2,449 matches
-
exterior al exprimării acesteia, care nu exclude, ci pretinde și alte nivele și perspective. Ea este tot mai mult invocată în psihopatologia persoanei (Phillips, 2005Ă. Direcțiile actuale ale psihologiei persoanei centrate pe narațiune se articulează cu alte domenii de studiu antropologic, care pun, de asemenea, accentul pe hermeneutică. Dintre acestea, menționăm doar două: efortul lui McIntyre (1998Ă de a reîntemeia doctrina virtuților - în sens aristotelian - pe acel aspect al existenței persoanei care implică structural narațiunea, biografia potențială și parțial reală; curentul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru self Această preocupare se corelează cu dezvoltarea cognitivismului în cadrul căruia e dezbătută problema minte-corp (mind-body problemă, care interesează și neuroștiințele, și, la fel, cu preocuparea pentru psihologia developmentală, care urmărește continuitatea dintre psihismul biologic și cel uman, în spatele specificităților antropologice. Această orientare psihologică și antropologică acordă o majoră importanță conceptului de „minte” (mindă. Aceasta nu face parte din recuzita tradițională a noțiunilor ce caracterizează polul individual al umanului - temperament, caracter, subiect, eu, conștiință, personalitate. Totuși, el a fost utilizat în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
corelează cu dezvoltarea cognitivismului în cadrul căruia e dezbătută problema minte-corp (mind-body problemă, care interesează și neuroștiințele, și, la fel, cu preocuparea pentru psihologia developmentală, care urmărește continuitatea dintre psihismul biologic și cel uman, în spatele specificităților antropologice. Această orientare psihologică și antropologică acordă o majoră importanță conceptului de „minte” (mindă. Aceasta nu face parte din recuzita tradițională a noțiunilor ce caracterizează polul individual al umanului - temperament, caracter, subiect, eu, conștiință, personalitate. Totuși, el a fost utilizat în ultimele secole în filosofia anglo-saxonă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și experiențe de cunoaștere și învățare și structurează un model personal de percepție, gândire, afectivitate și adaptabilitate. Atunci când sunt maladaptative, iar manifestările psihocomportamentale corespondente amprentează constant destinul individual, suntem pe teritoriul personalităților patologice. Descifrarea originii omului rămâne un major deziderat antropologic, în sensul că suntem creația lui Dumnezeu, iar pământul poate fi raiul - sau iadul - unei alte lumi. Sorgintea extraterestră postulează faptul că oamenii sunt urmașii născuți din elementele de concepție ale unor ființe din spațiul cosmic care, întâmplător sau nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalităților patologice. Abordând conceptul de moral insanity, care are ca substrat o degenerescență neuronală, el consideră indivizii respectivi ca fiind incapabili să-și însușească și să utilizeze valorile morale, dar abili în a-și ascunde viciul structural în funcție de context. Stigmatizați antropologic, psihopații afișează și manifestări clinice episodice afective și instinctuale, care însă sunt net dominate de comportamentul antisocial. În nici una dintre variante ei nu pot fi derogați de responsabilități. Contactul cu legea este plauzibil mai ales când aparțin unor pături social-economice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburărilor de personalitate Personalitatea umană reprezintă simultan un concept și o structură multidimensională care integrează componente condiționate biologic, psihologic, social și spiritual. De aici derivă și complexitatea contribuției sale în procesul de cunoaștere psihiatrică și, într-un sens mai extins, antropologică. Pornind de la aceste repere, personologia autentică (Stern, 1936Ă nu se poate rezuma la a reduce persoana la determinanții săi și postulează necesitatea formulării teoriilor asupra personalității normale și patologice, conform unor studii riguroase și extensive. Acestea trebuie să aibă ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
probleme ale personalității”. Deja Schneider făcea distincție între „personalitățile anormale”, ce reprezintă o variație statistică a normalității - ca stil, manifestări, comportament, tipologie -, și „persoanele psihopate”, la care nu mai e vorba de o variație statistică, ci de o altă realitate antropologică. Mai complexă e situația în care, de-a lungul timpului sunt perioade destul de largi de compensare sau decompensare, ce pot fi puse pe seama caracteristicilor situaționale, de statut și rol, de raportare interpersonală. Oricum, aceste cazuri nu sunt cele din formele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
