. Asta era o bună lichidare a unei forme vechi. Acum România este pe locul întâi în Europa la numărul de oameni care posedă propriul apartament. Iar acesta a fost, în fond, un lucru anticomunist, pentru că a creat o bază de autonomie pentru milioane de pro‑ prietari, a ajutat să se dezvolte clasa mijlocie. Ăsta a fost cel mai bun lucru făcut de Petre Roman. Asta e agenda anticomunistă pragmatică. Cu ce am fost sufocați
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a fost, în fond, un lucru anticomunist, pentru că a creat o bază de autonomie pentru milioane de pro‑ prietari, a ajutat să se dezvolte clasa mijlocie. Ăsta a fost cel mai bun lucru făcut de Petre Roman. Asta e agenda anticomunistă pragmatică. Cu ce am fost sufocați tot timpul ? Cu agenda asta anticomunistă sim‑ bolică. E bună și ea. Și pe mine m-a enervat extraordi‑ nar faptul că din Academie nu fuseseră dați afară decât Ceaușescu și nevastă-sa, care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de autonomie pentru milioane de pro‑ prietari, a ajutat să se dezvolte clasa mijlocie. Ăsta a fost cel mai bun lucru făcut de Petre Roman. Asta e agenda anticomunistă pragmatică. Cu ce am fost sufocați tot timpul ? Cu agenda asta anticomunistă sim‑ bolică. E bună și ea. Și pe mine m-a enervat extraordi‑ nar faptul că din Academie nu fuseseră dați afară decât Ceaușescu și nevastă-sa, care fuseseră împușcați. Și toți ceilalți au rămas. Academia fusese clar o instituție
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cuprinsul sentinței proprii, am constatat că, în ceea ce privește reținerea faptelor de către securitate și tribunalele militare, aceasta s-a făcut cu oarecare exactitate. Ca urmare, se poate afirma că tribunalele militare, instrumente ale dictaturii, au îndeplinit involuntar rolul de cronicar al luptei anticomuniste duse de poporul român. Limbajul utilizat în prezentarea inculpaților este tipic concepțiilor comuniste, în care toți cei care nu erau de acord cu doctrina și programul Partidului Comunist erau etichetați drept legionari, bandiți și dușmani ai poporului. Motivarea sentințelor dovedește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
contestarea existenței crimelor împotriva umanității ar reprezenta delicte penale doar atunci cînd e vorba de crimele naziste, nu și de cele comuniste". Și astăzi, după ce cu toții, excepție, cei foarte tineri, au trecut prin experiența totalitară, a-ți afirma o atitudine anticomunistă este privit ca o reacție viscerală, primară, resentimentară etc., dar a fi comunist, nostalgic după binefacerile socialismului biruitor, e privit, din păcate, ca un act de normalitate de foarte multă lume. Foarte ușor în astfel de cazuri poți fi taxat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și volume ce adună mărturii sintetice ale celor trecuți prin iadul anchetelor. Sînt mărturii esențializate, care, ca într-o picătură de rouă, adună întreg universul concentraționar prin exemplaritatea acestor destine, mai toate înfrînte. În 1997, apare la Botoșani Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, ce adună mărturii ale supraviețuitorilor consemnate de Dumitru Ignat. La acel moment, mai erau în viață, după cum consemnează realizatorul ediției, cam trei sute de foști deținuți politici. Mărturiile sînt ordonate alfabetic. Vasile Ailenei (n. 1929), agricultor din Bălușeni este arestat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și să obțină de la uneltele opresiunii recunoașterea acestor responsabilități. Dacă societatea românească nu se ocupă de demonii săi, va avea de-a face cu ei și în viitor". Vom continua trecerea în revistă a mărturiilor supraviețuitorilor, adunate în Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, volum apărut în 1997, în îngrijirea lui Dumitru Ignat. Ilie Conțac (n. 1906), agricultor din Botoșani, va fi prima oară arestat, prin 1946-1947, pentru cîteva zile, pe motiv că n-a dat cotele la stat. După predarea lor, va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un "proiect de eliberare a României", iar patru preoți au primit ani grei pentru că îi împărtășiseră ideile. Eugen Hilote (n. 1942), Mihăileni, profesor, va împărtăși soarta și o condamnare identică alături de Glavan, cu care inițiase A.E.N. și împrăștiaseră manifeste anticomuniste. Un luptător este și Alexandru Hrib (n. 1914), din Vorniceni, de profesie învățător. Organizează, împreună cu preotul Filip, Frontul Patriei, "organizație paramilitară, care avea drept obiective nesupunerea, chiar armată, la colectivizare, lupta împotriva bolșevizării țării, pregătirea populației satelor în vederea conflictului, prevăzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Arhipelagul Gulag, în lagărul românesc comuniștii au imaginat și aplicat circa cincizeci de metode în același scop. Cruzimea și barbaria par a nu avea limite. Între cei prezenți în antologie sînt mulți ce au depus mărturie și în Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni. Se înțelege, nu vom mai face trimiteri la aceștia. Anton Alexandru (n. 1915), din Gropnița-Iași, preot-paroh, este arestat în 1952 și are o primă condamnare de doi ani, pînă în 1954, a doua oară din 1959 pînă în 1964
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rînduri, în 1957, la 16 ani, pentru cîteva zile, fiind pîrît că ar fi vorbit critic la adresa regimului, și în august 1958, la 17 ani, de Securitatea din Bacău, oraș în care urma liceul. Va fi judecat în lotul organizației anticomuniste "Vulturul": "Prin Sentința nr. 6400 din 21 octombrie 1959, am fost condamnat la 20 (douăzeci) de ani muncă silnică și 7 (șapte) ani de degradare civică, în conformitate cu art. 209 din Codul penal; după 3 luni, procesul a fost rejudecat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
procuratură, Miliție, Trupe de Grăniceri și alte organe represive a informațiilor privind soarta multora dintre aceste victime". Lista acțiunilor criminale nominalizate de președinte continuă: persecutarea minorităților etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuală; exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistența anticomunistă în munți (1945-1962) (este pentru prima oară cînd de la o asemenea tribună este recunoscută și afirmată rezistența armată anticomunistă fenomen unic între țările din lagărul socialist); represiunile contra cultelor; lichidarea violentă a revoltelor țărănești (1949-1962) și colectivizarea forțată, însoțită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
criminale nominalizate de președinte continuă: persecutarea minorităților etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuală; exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistența anticomunistă în munți (1945-1962) (este pentru prima oară cînd de la o asemenea tribună este recunoscută și afirmată rezistența armată anticomunistă fenomen unic între țările din lagărul socialist); represiunile contra cultelor; lichidarea violentă a revoltelor țărănești (1949-1962) și colectivizarea forțată, însoțită de arestări, ucideri, detenție politică sau / și deportarea țăranilor care s-au opus; reprimările etnice, materializate în deportare cu scop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puterii comuniste prin promovarea mizeriei materiale și morale, a fricii generalizate; pulverizarea reperelor morale și a valorilor de solidaritate ale societății românești; uciderea cetățenilor revoltați la ordinul dictatorului, cu aprobarea conducerii PCR și cu participarea Armatei și Securității, în timpul Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989. Toate acestea au constituit capetele de acuzare în temeiul cărora Traian Băsescu declară: "ca șef al statului român, condamn explicit și categoric sistemul comunist din România, de la înființarea sa, pe bază de dictat, în anii 1944-1947, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]