e înrudită până la un punct cu această tradiție, dar ea ține cont și de o perspectivă medicală. Tipologia recentă medico-psihiatrică a tulburărilor de personalitate. Categoriile prototipice Schneider a adoptat ideea că persoanele psihopate nu reprezintă o boală, ci sunt variante antropologice extreme, și aceasta deoarece aderă la ideea că spiritul nu se poate îmbolnăvi, ci doar corpul. Totuși, inspirația medico-psihiatrică a celei mai mari părți a tipurilor sale e evidentă. Odată cu orientarea neokraepeliană a psihiatriei din ultimele decenii - care a dus
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
faptul că problema persoanelor cu structuri și comportamente excentrice anormale și chiar deviante nu reprezintă doar o problemă a psihiatriei și psihopatologiei, ci una a antropologiei în general. Perspectiva medico-psihiatrică trebuie să fie într-un permanent dialog cu o perspectivă antropologică a persoanelor anormale, deviante, care nu e constituită însă ca o „specialitate” științifică profesională bine definită, care să își aibă specialiștii săi, corpul său doctrinar, limbajul său specific, circumscrierile și etichetările, câmpul de investigație, partenerii etc. În aceste condiții, psihiatrii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității. În sfârșit, Cloninger și-a dezvoltat în ultimul timp teoria sa asupra personalității și în perspectivă spirituală, adăugând celor șapte dimensiuni trăiri speciale, fenomene pick, stări de transă, extaz, experiențe extrasenzoriale, trăiri spirituale - toate corelându-se cu o amplă tradiție antropologică, psihologică, religioasă, spirituală. În plus, a dezvoltat în această direcție și programe terapeutice, în scopul atingerii unor „stări de bine” (well-beingă psihologice spirituale. Desigur, ultimul aspect nu are legătură cu tulburările de personalitate, depășind și instrumentul TCI. Concepția și instrumentele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de trăire, a bogăției de manifestări și relaționării interpersonale, precum și a cunoștințelor sale teoretice, a culturii sale, a felului în care își reprezintă lumea, a convingerilor și credințelor, a concepției sale despre lume. Viziunea și metoda lui JASPERS este fenomenologică, antropologică, tinzând spre ideografic și descriere de cazuri tipic exemplare. În personologia americană, Allport (Feist, 1985Ă a încercat să continue această linie. Abordarea lui Cattel este mai restrânsă, ea concentrându-se pe aria de specialitate a psihologului. Dar și acest demers
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și între axe. Modelul ar permite și predicții pe baza mecanismelor biologice ce stau la bază. Factorii ambientali sunt cuprinși la capătul dimensiunilor și ei pot modela manifestările și evoluția. Modelul nu e însă suficient de elaborat în direcția specificului antropologic al psihismului. Probleme metodologice în studiul comorbidității dintre axele I și II. Din perspectivă metodologică o primă problemă ar fi cea a definirii tulburărilor de personalitate și a mijloacelor de a o identifica. În prezent se folosește cel mai mult
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
zonele sintone și „sănătoase” ale persoanei, punctele de ancorare pentru programele de psihoterapie și reintegrare socială. Relația de comorbiditate între Axa I și II formulată strict medical este o problemă reală care se cere însă înțeleasă ca reflexul unei realități antropologice mai adânci. În existența oricărui om, fără nici o implicare specială a psihopatologiei, există în mod firesc o diferență dar și o interrelație între două perspective. Pe de o parte dimensiunea structurală, de identitate cu sine organizată în jurul sinelui, a Eului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracteriale sunt reconfirmate mereu ca factori prognostici și reabilitativi de primă importanță în psihiatrie dar și în medicina somatică. Cunoașterea și înțelegerea dinamicii lor ne sprijină pe calea de aur a apropierii de profunzimile suferinței umane și în larg sens antropologic - de asumare responsabilă a rolului de vindecători a acesteia. BIBLIOGRAFIE ADLER P (1980Ă - Transference, real relationship and alliance. Int. J. Psychoanal., 61: 547-558 ANDERSON EM, LAMBERT MJ (1995Ă - Short-term dynamically oriented psychotherapy: a review and metaanalysis. Clin Psychol Rev, 15
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
înțelegerea semantică a valorilor Deficiențe de planificare a vieții; nu învață din experiență și pedepse; intelect în limitele normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici complet, nici întru-totul coerent. El ne plasează totuși într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un construct teoretic, psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie Aspecte neurobiologice. Unul din aspectele importante actuale în discuția despre psihopatie constă în investigarea și evidențierea parametrilor biologici ai acestei tulburări. Există în prezent multe date directe și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Tipul de societate poate stimula, inhiba, sau deforma agresivitatea, delicvența, criminalitatea. Identificarea și diagnosticarea cazurilor mai depinde de delimitarea conceptuală, instrumentele de diagnostic și criteriile de evaluare. Psihopatia, acest cluster special al tulburărilor de personalitate, readuce în discuție ampla deschidere antropologică a acestei tulburări și indică faptul că abordarea medical-psihiatrică, chiar dacă e indispensabilă nu e și suficientă. Nu poate fi abordată o problemă așa de gravă a personalității - a polului individual a umanului - fără o largă viziune antropologică. De fapt în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
discuție ampla deschidere antropologică a acestei tulburări și indică faptul că abordarea medical-psihiatrică, chiar dacă e indispensabilă nu e și suficientă. Nu poate fi abordată o problemă așa de gravă a personalității - a polului individual a umanului - fără o largă viziune antropologică. De fapt în discuție este un aspect particular al determinismului în zona existenței persoanei umane și care e cel al „endogenului”. Determinismul endogen a fost invocat în apariția unor psihoze ca schizofrenia, paranoia, tulburarea bipolară dar treptat s-a renunțat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ar trebui considerat mai degrabă o condiție morală decât una clinică, fapt cu consecințe asupra terapiei. De aceea în acest capitol final se reia comentariul asupra conștiinței morale în tulburările de personalitate. Prin aceasta se subliniază încă o dată perspectiva general antropologică care, de-a lungul întregii cărți, a dublat-o pe cea clinică. Comentariul nu e însă posibil fără o scurtă recapitulare istorică a corelației dintre felul în care a fost istoric concepută personalitatea și înțelesurile istorice ale eticului. 1. Repere
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracterial-temperamentală ce diferențiază oamenii prin stilul lor comportamental și expresiv. Și la fel au procedat cercetările în domeniul tulburărilor de personalitate, cu toată tradiția și discuțiile despre „moral insanity”, anetopatie și psihopatie. Preocuparea față de comportamentul moral reprezintă o veche tradiție antropologică religioasă. Biblia consemnează cele 10 porunci: să nu ucizi, să nu furi, etc. Actul uman reprobabil este un aspect diferit de caracteristicile de fond ale unui individ prin care el e caracterizabil temperamental, și la fel faptul de a fi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului rural, „instrument de mediere între om și natură”, cu toate variantele lui: calendarul agrar, pastoral, pomiviticol, apicol, calendarul culegerii plantelor de leac, al celor trei feluri de orologii - cosmic, biologic și social. Abia versiunea organizată ca
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice a „comportamentului ideatic” un „caracter mixt, psihofilozofic” (Geană, 1987, 443-444). În studiul din 1987, autorul expune rezultatele investigației sale asupra a câte 150 de indivizi (bărbați și femei) din satele Soveja, Tulnici și Negrilești, cu referire la „punctele principale” ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
autohtone” (pp. 23-24). Din opera lor se pot prelua informații și interpretări în spiritul sociologiei. Iată-l, de pildă, pe Dinicu Golescu, boierul muntean care a oferit o imagine a societății românești premoderne. Autoarea propune o presociologie desprinsă din surse antropologice, istorice, monografice și documente politice, de medicină socială, din care se configurează o direcție de meditație asupra socialului. În linia deschisă de T. Herseni, se susține că momentul decisiv în provocarea gândirii sociologice românești îl constituie revoluția de la 1848. Într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care le-a analizat, cu aplicație și adecvare, din perspectivă istorică și sociologică. Lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I-III, este o amplă frescă a filozofiei românești moderne. Autorul are contribuții la studiul unor domenii sociologice și antropologice: sociologia modernizării și dezvoltării - cercetarea modelelor românești de explicare a procesului de formare a civilizației moderne în cadrul național, reevaluarea teoriei formelor fără fond ca paradigmă de analiză a proceselor de modernizare; sociologia culturii - abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pe tema alterității Una din temele recurente abordate de SF este problematizarea identității, trecând prin studierea imaginară, dar fundamentală, a alterității, care permite stabilirea granițelor omenescului și ale cunoașterii de care dispunem cu privire la acest subiect, ce evoluează rapid în funcție de anchetele antropologice. Această problematizare de ordin filosofic și în aceasta rezidă originalitatea SF-ului se efectuează prin intermediul unor figuri noi, al unor ficțiuni ancorate într-o realitate permanent în evoluție: este vorba despre figurile de roboți, de androizi*, de clone* sau de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]